263 matches
-
Florescu, Ed. Univers, București, 2002. 49 V. Alex Mucchielli, op. cît. 50 Crozier și Friedberg, op. cît., p. 72. ("Puterea unui individ sau a unui grup, pe scurt, a unui actor social, este în funcție de marimea zonei de incertitudine pe care imprevizibilitatea propriului său comportament îi permite să o controleze, în raport cu partenerii săi. Dar (...) nu oricare zona de incertitudine: aceasta trebuie să fie pertinenta în raport cu problema de rezolvat și în raport cu interesele părților implicate, adică să fie, în final, o zonă de incertitudine
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
CERNOVODEANU BICIUL HOLEREI PE PAMÎNT ROMÎNESC - O calamitate a vremurilor moderne - EDITURA ACADEMIEI ROMÎNE București, 2002 I. Holera - caracteristici patologice si epidemiologice 1. Paradoxurile holerei Holera a reprezentat cea mai amenințătoare afecțiune epidemică a secolului al XIX-lea, atât prin imprevizibilitatea propagării flagelului, prin desfășurarea dramatică a cursului îmbolnăvirilor, prin relativ slaba eficiență a măsurilor de prevenire și alungare a molimei, cât și prin groaza semănată în populația de pe aproape întreaga planetă. În "imaginarul colectiv", holera a luat locul ciumei, care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
new media asupra societății contemporane, în general, și asupra comunicării și marketingului politic, în special, cu acțiune asupra spațiului public, sunt departe de a fi percepute la adevărata lor dimensiune, iar previzionarea lor în viitor este imposibil de apreciat prin imprevizibilitatea evoluției lor de până acum. Bibliografia lucrării însumează studii și lucrări monografice, preponderent în limba engleză și limba franceză, ale specialiștilor din domeniul comunicării, comunicării de masă, comunicării politice, cu accent pe comunicarea online prin new media. Webliografia tematica a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
catalogate drept „științifice“ și nici tratarea fenomenelor analizate ca și cum ar fi vorba despre niște „obiecte“ întru totul măs urabile, ușor de decupat și descris folosind atribute univoce. Consider, de aceea, că „obiectivitatea științifică“ trebuie să admită factorul subiectiv și deci imprevizibilitatea, nemăsurabilul, unicitatea ca parametri „obiectivi“ în analiza oricărui fenomen uman - aceasta mai ales în lumina ultimelor cercetări, inclusiv din domeniul științelor naturii și al științelor exacte. O lucrare științifică nu dă seamă de „realitatea obiectivă“, ci de capacitatea de percepție
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
atribuirea unei identități separate (și inerente) lucrurilor și ființelor. Astfel, până și Unul va fi trecut în registrul „mnemotehnic“ al reprezentărilor, întoarcerea către el nemaifiind posibilă decât prin dislocarea și resemnificarea tuturor legăturilor multiplului în orizontul deschis de spontaneitatea și imprevizibilitatea reluării legăturii cu Unul. Prin memorie, legăturile multiplului desprins de Unul vor crea iluzia stabilității, a continuității, a „realității obiective“. Această dublare, ca încercare de (supra)impunere a ceea ce a fost în detrimentul lui a fi, refuză, de fapt, instantaneitatea și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
deci ca sufocare și obstrucționare a manifestărilor spontane și imprevizibile care survin natural prin legătura simplă și vie a Unului. Proiectulare pretenția de a impune clipelor „viitoare“ vălul legăturilor artificial țesute în „prezent“. Astfel, i se refuză viitorului spontaneitatea și imprevizibilitatea, în vreme ce prezentul este și el blocat printr-o concentrare a privirii în viitor, la fel cum, în cazul memoriei, prezentul este blocat prin „rămânerea“ în trecut. Consecința este pierderea deopotrivă a trecutului, a prezentului și a viitorului, care, la rândul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cel mult, o cale pe care trebuie să mergi singur. Nu se poate merge pe același drum, același drum nu există. Se poate merge împreună și atunci drumul se va deschide celor ce îl doresc, în chipuri nebănuite. Spiritualitatea presupune imprevizibilitate, spontaneitate perpetuă. Religia conferă siguranță, stabilitate, este ca și cum ai încheia o asigurare pe viață ori pe moarte ori, de ce nu, pe toate viețile, în funcție de „sistem“. De aceea, maestrul este „maestru spiritual“, și niciodată „maestru religios“. 5. Religie și autoritate Concepțiile-cadru
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de a înțelege chestiunea adecvării la realitate, într-un tip specific de raționalitate. Acesta din urmă se caracterizează, din perspectivă cognitivă, prin neîncrederea față de abstracții, prin considerarea constructelor mintale drept sursă a erorii, prin supoziția ignoranței și failibilității umane, prin imprevizibilitatea viitorului, prin antiintelectualism și, nu în ultimul rând, prin supremația experienței 414. Și totuși, chiar și în aceste condiții, putem vorbi, în cazul conservatorismului, despre un model de raționalitate în măsura în care înțelegem că e vorba de atitudinea rațională de a refuza
