520 matches
-
I. I. Lefter a lucrat la ziar 7 ani, dar era poet și înainte și mai ales după ce a fost dat afară. Mircea Coloșenco, autorul unei monografii consacrată lui Ion Barbu, a fost un gazetar de mare merit. Mazilit pentru indisciplina față de partid, nu față de meseria pe care o știa bine. Director politruc, Vasile Avram a condus ziarul 17 ani. E o ilustrare a autocenzurii pe care și-o propuneau angajații de la Vremea Nouă care-l aveau cu "aprobarea" și pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
indicată relevant de evoluția soldului bugetar structural Se reduc efectele negative ale politicilor fiscale discreționare asupra îndeplinirii țintelor politicii monetare Se reduce riscul ca România să devină pasager clandestin odată cu aderarea la Zona Euro, adică să arunce efectele negative ale indisciplinei fiscal bugetare către întreaga zonă Estimarea dificilă a decalajului PIB și a soldului bugetar structural (problema poate fi rezolvată prin înlocuirea output gap cu growth based balance - diferența dintre rata curentă de creștere a PIB real și trendul ratei de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
întreprinderi evidențiază în general dificultăți atât în politica de personal, cât și în activitatea economică. Mobilitatea personalului unei întreprinderi poate apărea ca urmare a unor cauze: − obiective (restrângeri de activitate, restructurări, transferuri, cauze naturale etc.); − subiective (desfacerea contractului de muncă, indisciplină, incompetență, demisie etc.). Evidențierea statistică a numărului, structurii și mișcării personalului se realizează cu ajutorul balanței forței de muncă. În funcție de specificul întreprinderii, de numărul de salariați, balanța se întocmește periodic (lunar, trimestrial, semestrial sau anual), pentru întreg personalul sau pe categorii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cauzei Antantei: "românii vor avea datoria de a continua lupta în Basarabia, în Rusia meridională și, la nevoie, până în teritoriul Donețului"113. Dar încă din vara anului 1917, Berthelot înregistra evoluția unui nou focar de confruntări armate în Moldova, datorat indisciplinei și dezertărilor din armata imperială rusă. Pentru restabilirea ordinii și susținerea simultană a frontului, orice contingente erau binevenite, fie că erau rusești sau moldovenești, fie că era vorba de sârbi sau de ardeleni. Dintre toate, trupele regulate românești i se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
tovarășilor de luptă, care nu mai asistaseră la asemenea atitudini sacrilege, crezând inițial că ar fi fost o farsă. În plină perioadă anarhică (235-284), voind să verifice loialitatea soldaților săi, Decius (249-251), fără să fi întâmpinat printre aceștia cazuri de indisciplină evidentă, care să-i fi dat vreun motiv anume, a început o persecuție cruntă împotriva soldaților creștini, acționând cu fermitate și prin extensie. Dacă tânărul împărat, prin metodele sale un precursor al lui Iulian Apostatul (361-363), ar fi avut o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a continua viața militară din motive de conștiință, nu constituie indiciul unor cazuri izolate, ci a două situații dintre atâtea episoade de rebeliune față de disciplina militară petrecute în teritoriile Africii și Spaniei încredințate dominației lui Maximian (286-305). Aceste cazuri de indisciplină s-au adeverit după ce Maximian Hercule (285-286), înfrângând insurecțiile bagauzilor din Gallia (285) și ale africanilor (pirații mauri și berberii, 296-298), a reluat sacrificiile păgâne în interiorul armatei sale pentru a aduce onoruri și pentru a-și exprima pietatea față de divinitățile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nouă abordare a competențelor educatorului și se opune sau ameliorează magistrocentrismul, autoritatea, prioritatea învățării clasice a cunoștințelor, aplicarea criteriilor rigide de evaluare, ruptura școlii în sine față de realitate și de perspectivă, nemobilizarea cunoștințelor de pedagogie în realitatea educațională, pasivitatea și indisciplina educatului, prelungirea locului central al educatorului în procesul educațional real. Soluția leadershipului în clasă pentru managementul clasic este eficientă, pentru că ajută la realizarea calității predării și învățării, la promovarea de noi relații de colaborare și comunicare profesională, nu mai are
