22,834 matches
-
decis sa-mi dea ce-aveam nevoie, Că doar nu se știe oare? Că o fată la o mamă este-o mare binecuvântare!!! 30 iunie 2016 Ora 3,00 am Poezie scrisa in noaptea de dupa plecarea copiilor mei... departe ...departe...in tari indepartate!!! Referință Bibliografică: Dor de mamă, / Neluța Stăicuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul VI, 21 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Neluța Stăicuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DOR DE MAMĂ, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380722_a_382051]
-
amintiri Să reînvii ce a fost odată Focurile timpurii. Le-ai găsit și iată vin Tot de-a valma si-ncurcate Te lovesc cu toate-n plin ... Citește mai mult ÎN CĂUTAREA "EU-lui"Ai urcat cărări ascunsePrintre steiurile munților,Si in jos spre vremi apusePrivesti calm și ginditor.Spre înaltul ceruluiI-ti salți fruntea dogoritaDe asprimea gerului,Si cu fata pirjolitaCauti sensul 'Eu-lui".Vulturi zboară printre cresteCa și visurile tale,Te gîndești ce sînt acesteRascoliri mistuitoare.Mai privești odata-n josCatre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Petre Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Astăzi a fost o zi plină de tristețe: l-am condus pe ultimul drum pe George Scutariu, elevul, colegul și prietenul nostru. Dumnezeu să-l ierte ! TĂCERE In memoriam George Scutariu Scrâșnește firul de nisip, ce cade De pe clepsidra noastră, grea și rece, În timpul fluviu, care curge, trece Și-ajunge uneori și în cascade. Iar unda monotonă ne petrece, Tristețea lângă masa noastră șade, Lumina zilei tremură și
TĂCERE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380817_a_382146]
-
lui Nicolae Balotă, referitoare la victimele totalitarismului, notând deschis: la jumătatea anilor ’50, îngenuncherea morală a preluat locul brutalei eliminări fizice în cazul adversarilor politici ai sistemului. Fiindcă peste tot universitarul Glodeanu întreprinde lecturi fidele, nu cu un posibil prefix - in, (ca la altcineva) multiplu și filosofic interpretat de C-tin Noica, ajunge până aproape de o tehnică a inventarului: de pasaje, paragrafe, ani, luni, zile, săptămâni. Vreau să menționez că Domnul Glodeanu are o schemă clară a definirii Jurnalului intim, deloc
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
care Stalin nu a simțit nevoia să-și spună părerea. Poate, dacă mai trăia... În Raportul meu la Cel de al Cincilea Congres al Matematicienilor Români (2003), am dedicat o întreagă secțiune acestei probleme (a se vedea Solomon Marcus, "Mathematics in Romania", CUB Press 22, Baia Mare, iunie 2004). Chestiunea este complexă și delicată, ar merita o discuție mai amplă, pentru care nu mai avem loc aici, și așa ne-am întins, probabil, nepermis de mult. Mulți dintre colegii mei matematicieni nu
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
în așa fel încât, mai suplă, mai atractivă, (ea) să se adreseze publicului larg". Și nu numai "publicului larg" putem adăuga, ci și "spiritelor rafinate" al căror gust se cuvine a se răsfrânge treptat asupra masei de cititori, a o (in)forma... Pledoaria pro-cronică a lui Mircea A. Diaconu nu constituie exclusiv o opțiune teoretică, fiind și ecoul unei practici personale susținute. Febrilitatea "provincială", deschiderea ingenuă pe care o vădește criticul în profesiile-i de credință și în însemnările confesive se
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
sa și prin exemplul său de luptătoare neînfricata pentru cinste și dreptate. Ororile dictaturii prin care a trecut poporul român, viața sub dictatura comunistă, sunt descrise magistral, cu un talent remarcabil. Se vorbește de un „Brutaly honest look at life in comunist Romania” Mulțumim Hertei Müller pentru bucuria pe care ne-a adus-o În suflete, prin acest succes de răsunet mondial! Îl merită pe deplin. Să-i sărutam mâna care scrie genialele „texte transferate În poeme” și să-i ridicăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
noastre românești. La această manifestare profesorul prezintă o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată actriței Aristița Manolescu, În 29 iunie 1885, la Iași, scrisă, in original, cu cerneală de culoare violetă, cerneala preferată a poetei. Tot cu această ocazie au fost prezentate facsimile după caseta de anunț a morții poetului, În ziarul bucureștean „Românul” din 16 iunie 1889 și după dosarul Înmormântării „din mila publică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