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ei, pp. 281-282, descoperă că „limbajul este insuficient spre a exprima ceea ce eu am mai autentic“, p. 283, insistă asupra avantajelor jurnalului: „Fragmentarismul jurnalului este poate cea mai apropiată formă de discursul nud. Între spațiile dintre cioburile discursului rupt de imprevizibilitatea notațiilor Încerc să recuperez intervalele realului“, p. 292), se Îndoiește iarăși de autenticitatea paginii scrise („Mă străduiesc să prind autenticul, dar acesta se estompează numai ce l-am privit; până să scriu despre el, deja s-a creat o prăpastie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
inimaginabilă În țările unde e lăsată să vegeteze ca o distracție nevinovată și fără riscuri. Firește, și represiunea trebuie să Îngăduie momente de răgaz, să Închidă un ochi din cînd În cînd, să alterneze abuzurile cu indulgența, cu o anume imprevizibilitate; altfel, dacă nu mai există nimic de reprimat, tot sistemul ruginește și se uzează”. Cum reamintește și Carmen Florian În Dimineața: „De ce la francezi da, și la noi nu?” Nu-i vorba de Turnul Eiffel sau Notre Dame, că de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a se completa cu o scenă de coșmar - de pe - a se completa cu numele străzii.“ Oricare din aceste două explicații prinde foarte bine. Mai nou, repertoriului scuzelor bărbătești i s-au adăugat alarmele de mașină, pentru că, deși prezintă simptome feminine - imprevizibilitate maximă, pot fi declanșate și de un fir de păr, țipete ascuțite -, sunt atașate la o „scuză masculină“ și pot fi duse la reparat la service. — Dacă ai fi văzut nebunia de la intersecția Dalston, Îi spun lui Robin, compunându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
instinct, care regla perfect, Îmi porunci să refuz, - motivația se găsi fără nici o greutate: „gerul de afară”. Ea rămase descumpănită, nu se aștepta. Nici eu: mă miram de mine, dar asta era porunca, simțeam că e bine, mai ales față de imprevizibilitatea ființei ei. Mai erau și alte lumini și Întunecimi În joc, mă abțineam cu greu ademenirii lor. Mă privi drept În ochi, trecură cîteva secunde, fața ei venea din lungimea unui timp pe care-l credeam uitat, zămislit din hățișuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui prezent perceput ca degradant în raport cu viața dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată de Raportul Tismăneanu se lovește frontal de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o modă, cât și o doctrină, o stare a minții și o credință"52. Tocmai de aceea, epistema conservatoare are drept piloni centrali ai demersului său argumentativ idei care vizează failibilitatea cunoașterii umane, neîncrederea față de abstracțiunile produse de rațiune și imprevizibilitatea viitorului, acestea jucând un rol major nu doar la nivel epistemologic, ci și la nivel ideologic. Deși, la o primă vedere, s-ar putea crede că avem de-a face cu o limitare a procesului de cunoaștere, această aparență înșelătoare
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în plan politic, justificarea regimurilor totalitare și autoritare, la baza cărora s-au aflat mereu principii umaniste, precum cele de libertate și egalitate socială, dar care în final au eșuat, din cauza imposibilității ca ele să fie aplicate în praxis; d) imprevizibilitatea viitorului cursul evenimentelor istorice, sociale, politice sau economice, nu este previzibil, căci nu se pot stabili legi de evoluție a societății umane, astfel încât, pe baza cunoașterii lor, să facem previziuni cu privire la viitor. Orice pretenție previzionară este nejustificată; ea nu poate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Al. Roșca consideră flexibilitaea un factor definitoriu creativității, ducând la performanță creativă. c) Originalitatea - aptitudinea subiecților de a da răspunsuri neuzuale, cu frecvență statistică mică, dar care trebuie să corespundă exigențelor realității. Este evaluată prin produsul care prezintă calitățile: noutate, imprevizibilitate și efect de surpriză. A. Osborn, W.J.J. gordon, V. Pavelcu, U. Șchiopu, P.Popescu-Neveanu, M. Roco, A. Munteanu consideră originalitaea drept factor fundamental al creativității. H. J. Eysenck consideră că originalitatea nu este un factor al gândirii. d) Elaborarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Al. Roșca consideră flexibilitaea un factor definitoriu creativității, ducând la performanță creativă. că Originalitatea - aptitudinea subiecților de a da răspunsuri neuzuale, cu frecvență statistică mică, dar care trebuie să corespundă exigențelor realității. Este evaluată prin produsul care prezintă calitățile: noutate, imprevizibilitate și efect de surpriză. A. Osborn, W.J.J. gordon, V. Pavelcu, U. Șchiopu, P.Popescu-Neveanu, M. Roco, A. Munteanu consideră originalitaea drept factor fundamental al creativității. H. J. Eysenck consideră că originalitatea nu este un factor al gândirii. d) Elaborarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
