207 matches
-
și intransigența în confruntarea cu resturile lumii vechi: criteriul fișei de cadre este operant și în acest caz. În colecția de biografii contemporane a epocii realismului socialist, fizionomia lui N. Moraru are atributele tipicității, de la cariera de ilegalist până la fanatismul inchizitorial care elimină orice tentație a nuanțării. Intervențiile sale au o tăietură partinică și unghiul de abordare al domeniului estetic este unul care se revendică, întotdeauna, de la vulgata leninist-stalinistă, prezența citatelor rituale fiind reflexul unei mentalități teologice seculare.3 O dată cu extincția
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
le credeam cunoscute/ nevăzut dar brutal/ ele ne-mpingeau/ cu degete de-oțel/ spre mijlocul pieței/ ca pentru-o execuție/ prea mult amînată; nici nu-nțeleg/ cum am reușit/ să ne menținem pe trotuar" (Trecut pierzîndu-și semnificațiile). Sînt caracteristice secvențele inchizitoriale, specifice universului concentraționar: Iar vine cineva/ și-mi spune:/ Eu sînt apărătorul,/ tău;/ privește-mă și-nchipuie-ți lumea/ numai prin mine!"// Îl privesc:/ o vînă de bou/ mîngîindu-ne obrajii!" (Vîna de bou). Fiind ea însăși o lume în sine
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
reglementarea unei cauze legale de reducere a pedepsei pentru inculpatul care consimte în mod liber la parcurgerea acestei proceduri. Judecata în primă instanță se va încadra în tipul de proces penal preconizat, respectiv proces penal de tip adversial, iar nu inchizitorial. În principiu, toate probele vor fi administrate nemijlocit în fața judecătorului. Probele de la urmărirea penală nu vor servi la condamnarea/achitarea persoanei, ci doar la justificarea trimiterii în judecată. Procurorul, ca titular al acțiunii penale, va trebui să dovedească acuzarea, prin
HOTĂRÂRE nr. 829 din 25 iulie 2007 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190020_a_191349]
-
de neconstituționalitate a art. 278^1 alin. (8) lit. c) din Codul de procedură penală, adoptată cu majoritate de voturi, pentru următoarele considerente: În sistemele moderne de drept procesual penal - atât în cele care conservă elemente ale procesului de tip inchizitorial, cât și în cele caracterizate prin contradictorialitate în toate fazele procesului - funcția de acuzare este separată de funcția de judecată. Judecătorul nu pornește din oficiu acțiunea penală, el este învestit cu judecarea faptelor prevăzute de legea penală, fie de către procuror
DECIZIE nr. 228 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a), b) şi c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176494_a_177823]
-
civile. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia consideră că dispozițiile art. 2, art. 3 și art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale Legii nr. 195/2004 , precum și ale Legii nr. 92/1992 "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, "dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare". De asemenea, apreciază că dispozițiile Legii nr. 195/2004 , care
DECIZIE nr. 333 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi ale Legii nr. 92/1992 în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170197_a_171526]
-
judecătorească, ridicată de Marin Frunză și Eugen Lăcustă în dosarele menționate. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în ceea ce privește prevederile art. 27 din Codul de procedură penală și art. 25 din Legea nr. 92/1992 , că acestea "sunt discriminatorii, totalitare, inchizitoriale", drepturile și principiile invocate nemaifiind garantate "în situația în care justițiabilul nu poate exercita un recurs efectiv la o instanță națională". În ceea ce privește art. 278 din Codul de procedură penală, se susține că este neconstituțional deoarece "prevede expres și limitativ posibilitatea
DECIZIE nr. 240 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi ale art. 278 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168133_a_169462]
-
la o instanță națională, întrucât, în opinia autorului excepției, singura instanță competentă să soluționeze calea de atac a recursului este Înalta Curte de Casație și Justiție. Așadar, consideră că prevederile art. 27 din Codul de procedură penală sunt "discriminatorii, totalitare, inchizitoriale" și nu garantează drepturile și principiile invocate prin aceea că "justițiabilul nu poate exercita un recurs efectiv la o instanță națională". Tribunalul Galați - Secția penală, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, apreciaz�� că aceasta este neîntemeiată. Astfel, se arată
DECIZIE nr. 300 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168981_a_170310]
-
autorul acesteia consideră că dispozițiile art. 3 și art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 și ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, "dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare". De asemenea, apreciază că dispozițiile Legii nr. 195/2004 , care
DECIZIE nr. 585 din 8 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172647_a_173976]
-
