284 matches
-
vot consultativ", motiv pentru care "actul de justiție este infaptuit numai de judecători, care îndeplinesc condițiile de independenta și inamovibilitate prevăzute de Constituție". Magistrații consultanți, deși au denumirea de magistrați, nu fac parte din corpul magistraților, nu se bucura de inamovibilitate, ci sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social. Cat privește încălcarea art. 125 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia "competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", Guvernul apreciază ca dispozițiile legale criticate "constituie chiar
DECIZIE nr. 286 din 3 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 şi ale secţiunii a II^1-a "Magistraţii consultanţi" din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151368_a_152697]
-
de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... (2) Puterea judecătorească este separată și în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiul constituțional al independenței și inamovibilității judecătorilor și cu dispozițiile celorlalte legi. ... (3) Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății, fără privilegii și fără discriminări. ... (4) Consiliul Superior al
REGULAMENT din 24 septembrie 2004 de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161388_a_162717]
-
de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... (2) Puterea judecătorească este separată și în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiul constituțional al independenței și inamovibilității judecătorilor și cu dispozițiile celorlalte legi. ... (3) Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății, fără privilegii și fără discriminări. ... (4) Consiliul Superior al
HOTĂRÂRE nr. 159 din 24 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161387_a_162716]
-
puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Articolul 144 Incompatibilități Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior. Articolul 145 Independenta și inamovibilitatea Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata acestuia. Articolul 146 Atribuții Curtea Constituțională are următoarele atribuții: a) se pronunța asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153308_a_154637]
-
Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate ce poate dispune cu privire la sancționarea judecătorilor. Curtea de Apel Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textele criticate înfrâng prevederile constituționale invocate, precum și principiul separației puterilor în stat. Astfel, independența și inamovibilitatea judecătorilor reprezintă o garanție pentru o bună administrare a justiției și, în egală măsură, un mijloc de protecție în fața oricărei ingerințe de ordin politic sau administrativ. Prin posibilitatea ministrului justiției de a emite avizul pentru cercetarea magistraților se aduce atingere
DECIZIE nr. 4 din 13 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155559_a_156888]
-
publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Legea fundamentală consacră principiul independenței judecătorilor și cel al imparțialității procurorilor în exercitarea atribuțiilor lor. Garantarea respectării acestor principii este asigurată prin instituirea inamovibilității judecătorilor, prin măsurile de protecție a magistraților prevăzute de art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, prin alte măsuri prevăzute de titlul VI din aceeași lege, precum și prin dispozițiile speciale din Codul de procedură
DECIZIE nr. 4 din 13 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155559_a_156888]
-
de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... (2) Puterea judecătorească este separată și în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii, ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile constituționale ale independenței și inamovibilității judecătorilor, precum și cu celelalte dispoziții legale. ... (3) Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția, în numele legii, în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății, fără privilegii și fără discriminări. ... (4) Consiliul
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188328_a_189657]
-
de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... (2) Puterea judecătorească este separată și în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii, ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile constituționale ale independenței și inamovibilității judecătorilor, precum și cu celelalte dispoziții legale. ... (3) Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția, în numele legii, în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății, fără privilegii și fără discriminări. ... (4) Consiliul
HOTĂRÂRE nr. 387 din 22 septembrie 2005 (*actualizată*) pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188325_a_189654]
-
de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... (2) Puterea judecătorească este separată și în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii, ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile constituționale ale independenței și inamovibilității judecătorilor, precum și cu celelalte dispoziții legale. ... (3) Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția, în numele legii, în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății, fără privilegii și fără discriminări. ... (4) Consiliul