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de respect, prin apelul la comunicarea nonverbală și paraverbală, la autoevaluare, la redirecționarea activității către alte sarcini, delegarea de noi responsabilități, chiar aplicarea de sancțiuni, prezentarea consecințelor, prevenirea escaladării spre tensiuni și conflicte sau chiar oprirea activității în caz de indisciplină generalizată, găsirea de soluții pentru schimbarea regulilor, stabilirea de convenții comune pentru participare. În leadership, este necesar ca educații să solicite sprijinul educatorului în activitatea lor, ca semn al recunoașterii rolului de lider efectiv, care le explică necesitatea și posibilitatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de esență opiniile educaților" și se procedează "așa cum s-a conceput inițial". Este lesne de înțeles că o asemenea atitudine a educatorului, ca și altele în aceeași manieră, demobilizează, demotivează educații. Neparticiparea, neimplicarea devine regulă apoi, apărând și alte fenomene: indisciplina, oboseala, monotonia, absenteismul, conflictele, falsul interes pentru lecție, recurgerea la autoritatea formală a educatorului. De aceea, opinează R. Bean (2004), educatorul are nevoie aici de capacități, competențe specific manageriale pentru provocare, ascultare, receptare, stimulare, negociere, aprobare-valorizare, ameliorare, recunoaștere, dacă dorește
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și ale conduitei educaților, • adeseori discută situația în lipsa celor implicați, • nu-i stimulează suficient în a-și învinge inhibiția în exprimare ș.a. Utilizând toate acestea, este important ca educatorul să nu întrerupă fluxul activității, acțiunile celorlalți pentru actele minore de indisciplină a unor educați și aici comunicarea nonverbală și cea paraverbală au efecte deosebite. Ca lider, făcând parte din grup, el: • este atent la modul de rezolvare a sarcinilor și la posibilitatea apariției unor tensiuni, • pentru care atunci caută să înțeleagă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sarcinilor școlare ¾ Intoleranță față de elevii devaforizați social, cei proveniți din alte minorități etnice (În special față de cei de etnie romă) sau cu handicap ¾ Jigniri, cuvinte amenințătoare la adresa profesorilor ¾ Inscripții, desene pe pereții școlii sau pe bănci ¾ Furturi Între elevi ¾ Gălăgie, indisciplină la ore Forme mai puțin frecvente de violență școlară din România sunt: ¾ Consumul de droguri și alcool În incinta școlii, ¾ Agresiunea sexuală, ¾ Loviri care au ca final rănirea sau decesul altui elev. Chiar dacă reprezintă o problemă delicată, stăpânirea fenomenului de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
personalitate cu un profund conținut etic: demnitatea, spiritul de inițiativă, curajul răspunderii, care au implicații adânci În activitatea și viața școlară. Valorificarea potențialului are loc numai În măsura În care profesorul Îi cunoaște și Îi stimulează, deoarece la baza acelorași manifestări negative ca: indisciplină, nepregătire, frică, pot fi factori diferiți. Etica pedagogică impune cadrelor didactice să acorde elevilor care au conduite greșite o atenție deosebită, răbdare și tact, pentru a le cultiva Încrederea În sine și În cei din jur, pentru a le stimula
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
lucru În grup În cadrul Învățământului simultan este gălăgia inevitabilă atunci când mai mulți elevi vorbesc În același timp. Într-o clasă simultană acest lucru poate fi un impediment În desfășurarea activității celuilalt grup. Este de asemenea, posibil să apară probleme de indisciplina. Unele pot fi evitate prin alegerea partenerilor din subgrupa după niște criterii stabilite cu grijă. PROIECT DIDACTIC Clasa I Dată: Aria curriculara: Matematică și științe ale naturii Obiectul: Matematică Curriculum : extins Unitatea de învățare: Operații cu numere naturale În concentrul
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
într-o poziție preponderent inactivă. Din punct de vedere al cererii, întărirea politicii monetare pe fondul menținerii unei rate înalte a inflației a determinat creșterea ratelor dobânzilor la un nivel aproape inaccesibil, lucru care, în condițiile practicii larg răspândite a indisciplinei financiare, a permis agenților economici să folosească arieratele ca alternativă la creditele bancare. Pe latura ofertei, datorită instabilității și ritmului foarte lent al reformelor din sectorul real al economiei, băncile au manifestat o prudență excesivă față de risc, care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
situație se regăsește Într-un număr mult mai mic de colective (25% proporția elevilor indisciplinați este mai mare În grupurile conduse de cadrele tinere (41,6% comparativ cu a grupurilor conduse de cadrele cu experiență Apreciem că starea generalizată de indisciplină a elevilor, interesul tot mai scăzut față de Învățătură și față de valorile perene pe care școala continuă să le promoveze reprezintă un semnal de alarmă pentru dascăli, eficiența muncii instructiv-educative este incompatibilă cu lipsa de responsabilitate și haosul. 9 Coeziunea grupului
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