justiție. De asemenea, se arată că prevederile legale sunt concepute astfel încât să confere aceleași posibilități și să impună aceleași obligații celor care se află în situații similare, motiv pentru care prevederile legale referitoare la competență nu sunt nici "discriminatorii", nici "inchizitoriale". Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă și ale Legii nr. 195/2004 față de prevederile art. 21 și 126
DECIZIE nr. 585 din 8 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172647_a_173976]
-
ale art. 1, art. 2, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10, art. 11 și art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, considerând, în esență, că: dispozițiile art. II din Legea nr. 195/2004 "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, "dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare". Justițiabilul este supus unei discriminări, deoarece acesta nu mai are
DECIZIE nr. 210 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (1) şi alin. (3) teza întâi din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168740_a_170069]
-
92/1992 pentru organizarea judecătorească, ridicată de Marin Frunză în dosarul menționat. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în ceea ce privește art. 27 din Codul de procedură penală și art. 23 din Legea nr. 92/1992 , că acestea "sunt discriminatorii, totalitare, inchizitoriale", drepturile și principiile invocate nemaifiind garantate "��n situația în care justițiabilul nu poate exercita un recurs efectiv la o instanță națională." În ceea ce privește art. 278 din Codul de procedură penală, se susține că este neconstituțional, deoarece "prevede expres și limitativ posibilitatea
DECIZIE nr. 297 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi 278 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169857_a_171186]
-
neconstituționalitate, considerând că recursul declarat de el împotriva hotărârii Tribunalului Galați ar trebui să fie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar nu de Curtea de Apel Galați, autorul susține că dispozițiile legale atacate "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare. De asemenea, apreciază că prevederile art. II din Legea nr. 195/2004 și ale
DECIZIE nr. 551 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172004_a_173333]
-
neconstituționalitate, considerând că recursul declarat de el împotriva hotărârii Tribunalului Galați ar trebui să fie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar nu de Curtea de Apel Galați, autorul susține că dispozițiile legale atacate "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, dreptul la un proces echitabil, principiul universalității, principiul statului de drept și dreptul la apărare. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare
DECIZIE nr. 667 din 15 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173932_a_175261]
-
lit. b) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 14 pct. 3 lit. b) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, deoarece se înlocuiește practic principiul procesului penal acuzatorial bazat pe contradictorialitate cu cel inchizitorial bazat pe preeminența drepturilor procesuale ale acuzării și ignorarea dreptului la apărare. Principiul egalității în drepturi este afectat prin aceea că se instituie nivele diferite de acces la informație pentru acuzare și apărare. O încălcare a dreptului la apărare o
DECIZIE nr. 1.335 din 9 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^2 alin. 4 şi art. 91^3 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi ale art. 7 alin. (1) şi (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) şi (5) şi art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206825_a_208154]
-
și duc la revoltă. În 1497, în momentul culminant al luptei pentru putere, sosește de la Roma vestea excomunicării lui Savonarola, pe care acesta o declară nevalabilă. Sub noua putere politică instaurată în 1498, Savonarola este arestat, judecat de un tribunal inchizitorial, torturat și condamnat la moarte pentru erezie. În ziua de 23 mai 1498, după ce a fost spânzurat, trupul lui a fost ars pe rug în "Piazza de la Signoria" iar cenușa lui a fost aruncată în apele râului Arno. La locul
Girolamo Savonarola () [Corola-website/Science/299537_a_300866]
-
însă, i s-a ordonat să apară în fața Sfântului Oficiu din Roma. a fost judecat de un tribunal laic care l-a excomunicat și condamnat la închisoare pe viață. A retractat și conform procedurii a fost judecat de către un tribunal inchizitorial. În urma unui proces papal, în care a fost găsit vehement suspect de erezie, Galileo a fost pus sub arest la domiciliu și mișcările sale au fost restricționate de Papă. După 1634 a stat la casa sa de la țară din Arcetri
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Chabel, spune că "mediul cultural și istoric în care trăiesc populațiile arabe, persane și turcești, și în general cele musulmane, este principala frână împotriva renașterii civilizației islamului; acest mediu este strivit de tradiția înrobitoare a unei venerații extatice, a gândirii inchizitoriale și a absenței autocriticii, ansamblu refractar la orice idee de progres; blocajele sunt identificate de mult timp, anume proasta guvernare și imposibila separare a religiosului de politic ". Or, explică autorul lucrării Islamul și Rațiunea, "această separare, laicizare, nu poate să
