233 matches
-
infracțiunii de fals intelectual reglementată de Codul penal, ci doar face precizări legate strict de obiectul reglementării legii în ansamblul ei, introducând unele noțiuni specifice, care, într-o formulare mai generală, sunt aceleași cu elementele constitutive ale infracțiunii din textul incriminator al Codului penal. Curtea reține că organizarea activității de contabilitate nu este prevăzută de art. 73 alin. (3) lit. h) și nici de vreun alt text al Constituției ca fiind reglementată prin lege organică. De altfel, în cuprinsul legii nu
DECIZIE nr. 279 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169196_a_170525]
-
Codul Vamal al României. Excepția a fost ridicată de inculpatul Mirea Vasile, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prevăzută în art. 72 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 30/1978 . În motivarea excepției se susține că textul incriminator este contrat prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, deoarece nu apare că o măsură ce "se impune", întrucat suma de 3.000 de lei nu corespunde unei juste apărări a ordinii publice și nu întrunește caracterul unui motiv pertinent
DECIZIE nr. 464 din 18 noiembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 30/1978 privind Codul Vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118834_a_120163]
-
de a copia aceste lucrări. Pe de altă parte, infracțiunea de calomnie presupune afirmații malițioase, făcute cu rea-credință și cu intenția de a leza demnitatea, cu privire la fapta care dacă ar fi adevărată ar atrage una din sancțiunile prevăzute de textul incriminator. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, dar și din declarațiile martorilor, rezultă că inculpatul a făcut afirmațiile cu rea-credință și cu intenția de a leza demnitatea părților vătămate, afirmații care dacă ar fi adevărate ar atrage pentru părțile vătămate o
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2007 în Cauza Boldea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202238_a_203567]
-
I, nr. 309 din 12 mai 2010, Curtea Constituțională a respins ca nefondată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal, statuând că atât în Codul penal anterior, cât și în diferite legi speciale au fost prevăzute dispoziții incriminatoare pentru nerespectarea normelor privitoare la exercitarea meseriilor sau altor ocupații. În vederea sistematizării legislației, s-a creat o singură incriminare-cadru la care să se poată face trimitere prin legi speciale, legi care au fost adoptate atât înainte de anul 1989, cât și
DECIZIE nr. 1.293 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal şi art. 278^1 alin. 8 şi 9 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227034_a_228363]
-
practica judiciară (infracțiuni la regimul circulației rutiere, infracțiuni informatice, infracțiuni de corupție etc.). Astfel, în proiectul Codului penal trebuie introduse toate acele fapte incriminate în legi speciale, care merită în mod real o sancțiune penală, iar în aceste cazuri textul incriminator trebuie conceput astfel încât să se integreze organic în structura proiectului. Analiza legislației penale speciale a evidențiat necesitatea modificării sau, după caz, a abrogării acelor infracțiuni din legile speciale care fie nu sunt în acord cu noua reglementare, fie nu întrunesc
HOTĂRÂRE nr. 1.183 din 24 septembrie 2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203331_a_204660]
-
României, Partea I, nr. 745 din 8 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal, statuând că atât în Codul penal anterior, cât și în diferite legi speciale au fost prevăzute dispoziții incriminatoare pentru nerespectarea normelor privitoare la exercitarea meseriilor sau altor ocupații. În vederea sistematizării legislației s-a creat o singură incriminare-cadru la care să se poată face trimitere prin legi speciale, legi care au fost adoptate atât înainte de anul 1989, cât și
DECIZIE nr. 1.588 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal, art. 262 pct. 1 lit. a) şi art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229238_a_230567]
-
masei lemnoase extrase. În felul acesta se dă satisfacție deplină principiului legalității incriminării și se elimină arbitrarul în calificarea juridică a infracțiunilor silvice. În sfârșit, nu poate fi primită nici critica referitoare la imposibilitatea subiecților activi de a cunoaște exigențele incriminatoare, prin aceea că legea utilizează un limbaj tehnic și greu accesibil destinatarilor săi, deoarece textele contestate au o redactare cu un înțeles univoc, nefiind susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară. De altfel, prin Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată
DECIZIE nr. 1.593 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 şi art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi a dispoziţiilor art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229328_a_230657]
-
art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 30 alin. (1) referitor la libertatea de exprimare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin critica lor autorii excepției, în mod intenționat, dau o interpretare subiectivă și confuză normei penale incriminatoare, interpretare care se bazează pe situația lor de fapt și pe interpretarea și aplicarea legii reținută în cauza lor. Însă, Curtea constată că textul criticat nu este în contradicție cu prevederile constituționale invocate de autorii excepției. Curtea observă, astfel cum
DECIZIE nr. 189 din 10 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232695_a_234024]
-
cuprins: "22. În procedurile desfășurate în cazurile privind practicile anticoncurențiale, calificarea unei informații ca fiind confidențială nu constituie în sine o interdicție de a dezvălui o astfel de informație dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare (document incriminator) sau este necesară pentru disculparea unei păr��i (document dezincriminator). Consiliul Concurenței apreciază, de la caz la caz, dacă necesitatea de a proteja dreptul la apărare al destinatarilor raportului de investigație prin intermediul asigurării accesului la dosar, într-un mod cât mai