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188330_a_189659]
-
de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... (2) Puterea judecătorească este separată și în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii, ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile constituționale ale independenței și inamovibilității judecătorilor, precum și cu celelalte dispoziții legale. ... (3) Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția, în numele legii, în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății, fără privilegii și fără discriminări. ... (4) Consiliul
HOTĂRÂRE nr. 387 din 22 septembrie 2005 (*actualizată*) pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188326_a_189655]
-
de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... (2) Puterea judecătorească este separată și în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii, ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile constituționale ale independenței și inamovibilității judecătorilor, precum și cu celelalte dispoziții legale. ... (3) Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția, în numele legii, în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății, fără privilegii și fără discriminări. ... (4) Consiliul
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188329_a_189658]
-
de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... (2) Puterea judecătorească este separată și în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii, ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile constituționale ale independenței și inamovibilității judecătorilor, precum și cu celelalte dispoziții legale. ... (3) Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția, în numele legii, în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății, fără privilegii și fără discriminări. ... (4) Consiliul
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188331_a_189660]
-
303/2004 față de art. 124 alin. (3) din Constituție, se constată că dispozițiile legale criticate nu încalcă sub niciun aspect independența judecătorului. Mai mult, independența justiției este garantată de dispozițiile art. 125 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la inamovibilitatea judecătorului. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Consiliului Superior al
DECIZIE nr. 331 din 3 aprilie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (7), art. 35 raportat la art. 27 alin. (3) şi art. 35 lit. f) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187903_a_189232]
-
ai armatei și trebuie să se supună disciplinei militare. 36. Guvernul susține că judecătorii ce statuează în cadrul instanțelor militare respectă criteriile de independență și imparțialitate impuse de art. 6 § 1 din Convenție. El arată că modalitatea de numire a lor, inamovibilitatea și stabilitatea în funcție ce le sunt recunoscute, precum și drepturile și obligațiile lor sunt identice cu cele ale omologilor lor civili și oferă garanții suficiente de independență și imparțialitate. 37. În ceea ce privește competența instanțelor militare de a judeca civili, Guvernul subliniază
HOTĂRÂRE din 21 septembrie 2006 în Cauza Maszni împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190336_a_191665]
-
În ceea ce privește dispozițiile art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , se consideră că acestea, prin conținutul lor, reprezintă tocmai consacrarea principiilor constituționale cuprinse în art. 124 și 125, precum și garanția legală a respectării acestora, astfel realizându-se independența și inamovibilitatea judecătorilor. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu
DECIZIE nr. 455 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163537_a_164866]
-
91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , președintele Camerei Deputaților arată că independența justiției, invocată de autoarea excepției în argumentarea sa, presupune un statut special conferit magistraților, precum și măsuri speciale de protecție, și se realizează, printre altele, prin instituirea inamovibilității judecătorilor, așa cum prevăd normele constituționale indicate de acesta. Ministrul justiției joacă un rol foarte important în selecționarea, pregătirea și verificarea cunoștințelor magistraților, fiind totodată răspunzător de modul în care se înfăptuiește justiția. Dreptul său de aviz - asupra căruia își asumă
DECIZIE nr. 455 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163537_a_164866]
-
prevederilor art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 , Curtea constată că Legea fundamentală consacră principiul independenței judecătorilor și pe cel al imparțialității procurorilor în exercitarea atribuțiilor lor. Garantarea respectării acestor principii este asigurată prin instituirea inamovibilității judecătorilor, prin măsurile de protecție a magistraților, prevăzute de titlul III din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, precum și prin dispozițiile speciale ale art. 28^1 pct. 1 lit. b), ale art. 29 pct. 1 lit. f) și art.