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
operă și a fost un pictor și gravor talentat. Deși era ateu, Filip a favorizat jansenismul, care, în ciuda condamnării Papei a fost acceptat de episcopii francezi. La început, a scăzut impozitele și a eliberat 25.000 de soldați. Dar măsurile inchizitoriale pe care el le-a început împotriva finanțatorilor a condus la perturbări, în special în provincia Bretania unde s-a desfășurat o revoltă cunoscută sub numele de "Pontcallec Conspiracy". A admis operațiunile riscante ale bancherului John Law, care au dat
Filip al II-lea, Duce de Orléans, Regent al Franței () [Corola-website/Science/312842_a_314171]
-
lui erau grupați cei mai de seamă reprezentanți ai umanismului din Toscana, Vincenzo Viviani și Carlo Dați din Florența, Lorenzo Bellini din Pisa. Împreună reușesc să pună la adăpost manuscrisele orginale ale lui Galileo Galilei, suspectate de erezie de către tribunalele inchizitoriale. Spirit liber, neconformist, care nu făcea nicio concesie dogmelor Bisericii Catolice, el însuși intra în conflict cu Inchiziția și cu atotputernicul Ordin al Iezuiților. Bibliotecă să, deschisă publicului în anul 1747, dotată cu numeroase texte științifice în greacă și latină
Antonio Magliabechi () [Corola-website/Science/309603_a_310932]
-
ediția I, 1534) fiind cea de-a doua opera importantă a sa. Timp de mai multe secole, Barros a fost cunoscut doar că autor al lucrării "Décadas", "Rhopica" a dispărut din circulație după ce a fost interzisă, în 1581, de cenzură inchizitoriala. Titlul, grecesc, inseamna în portugheză „marfă spirituală”. Este vorba de un dialog între Inteligență, Voința și Timp, care vor să treacaă râul Morții, si Rațiune, care le împiedică trecerea pentru că nu au dat drept obol decât păcate. Aceștia insistă încercând
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
din Spania, jurisdicția Inchiziției de-a lungul unei perioade lungi a istoriei sale s-a extins practic asupra tuturor supușilor coroanei. Inchiziția avea în mare parte scopul de a asigura ortodoxia celor recent convertiți, cunoscuți ca "conversos" sau "marranos". Instituția inchizitorială nu este o creație spaniolă. A fost creată prin intermediul bulei papale Ad abolendam, emisă la sfârșitul secolului al XII-lea, de papa Lucio III ca un instrument de combatere a ereziilor din sudul Franței. Au existat tribunale ale Inchiziției pontificale
Inchiziția spaniolă () [Corola-website/Science/306060_a_307389]
-
XII-lea, de papa Lucio III ca un instrument de combatere a ereziilor din sudul Franței. Au existat tribunale ale Inchiziției pontificale în mai multe regate creștine, de-a lungul Evului Mediu. În Castilia nu a existat niciodată un tribunal inchizitorial. Responsabilii cu supravegherea și pedepsirea delictelor care țineau de credință erau anumiți preoți, prin intermediul Inchiziției Episcopale. Totuși, în timpul Evului Mediu în Castilia s-a acordat foarte puțină atenție ereziilor. Mare parte a Peninsulei Iberice fuseseră sub dominație arabă, iar regiunile
Inchiziția spaniolă () [Corola-website/Science/306060_a_307389]
-
vechi asupra noilor creștini , subliind în "statuturile de curățare a sângelui" ca s-au extins prin multitudinea de instituții , interzicându-le accesul lor . Nu există o unanimitate despre motivele pentru care Regii Catolici au decis să introducă în Spania mașinăria inchizitorială . Investigatorii au prezentat diferite posibile motive : Chiar dacă evreii continuau să practice religia lor nu a fost cauză de persecuție din partea Sfântului Oficiu , nu avea încredere în ei pentru că se credea că incitau convertiții să se iudaizeze : în procesul “Santo Niño
Inchiziția spaniolă () [Corola-website/Science/306060_a_307389]
-
parte dintre acestea nu erau sincere , ci doar se supuneau necesității de a evita decretul de expulzare . Perioada cu cea mai intensă persecuție a evreilor convertiți a durat până în 1530 ; din 1531 până în 1560 , procentajul de cazuri evreoconvertiți în procesele inchizitoriale a scăzut semnificativ , până la a ajunge a fi doar 3% din total . A avut loc o renaștere a persecuțiilor când s-a descoperit un grup iudaic , în 1588 , în en Quintanar de la Orden,Toledo , și în ultima decadă a secolului
Inchiziția spaniolă () [Corola-website/Science/306060_a_307389]
-
său propriu. Sistemul Curții Supreme a Germaniei, numit "Oberste Gerichtshöfe des Bundes", este specializat. Pentru cazurile civile și penale, cea mai înaltă instanță de recurs este Curtea Federală de Justiție, situată în Karlsruhe și Leipzig. Stilul sălii de ședință este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federală a Muncii din Erfurt, Curtea Federală Socială din Kassel, Curtea Federală a Finanțelor din München și Curtea Federală Administrativă de la Leipzig. Dreptul penal și dreptul privat sunt codificate la nivel național în Strafgesetzbuch și
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]