ORDIN nr. 794 din 12 octombrie 2011 privind punerea în aplicare a Instrucţiunilor pentru modificarea Instrucţiunilor privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei în cazurile referitoare la art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi în cazurile de concentrări economice, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 421/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236119_a_237448]
-
justificată." ... 19. Punctul 45 va avea următorul cuprins: "45. Anterior transmiterii raportului de investigație, Consiliul Concurenței poate reveni asupra acceptării provizorii a solicitării de confidențialitate atunci când informația respectivă este considerată necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare a legii (document incriminator) sau pentru disculparea unei părți (document dezincriminator), în conformitate cu dispozițiile pct. 22 și 53 din prezentele instrucțiuni." Articolul II Prezentele instrucțiuni se pun în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței și intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial
ORDIN nr. 794 din 12 octombrie 2011 privind punerea în aplicare a Instrucţiunilor pentru modificarea Instrucţiunilor privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei în cazurile referitoare la art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi în cazurile de concentrări economice, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 421/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236119_a_237448]
-
cuprins: "22. În procedurile desfășurate în cazurile privind practicile anticoncurențiale, calificarea unei informații ca fiind confidențială nu constituie în sine o interdicție de a dezvălui o astfel de informație dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare (document incriminator) sau este necesară pentru disculparea unei părți (document dezincriminator). Consiliul Concurenței apreciază, de la caz la caz, dacă necesitatea de a proteja dreptul la apărare al destinatarilor raportului de investigație prin intermediul asigurării accesului la dosar, într-un mod cât mai larg
INSTRUCŢIUNI din 12 octombrie 2011 pentru modificarea Instrucţiunilor privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei în cazurile referitoare la art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi în cazurile de concentrări economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236120_a_237449]
-
justificată." ... 19. Punctul 45 va avea următorul cuprins: "45. Anterior transmiterii raportului de investigație, Consiliul Concurenței poate reveni asupra acceptării provizorii a solicitării de confidențialitate atunci când informația respectivă este considerată necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare a legii (document incriminator) sau pentru disculparea unei părți (document dezincriminator), în conformitate cu dispozițiile pct. 22 și 53 din prezentele instrucțiuni." Articolul II Prezentele instrucțiuni se pun în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței și intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial
INSTRUCŢIUNI din 12 octombrie 2011 pentru modificarea Instrucţiunilor privind regulile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei în cazurile referitoare la art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi în cazurile de concentrări economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236120_a_237449]
-
admite că se pare că primul reclamant a fost interogat o dată de către procuror în absența apărătorului său. Cu toate acestea, consideră că dreptul la apărare al reclamantului nu a fost încălcat prin faptul respectiv, deoarece acesta nu a făcut declarații incriminatoare. În plus, consideră că episodul respectiv a rămas un episod izolat, întrucât reclamantul a fost asistat de apărătorul său pe parcursul celorlalte audieri mai complexe. De asemenea, Guvernul a subliniat că al doilea reclamant nu a fost informat cu privire la investigații, deoarece
HOTĂRÂRE din 29 septembrie 2009 privind cauza Constantin şi Stoian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220779_a_222108]
-
unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, constituie contravenție, iar săvârșirea acelorași fapte, de cel puțin două ori în decursul aceluiași an, cu producerea unor prejudicii a căror valoare cumulată depășește limitele arătate în normele incriminatoare, constituie infracțiune și se pedepsește cu pedepsele prevăzute de către acestea. Astfel, Curtea constată că textele criticate nu încalcă principiul legalității incriminării, nefiind încălcate dispozițiile art. 148 din Constituție și nici cele ale art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție
DECIZIE nr. 79 din 21 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. b) şi art. 110 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250477_a_251806]
-
a admis în parte apelul, dar a menținut verdictul de nevinovăție pentru reclamanți. Aceasta a susținut că doar faptul că aceștia erau prezenți la sediul firmei lui B.M. nu putea duce la concluzia că erau vinovați, în absența oricăror probe incriminatoare. 27. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a formulat recurs, urmărind în continuare condamnarea reclamanților. În motivele sale de recurs, acesta a susținut că chiar dacă reclamanții nu puteau fi condamnați ca autori, aceștia ar trebui condamnați în calitate de complici. 28. La
HOTĂRÂRE din 10 aprilie 2012 în Cauza Popa şi Tănăsescu împotriva României, definitivă la 10 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244908_a_246237]
-
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei, însă Institutul Național de Medicină Legală Timișoara nu s-a putut pronunța cu privire la alcoolemia inculpatului datorită contradicțiilor cu privire la consum. În motivarea soluției, instanța a reținut: "...norma legală incriminatoare - art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 - introduce în sfera ilicitului penal fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur. Din formularea textului legal