doilea război mondial, când un număr de lideri militari și de foști funcționari și-au abandonat cauza pierdută, în timp ce populația a luptat practic până în momentul sinuciderii lui Hitler. Rezistența moralului german în 1945 în cele mai nefavorabile situații ilustrează dramatic imprevizibilitatea unor astfel de reacții colective. În circumstanțe mult mai puțin severe, moralul național german s-a prăbușit în noiembrie 1918, un precedent care ar fi indicat o cădere similară în vara lui 1944, după invazia Aliaților în Normandia. Tolstoi oferă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alți autori, a înlocuit imaginea managerului meditativ, orientat aproape exclusiv către problemele strategice ale organizației, cu imaginea managerului a cărui muncă este foarte febrilă și fragmentată, precum și foarte discontinuă. După cum se exprimă Koopman et al. (1998), cantitatea fluctuantă de muncă, imprevizibilitatea situațiilor, problemelor și întrebărilor, întreruperea constantă a programului de lucru de tot felul de „calamități neașteptate”, mari sau mici, conduc mai degrabă către o imagine a haosului și a unui manager precipitat. Alte două caracteristici ale muncii managerilor o individualizează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de la membrii săi interiorizarea unor roluri sociale și Îndeplinirea acestora În conformitate cu așteptările momentului, pentru a face posibilă cooperarea. Dacă grupul acordă atâta importanță integrării, aceasta se Întâmplă pentru că, fără integrare, cooperarea rolurilor specializate În cadrul diviziunii sarcinilor ar fi imposibilă din cauza imprevizibilității comportamentelor. Prin urmare, se Înțelege de la sine că Învățarea acestor roluri nu poate fi lăsată la bunul plac al indivizilor: colectivul Îi Încadrează, Îi formează, Îi controlează, Îi recompensează și Îi pedepsește, pe scurt, Îi socializează și Îi integrează. Desigur
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a fost nu doar aceea de a dori să ajungă la izvorul izvorului, ci și de a-l seca Într-un fel ș...ț. Jean-Paul Sartre, În acest studiu, a distrus entuziasmul omului negru. Devenirii istorice i se putea opune imprevizibilitatea. Aveam nevoie să mă pierd cu totul În negritudine” (Fanon, 1971, pp. 108-109). Dezacordul dintre Sartre și Fanon (care va lua sfârșit câțiva ani mai târziu, Întrucât Sartre va fi cel care va prefața opera lui Fanon) se referă de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2 și cu 2 fac 4, într-un act comunicativ avînd conținut matematic vs. într-o discuție de principiu); d) agent al marcării gradului de previzibilitate/imprevizibilitate, a valorii de adevăr a mesajului și a impactului afectiv al acestuia etc. V. competență discursivă, gen de discurs, situație de comunicare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AH NOMINAȚIE. Fiind în relație semantică și etimologică cu verbul a numi, cuvîntul neologic nominație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adus cu sine și tendințele descentralizării culturale. În ordinea lucrurilor, necesitatea unei noi așezări socio-culturale a determinat revendicarea unei noi paradigme. De altfel, în contextul accentuării globalizării (cu efectele ei: creșterea extraordinară a vitezei comunicării, a impactului informației, a jocului imprevizibilităților în limite precizate de strategii nonconvenționale), se impunea o nouă viziune, un concept de sinteză, esențializant, cu atât mai mult cu cât acumulările științifice au ajuns în sfârșitul secolului XX incomensurabile. Specializările și, în cele din urmă, ultraspecializările au făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui prezent perceput ca degradant în raport cu viața dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată de Raportul Tismăneanu se lovește frontal de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Johan Olsen [1976], care au formulat schema cunoscută sub numele de "extragerea din coș". În viziunea lui March și Olsen, majoritatea proceselor decizionale, și deci ale politicilor publice, se caracterizează printr-o complexitate imposibil de suprimat. Numărul variabilelor, cantitatea informațiilor, imprevizibilitatea consecințelor sînt motive pentru care decidenții se găsesc adesea în dificultate. Și totuși, din cînd în cînd, o decizie apare indispensabilă, este cerută forțat, trebuie să fie luată, cel puțin pentru a slăbi presiunea așteptărilor. Pentru a debloca situațiile de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]