DECIZIE nr. 455 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163537_a_164866]
-
obiectul celor trei sesizări vizează aceeași lege, Curtea a dispus conexarea celor trei dosare. Autorii sesizărilor consideră că legea criticată este neconstituțională deoarece încalcă procedura de adoptare a legii, prevederile constituționale cu privire la proprietate și cele referitoare la independența justiției și inamovibilitatea judecătorilor. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a putea prezenta punctele lor de vedere, până la data stabilită pentru dezbatere. Guvernul, în punctul
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
categorii de persoane, este necesară instituirea, totuși, a unor garanții cu privire la calitatea profesională a acestora, în scopul garantării îndeplinirii în mod eficient a actului de justiție. Cele două motive de eliberare din funcție nu impietează, astfel, în nici un fel, asupra inamovibilității judecătorilor și, respectiv, independenței procurorilor, iar singura "epurare" de care se poate vorbi este "epurarea incompetenților" care va putea fi operată exclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii. În acest context considerăm necesar să subliniem o dată în plus: Ministerul Justiției nu
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
Constituției, erau tot inamovibili și independenți, ca și judecătorii. Și atunci s-a vorbit despre eventuala neconstituționalitate a unei astfel de măsuri invocând-se tot o presupusă încălcare a principiului neretroactivității legii și chiar un așa numit atentat la principiul inamovibilității, de care și respectivii consilieri beneficiau în baza unei prevederi constituționale exprese. Toate aceste obiecțiuni au fost Măturate de către Curtea Constituțională prin motivări de remarcabilă acuratețe și consecvență științifică inserate de exemplu în deciziile: ● nr. 17/23 ianuarie 2002 publicată
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
prevederile privind independența judecătorilor și procurorilor, fiind prima dată când pentru procurori se prevede în mod expres independența. d) Obiecția cu privire la încălcarea principiului separației puterilor prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, a principiului independenței judecătorilor, respectiv a principiului inamovibilității pentru judecători prevăzut de art. 125 din Constituție, precum și a principiului stabilității și imparțialității, în cazul procurorilor, prevăzut de art. 132 alin. (1) din Constituție, prin anularea drepturilor câștigate sau, după caz, restrângerea exercițiului unor asemenea drepturi, nu este întemeiată
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
la Institutul Național al Magistraturii, candidatul plătește o taxă al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. O astfel de reglementare nu poate fi considerată neconstituțională în raport cu principiul independenței și inamovibilității, ori după caz, al stabilității, pentru simplul motiv că această taxă se plătește numai pentru concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, deci anterior dobândirii statutului de judecător sau procuror. Pentru concursurile de promovare sau de numire în funcțiile
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
Irlanda, Olanda, Spania, Portugalia, Cehia, Estonia, Slovenia și altele. f) Referitor la susținerea înlăturării sau amputării serioase a drepturilor judecătorilor și procurorilor, autorii sesizării nu fac referire decât la cel privind pensionarea, arătând ca modificările propuse încalcă principiile independenței și inamovibilității, respectiv al stabilității. ... Afirmația nu se poate reține deoarece și în sistemul reglementării adoptate în anul 2004 principiul era acela al pensionării la "împlinirea vârstei prevăzute de lege", adică de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
membrii Consiliului Superior al Magistraturii care dau (sau nu) avizul conform de menținere în funcție. Soluțiile unui astfel de judecător nu mai oferă nici ele garanția corectitudinii și a obiectivitătii. Se pare că în viziunea inițiatorilor sesizării deplina independență și inamovibilitate a judecătorilor nu poate fi realizată decât dacă sunt numiți "pe viață". Legea fundamentală nu utilizează însă această sintagmă menționând că judecătorii sunt inamovibili "în condițiile legii" (art. 125 alin. (1)), formulare care lasă legiuitorului libertate în definirea limitelor inamovibilității
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
inamovibilitate a judecătorilor nu poate fi realizată decât dacă sunt numiți "pe viață". Legea fundamentală nu utilizează însă această sintagmă menționând că judecătorii sunt inamovibili "în condițiile legii" (art. 125 alin. (1)), formulare care lasă legiuitorului libertate în definirea limitelor inamovibilității. Așa a gândit de altfel și guvernul precedent când a inițiat abrogarea Legii nr. 92/1992 prin Legea nr. 303/2004 . Cu acea ocazie limita maximă de menținere în activitate a judecătorilor instanței supreme pensionabili a fost redusă de la 70
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]