oricum fiecare avea cel puțin cate o preocupare interesantă...Nu același lucru Îl pot spune despre un anume politruc... Cu Căpitanul m-am Împrietenit repede. Îi plăcea literatura, admira scrierile lui Jean Bart, George Sand și citea multă poezie franceză in original ( Îi plăceau mai ales Baudellaire, Vignon și Rimbaud). Ținea un Jurnal și scria poezii Încă de pe băncile liceului militar. Avea mai multe caiete cu zeci de poezii. Mie, sincer mi-au plăcut la lectură, Îndemnându-l să Încerce să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cel enunțat de dv. - și nu i s-a părut nimic deosebit. Oricine a trăit în lumea lui Ceaușescu știe că recurgerea la un asemenea text era una dintre soluțiile la care un om care se simțea în pericol apela in extremis. Cei implicați în "Afacerea Meditația Transcendentală" fuseseră amenințați cu proces penal pentru o acuză care-ți aducea automat ani grei de temniță: "subminarea ordinii de Stat". În privința stilului în care erau redactate aceste texte, la care mulți au recurs
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
Frederic Lagnau), este redevabilă manierei implacabile, ermetice, fără intrare și fără ieșire, în care este administrată substanța muzicală. O substanță uneori cantonată în figurarea unei pentatonii hemitonice, presărată din când în când cu pieni capabili să-i rotunjească diatonismul (Dream; In a Landscape), alteori rarefiată, condensată, redusă ostentativ la o succesiune de frecvențe anevoie incorporabilă unei procesualități ori contiguități (Four Walls; One). Cu toate acestea au fost destule momente în care coregrafia a evidențiat o cromatică luxuriantă, plasată la o extremă
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
reușește chiar performanța de a nara și fixa liric uimitoare indecențe caste. Un arhanghel "putred/ în aripi, ci cu glob de rouă-n suflet" fâlfâie protector prin mai multe poezii, acoperind dragostea unor resuscitați Cătălina și Cătălin, purtând veșminte de in curat și înfățișați, îmbrățișați, în fața unui Dumnezeu trist și blând. Care, firește, îi iartă cu "mila-I dulce". "Nemernicia blândului păcat" se spulberă ca puful păpădiei, îngerii păzitori și dracii complotiști se evaporă, rămâne pe scenă numai perechea primordială, adamică
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
soteriologic. El pune accent nu pe dilema ontologică a sufletului (păcatul), ci pe iubirea divină exprimată prin mântuirea sa<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis of the “Black and Beautiful” Bride in Song of Songs 1: 5”, în Harvard Theological Review, 99:1, 2006, p. 76. footnote>. Întregul proces al purificării de patimi, ca pregătire a sufletului pentru contemplarea lui Dumnezeu, este înfățișat prin alegoria prinderii miresei de către păzitorii cetății, a baterii
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
regăsit în modul în care Sfântul Grigorie utilizează un simbol pentru a vorbi și despre cunoaștere, și despre virtute. În omilia 15 la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie ne spune că crinul este un simbol al unei minți pure, luminoase<footnote In Canticum canticorum, XV, GNO, 6:438.10-11. footnote>: τὰ μὲν γὰρ κρίνα τοῦ λαμπροῦ καί καθαροῦ τῆς διανοίας; αῐνιγμα γίνεται. Totuși, urmează încă trei pagini în care Sfântul Grigorie comentează asupra aceleiași teme, spunând că crinii sunt virtuțile care hrănesc
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
schimbându-i culoarea într-una care nu este murdărită”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 62; v. Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis of the “Black and Beautiful” Bride in Song of Songs 1: 5”, în Harvard Theological Review, 99:1, 2006, p. 75. footnote>. Un suflet negru, deformat, nenatural și pângărit, reclamă mântuirea, sfințirea, anume, întoarcerea la frumusețea neprihănită a sufletului, prin îndepărtarea murdăriei păcatului. În interpretarea sa asupra
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sau a stârni dorința și a o pregăti să tânjească după unirea sufletului cu Dumnezeu Care este dincolo de înțelegerea oricărei imagini și oricărui concept. O astfel de imagine evocatoare o constituie patul marital, el însuși un simbol al unirii<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 108.11 și 109.1. footnote>. Însoțitoarele miresei descriu patul lui Solomon în omilia a șasea pentru a declanșa în mireasă dorința de unire<footnote Ibidem, VI, 190.2-3. footnote>. Într-adevăr, mireasa a cunoscut deja
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
să-l caute. Numai când realizează că nu poate fi perceput prin rațiune, că întradevăr rațiunea este un obstacol<footnote De vita Moysis, II, GNO, 165.6-9. footnote>, numai atunci realizează ea că Preaiubitul este cunoscut doar în necunoaștere<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Abandonând tot ceea ce a înțeles vreodată, îl găsește pe Preaiubit, nu prin înțelegere, ci prin înțelegerea incomprehensibilă a credinței<footnote Ibidem, 183.7-9. footnote>. În această prezentare mișcătoare a căutării Preaiubitului de către mireasă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
