2,622 matches
-
de protecție referitor la previzibilitatea legii penale este compatibilă cu art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 2. Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) și art. 15 alin. (2) din Constituția României și fără încălcarea art. 14 din Convenția Europeană a
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
Omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate”, „număr semnificativ de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separațiilor puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate” este
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
de protecție referitor la previzibilitatea legii penale este compatibilă cu art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 2. Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituția României, art. 15 alin. (2) din Constituția României și fără încălcarea art. 14 din Convenția
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
Omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate”, „număr semnificativ de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate” este
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
nr. 651 din 25 octombrie 2018, paragrafele 48-50, pentru a se susține că, în raport cu acestea, unicul act jurisdicțional care produce efectele unei legi penale de dezincriminare este decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. Se reține că rolul constituțional al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prevăzut de dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, și anume acela de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
unei infracțiuni. Totodată, prin aceleași mecanisme, Înalta Curte de Casație și Justiție înlătură interpretările divergente apărute în practica judiciară cu privire la dreptul penal substanțial și nu numai, permițând astfel o interpretare și aplicare unitară și previzibilă a normelor de incriminare. Prin urmare, se susține că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii sau în dezlegarea unei chestiuni de drept nu au ca efect dezincriminarea unei fapte penale și nici nu dobândesc
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
similare din punctul de vedere al efectelor lor concrete care au relevanță din perspectiva principiului aplicării legii penale mai favorabile, statuat de art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât acestea operează o reconfigurare a elementelor constitutive ale unei norme de incriminare. Consideră că susținerile privind acordarea de atribuții de legiuitor instanței supreme sunt neîntemeiate. Legea criticată nu intervine asupra atribuțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci doar stabilește, în vederea respectării art. 15 alin. (2) din Constituție, posibilitatea de aplicare
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
nr. 1083 din 20 decembrie 2018, paragrafele 48-50, pentru a se susține că, în raport cu aceasta, unicul act jurisdicțional care produce efectele unei legi penale de dezincriminare este decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. Se susține că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii sau în dezlegarea unei chestiuni de drept nu au ca efect dezincriminarea unei fapte penale și nici nu dobândesc caracter de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
lege“ penală și aplicarea ei retroactivă, jurisprudența Curții Constituționale are în vedere actul de reglementare primară adoptat de Parlament sau de Guvern, după caz, precum și, prin asimilare, efectele deciziei Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. În acest sens, Curtea reține Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, paragraful 44, prin care s-a stabilit, în privința exigențelor materiale de care este
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ci de a-i desluși/identifica/ descifra conținutul. Decizia pronunțată în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare conferă o anumită semnificație chestiunii de drept cu privire la care dispune pentru ca aceasta să poată fi sau nu circumscrisă normei de incriminare, însă ea nu schimbă/modifică norma. ... 159. În aceste condiții, Curtea constată că legiuitorul nu poate să confere deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție calitatea de lege și nici putere retroactivă apelând la o ficțiune juridică. Ficțiunea juridică este o
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
utilizat pentru aport) este de la sine înțeleasă în realizarea acestui scop, astfel că nu presupune existența unei rezoluții infracționale distincte. Drept urmare, fiind circumscrisă folosirii vânatului rezultat din comiterea infracțiunii de braconaj de către subiectul activ al infracțiunii săvârșite, incriminarea transportului nu corespunde scopului avut în vedere de legiuitor cu ocazia reglementării celorlalte modalități ale infracțiunii prevăzute de art. 44 lit. d), acela de a disimula proveniența ilicită a vânatului, ci implică tragerea autorului la răspundere penală, de două ori
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și a principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 682 din 30 septembrie 2020, paragraful 31). *) Decizia Curții Constituționale nr. 630 din 13 decembrie 2022 a fost publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
se confundă cu cele avute în vedere în cazul infracțiunii de braconaj. Astfel, voința legiuitorului a fost aceea de a nu stabili o unitate legală de infracțiune atunci când a reglementat infracțiunea de braconaj, ci a apreciat că se impun incriminarea și sancționarea distinctă a actelor prevăzute de art. 42 din Legea nr. 407/2006 în raport cu cele menționate în art. 44 lit. d) din același act normativ. ... 17. Așa fiind, Curtea a constatat că, în esență, relația dintre comiterea infracțiunii
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
a dispune cu privire la autovehicul“. Arată că sintagma „punerea în circulație [...] a unui autovehicul“ poate avea mai multe înțelesuri, care nu pot fi clarificate pe cale jurisprudențială, extinderea aplicării normei penale la o situație nereglementată expres contravenind principiului legalității incriminării. Prezintă elemente ale situației de fapt. ... 7. În ceea ce privește dispozițiile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, autorul excepției apreciază, în esență, că acestea sunt neconstituționale deoarece nu prevăd printre cazurile în
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