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, în sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanţă penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
textului legal rezultă cu putere de evidență că pragul minimal al alcoolemiei trebuie să exceadă valorii de 0,80 g/l alcool pur în sânge, în situația nedepășirii acestei valori fapta neconstituind infracțiune. În lipsa oricăror determinații temporale introduse în norma incriminatoare, întrunirea acestei valori a alcoolemiei trebuie să fie sincronă cu acțiunea de conducere a autovehiculului pe drumurile publice. Prin urmare, realizarea valorii alcoolemiei ce atrage incidența legii penale, la un moment subsecvent încetării acțiunii de conducere a autovehiculului pe drumurile
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, în sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanţă penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , cu aplicarea art. 320^1 alin. 7 din Codul de procedură penală și art. 74, 76 din Codul penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei], datorită modificărilor de lege aduse textului incriminator. S-a apreciat că, potrivit art. 336 alin. (1) din Codul penal, constituie infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l. Or
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, în sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanţă penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
1) lit. l) din Codul fiscal, or norma cu caracter special exclude norma cu caracter general, respectiv art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 . Există deci, în această materie, un concurs de calificări și de texte incriminatoare, iar principiul specialia generalibus derogant face imposibilă reținerea ambelor infracțiuni. În hotărârile judecătorești în care ambele infracțiuni au fost reținute în concurs [atât art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 , cât și art. 296^1 alin
DECIZIE nr. 17 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii vizând problema de drept: "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
asemenea, că expresia "face afirmații mincinoase" din cuprinsul aceleiași norme de incriminare este de natură a încălca prezumția de nevinovăție prevăzută la art. 23 alin. (11) din Constituție. Se susține că întreaga reglementare a infracțiunii de mărturie mincinoasă este excesiv incriminatoare, nedistingând după cum fapta săvârșită produce sau nu consecințe juridice prin lezarea intereselor uneia dintre părți sau ale altei persoane, aspect ce contravine dispozițiilor art. 21 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală, ce garantează dreptul la un proces echitabil. 6
DECIZIE nr. 219 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969, art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. III din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]
-
Curtea constată că dispozițiile art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969 nu contravin prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (11). 20. Curtea observă că autorul excepției susține, totodată, că întreaga reglementare a infracțiunii de mărturie mincinoasă este excesiv incriminatoare, nedistingând după cum fapta săvârșită produce sau nu consecințe juridice prin lezarea intereselor uneia dintre părți sau ale altei persoane, aspect ce contravine dispozițiilor art. 21 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală, ce garantează dreptul la un proces echitabil. În
DECIZIE nr. 219 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969, art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. III din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]
-
opinia sa nu consideră că ar fi vorba de o dezincriminare, ci de exercitarea unui drept prevăzut de lege, deci de existența unei cauze justificative, pentru că fapta reținută în sarcina apelantului-inculpat îndeplinește în totalitate condițiile de tipicitate prevăzute de norma incriminatoare. Totodată, apărătorul ales al inculpatului a făcut referire la art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , arătând că orice lege trebuie să aibă norme metodologice de aplicare, iar pacienții pot oferi unității sanitare unde au fost
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
a fost audiat în persoană de parchet, de instanța de prim grad și, după redeschiderea procedurii, de Curtea de Apel Timișoara, în ultimă instanță. De asemenea, acesta a avut posibilitatea de a propune mijloace de probă, de a combate probele incriminatoare propuse de parchet și de a prezenta concluziile sale orale și scrise. Guvernul subliniază că reclamantul nu a solicitat în mod oficial ascultarea lui N.S., limitându-se la a solicita doar înfățișarea acestuia ca parte la procedură sau ascultarea altor
HOTĂRÂRE din 9 aprilie 2013 în Cauza Flueraş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261186_a_262515]
-
cele obținute în mod legal și care nu, iar în privința probelor obținute în mod ilegal să facă din nou o apreciere și să stabilească, în raport cu datele cauzei, probele favorabile "acuzatului", cu consecința păstrării și folosirii acestora și a înlăturării celor incriminatoare. 87. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că propunerea legislativă de revizuire a Constituției, pe de o parte, acceptă posibilitatea obținerii probelor în afara cadrului legal și, pe de altă parte, dă eficiență juridică celor obținute în mod ilegal. 88
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare (pentru motivul că inculpații nu ar fi fost operatori cu substanțe etnobotanice și nu au realizat operațiunile enumerate de lege), că acestea nu sunt întemeiate, întrucât textul de lege incriminator pedepsește tocmai efectuarea de operațiuni cu substanțe etnobotanice în condițiile în care persoana care le face nu are, potrivit legii, îndrituirea, respectiv autorizarea de a le realiza. În aceeași speță, instanța de apel, în Decizia nr. 158/A din 13
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]