fiicelor Ierusalimului. Acest discurs are același efect asupra lor pe care l-a avut Cuvântul asupra ei. Prin urmare, și ele „se înalță la un același nivel al iubirii, astfel ca voința Mirelui să poate fi împlinită prin ele”<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 184, 14-15; v. Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs”, în Modern Theology, 18:4, October, 2002, p. 517-518. footnote>. Deci, singura cunoaștere posibilă a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
m-a adus în camera sa”, Sfântul Grigorie descrie sufletul (mireasa căutându-l pe Preaiubit într-un spațiu apofatic). A văzut buzele și pieptul Preaiubitului și s-a unit cu el într-o fântână care izvorăște cuvintele vieții eterne<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 32. footnote> și acum „a trecut cu mintea în partea interioară a tainelor și strigă că trecerea nu a adus-o decât în antecamera bunătății”<footnote Ibidem, 40, 5-8. footnote>. Prin purificarea Duhului, „ea caută adâncimile
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mișcare și în repaus. „Paradoxul descleștează pumni (engl. fists) noeticierotici de înțelegere; uitând orice mod de înțelegere, mi-am regăsit iubitul prin credință”<footnote Ibidem, p. 520 . footnote>. Sfântul Grigorie spune că Cântarea Cântărilor „filosofează prin taine inefabile (ἀπορρήτων)<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 23.14. footnote>”. Adică, exersează sufletul prin intermediul inexprimabilului; caracterul apofatic al acestei strategii, ca și aluzia la Sfânta Sfintelor, indică modul în care Cântarea Cântărilor va conduce sufletul spre uniune. Părintele bisericesc percepe Cântarea Cântărilor ca
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de structura Sfintei Sfintelor. În deschiderea omiliei a doua, episcopul nyssean descrie Sfânta Sfintelor ca fiind „Cortul sacru al Mărturiei” și reflectează asupra acestei descrieri notând contrastul dintre exteriorul și interiorul său. Exteriorul constă din cortine realizate din pânză de in și piei de capră. Interiorul este împodobit cu aur, argint și pietre prețioase; regăsim aici Arca, Scaunul Milei, cădelnița și altarul; intrările sunt acoperite de văluri albastre, purpurii, galbene ca inul, stacojii, întrețesute împreună măiestrit, cu fir strălucitor de aur
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
său. Exteriorul constă din cortine realizate din pânză de in și piei de capră. Interiorul este împodobit cu aur, argint și pietre prețioase; regăsim aici Arca, Scaunul Milei, cădelnița și altarul; intrările sunt acoperite de văluri albastre, purpurii, galbene ca inul, stacojii, întrețesute împreună măiestrit, cu fir strălucitor de aur, care le fac să strălucească precum curcubeul (cf. Exod 26)<footnote Ibidem, II, 43.8-44.7. footnote>. Imediat, o aseamănă cu Cântarea Cântărilor, adevăratul Cort al Mărturiei, și care „ghidează în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a miresei le-a bucurat pe însoțitoarele fecioarei, făcându-le să-i iubească și ele sânii: „Pentru că iubești sânii Cuvântului mai mult decât vinul pe care-l fac oamenii, prin care hrănești pe cei care sunt copii întru Hristos”<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 41.1-4. footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii ei preiau caracterul pieptului Lui; ea devine sursă de hrană, trezind în alții atracția față de Dumnezeu spre care o atras-o frumusețea Cuvântului și pe
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 525. footnote> . Discursul miresei le face pe fiicele Ierusalimului „să se ridice ... astfel ca voința Mirelui să poate fi realizată și în ele”<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 184.13-15. footnote>. Discursul miresei declanșează din partea însoțitoarelor sale fecioare același răspuns pe care Mirele l-a declanșat în ea: dorința ascendentă. Astfel, aceasta este dimensiunea logofatică a experienței apofatice: prin virtutea uniunii apofatice a miresei
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cuvinte de Sfântul Pavel, Dumnezeu poate vorbi prin el. Devenind un lăcaș al ființării lui Hristos prin uniunea cu credința, „Pavel a demonstrat că Hristos trăiește în el și a dat dovadă de faptul că Hristos vorbește prin el”<footnote In Canticum canticorum, III, GNO, 88.4-6. footnote>. Pentru că prin Sfântul Pavel, Cuvântul este Cel care vorbește, Apostolul neamurilor are un efect transformator asupra celor din jurul său. Astfel, Titus, Silvanus și Timotei sunt transformați, transfigurați când inhalează parfumul Sfântului Pavel, care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]