legii penale presupune, ca regulă generală, aplicarea legii tuturor infracțiunilor săvârșite în timpul cât aceasta se află în vigoare. Acest principiu este indisolubil legat de cel al legalității, care reprezintă o caracteristică specifică statului de drept, principiul legalității aplicându-se incriminării (nullum crimen sine lege), sancțiunii (nulla poena sine lege) și răspunderii (nullum judicium sine lege). De la principiul legalității s-a impus o excepție, aceea a aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, cunoscută sub denumirea de principiul mitior lex
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
răspundere a oricărei persoane care cumpără influență. Apreciază că legiuitorului, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, îi revine îndatorirea de a stabili ce fapte constituie infracțiuni și care este regimul sancționator al acestora, precum și cauzele de nepedepsire. Prin incriminarea acestei fapte se realizează transpunerea în legislația internă a obligației cuprinse în art. 12 din Convenția penală privind corupția. Nu se poate reține încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, textul de lege criticat fiind conform principiilor constituționale
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
Alexandru Elvir Iliescu, depunând împuternicire avocațială la dosar. Având cuvântul, acesta arată că alăturarea sintagmelor „lasă să se creadă“ și „direct sau indirect“ determină lipsa de claritate și previzibilitate a infracțiunii de cumpărare de influență, încălcându-se și principiul legalității incriminării. Se ajunge, astfel, la arbitrar, lăsându-se loc realizării abuzurilor de către organele de urmărire penală, în contextul în care se poate condamna o persoană pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență fără a se putea determina despre ce funcționar
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
constituie infracțiune, judecătorul nu dispune de reperele necesare în aplicarea și interpretarea legii cu prilejul soluționării cauzei. Arată că și în ceea ce privește dispozițiile art. 292 din Codul penal subzistă aceleași motive de neconstituționalitate. Atât timp cât norma de incriminare conține sintagma „lasă să se creadă“, se creează situația în care o persoană care intenționează să cumpere influență pretins traficată de o altă persoană să fie înșelată prin manevrele dolosive ale acesteia din urmă. ... 11. În ambele situații, respectiv atât
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
funcționar public competent în acest sens. Or, scopul dispozițiilor criticate este de a incrimina faptele de traficare a influenței și de cumpărare a influenței traficate, nu de a incrimina simpla intenție a făptuitorului de a vehicula conceptele respective. Norma de incriminare ar trebui să stabilească exact în ce condiții se constituie potențiala legătură de cauzalitate între intenția traficantului de a-și oferi influența/ intenția cumpărătorului de a cumpăra influența traficantului și posibilitatea reală ca această influență să fie traficată prin determinarea
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că susținerile inculpatului reprezintă, în realitate, critici aduse modului în care legiuitorul a reglementat întrunirea elementului material și a cerințelor esențiale ale laturii obiective ale infracțiunii, așa cum sunt reglementate în norma de incriminare, critici ce nu au legătură cu vreun text din Constituție. Inculpatul este nemulțumit de modalitatea în care legiuitorul a înțeles să reglementeze infracțiunile de trafic de influență și cumpărare de influență și, mai ales, de aspectele ce diferențiază infracțiunea de
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
al acestora, dezvoltările teoretice și jurisprudența în materia infracțiunii de trafic de influență, cu referire la noțiunile precitate, își păstrează valabilitatea și în noul Cod penal. ... 26. Având în vedere că în noul Cod penal legiuitorul utilizează noțiuni identice în incriminarea faptei de trafic de influență - „persoană care are influență“, respectiv „persoană care lasă să se creadă că are influență“ -, care, în acest mod, au devenit expresii consacrate, ținând cont de jurisprudența și doctrina dezvoltate până la data intrării în vigoare
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
va determina o altă persoană dintre cele menționate de lege să adopte conduita dorită de cumpărătorul de influență (conjuncția copulativă „și“ având funcția de a lega două cerințe esențiale, de a indica o completare, un adaos, o precizare nouă în incriminarea faptei de trafic de influență). Or, Curtea a constatat că realizarea acestei din urmă condiții (de a promite influența asupra funcționarului) presupune asumarea din partea făptuitorului a obligației, a angajamentului de a-l determina pe funcționar să adopte conduita ce
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
cadrul legal incident în materie, Curtea constată că noțiunea de „încadrare juridică“ nu este definită de legiuitor, aceasta fiind considerată, în literatura de specialitate, ca reprezentând operațiunea de stabilire a concordanței între starea de fapt și normele juridice aplicabile privind incriminarea, precum și dispozițiile generale aplicabile pentru tragerea la răspundere penală a făptuitorului (dispoziții din Partea specială a Codului penal ori din legi speciale cu dispoziții penale, dar și dispoziții din Partea generală a Codului penal referitoare la tentativă, participație, pluralitate
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
Codul penal]; însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor [art. 243 din Codul penal]; înșelăciunea [art. 244 din Codul penal]; înșelăciunea privind asigurările [art. 245 din Codul penal]. De asemenea, tot în Codul penal sunt evidențiate și alte incriminări, respectiv cea de la art. 199 alin. (2) referitoare la violența în familie (conform căreia pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzute în art. 193 și de vătămare corporală din culpă prevăzută în art. 196, săvârșite asupra unui membru
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
în Cauza Armani Da Silva împotriva Regatului Unit, paragraful 229). ... 14. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că art. 2 din Convenție impune statului datoria de a asigura dreptul la viață prin punerea în aplicare a unor norme de incriminare eficiente pentru a descuraja săvârșirea de infracțiuni împotriva persoanei, susținută de un mecanism de aplicare a legii pentru prevenirea, reprimarea și sancționarea încălcărilor unor astfel de norme. Această obligație impune în mod implicit existența unei anumite forme de anchetă oficială
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]