că am fost nedreptățit la notare, nu mi s-a pus nota pe care o meritam. La acel obiect îmi concentrez atenția, învățând lecțiile regulat, pentru a arăta profesorului că posed materia obiectului respectiv; alteori mă antrenez în acte de indisciplină, pentru a-mi răzbuna nedreptatea făcută" (clasa a X-a). b) Alți elevi, datorită impresiei de nedreptate, se descurajează, capătă apatie față de obiectul respectiv. "Mi se întâmplă de multe ori să fiu nedreptățit și-mi pare foarte rău când se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sunt puse în aplicare, în unitatea respectivă nu se poate vorbi de ordine și disciplină. După instaurarea democrației de tranziție în varianta carpatodanubiană, care în concepția multor români este tot una cu anarhia, în școli domnește debandada și libertinajul, adică indisciplina în forma ei pură, după modelul structurilor administrative și politice de la toate nivelele. Cel mai important, mai complex și mai sensibil aspect al disciplinei școlare vizează atitudinea și comportamentul elevilor la lecții. Disciplina elevilor la orele de curs este dependentă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și devotament față de profesie, capacitate empatică, demnitate și orgoliu profesional, relații interpersonale bazate pe armonie și respect reciproc etc.; preocuparea permanentă a elevilor și cadrelor didactice pentru valorificarea tradițiilor, pentru creșterea prestigiului instituției în care își desfășoară activitatea; intoleranță față de indisciplină, mediocritate, suficiență, rutină, intrigi, procese de intenții și nu numai. În final, o ultimă considerație: "Spiritul normalist" se formează într-o perioadă îndelungată de timp și se perpetuează de-a lungul generațiilor, ca un arc peste timp, cu efecte educative
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu ea. Între interesul pentru învățătură și atitudinea pozitivă față de aceasta există același raport ca între parte și întreg. Opusă atitudinii pozitive este atitudinea negativă față de învățătură, manifestată prin dezinteres, delăsare, indiferență față de notele slabe, prin rezultate nesatisfăcătoare sau mediocre, indisciplină în timpul lecțiilor. Ca și atitudinea pozitivă, atitudinea negativă îmbracă și ea mai multe forme. O primă formă este atitudinea negativă absolută sau totală manifestată în dezinteres, uneori chiar repulsie față de munca școlară, indiferență față de notele slabe, pasivitate, lipsă totală de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ea mai multe forme. O primă formă este atitudinea negativă absolută sau totală manifestată în dezinteres, uneori chiar repulsie față de munca școlară, indiferență față de notele slabe, pasivitate, lipsă totală de preocupare pentru îndeplinirea sarcinilor școlare, lipsa oricăror deprinderi de muncă, indisciplină în timpul orelor de curs etc. Că este așa ne-o dovedește faptul că asemenea copii, când sunt puși să învețe, cade cerul pe ei, preferând să facă orice numai să nu-și facă temele. Altă formă a atitudinii negative ar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
spiritul gospodăresc, empatia și dragostea față de copii etc. Așadar, educația în școala normală trebuie să se supună unor comandamente sociale, culturale și etice, altele decât în celelalte școli. Ceea ce se petrece în vremurile tulburi ale tranziției pe tărâmul educației, adică indisciplina și degringolada care s-au instalat și domnesc slobode, nu pot fi acceptate în școala normală, care pregătește viitori educatori. Preocuparea pentru acuratețe în formarea personalității învățătorilor s-a manifestat în școlile normale de-a lungul existenței lor. Am în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de modificările de comportament apărute de aproximativ un an. Vincent este recalcitrant, nu ascultă, dar, spun părinții, asta se întâmplă ca și cum el și-ar bate joc de toate și nu ca manifestare a unei opoziții sau ca o dovadă de indisciplină. Ei remarcă, de asemenea, o schimbare importantă a dispoziției: Vincent ar declara foarte des: „m-am săturat, nu mai vreau să trăiesc, nu mai vreau să merg la școală”. Părinții îl surprind adesea trist și chiar au descoperit „scrisorile” în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este strâns legată și de activitatea fructuoasă a psihopedagogului școlar, care-și poate aduce contribuția la rezolvarea problemelor de orientare școlară și profesională, sau în elucidarea unor fenomene specifice, cum ar fi: rămânerea în urmă la învățătură și cazurile de indisciplină; defectele de organizare a regimului zilnic de activitate; conflictele și tensiunile relaționale etc. În general, prevenirea producerii unor frustrări repetate, sau prea severe, necesită o bună organizare și coordonare a activității tuturor „factorilor educativi”: „Fenomenul educațional nu poate fi considerat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
În acest sens; transferul generat de necesitatea cunoașterii de către salariat a Întregii activități a societății; transferul determinat de unele deficiențe din activitatea salariatului, acesta având două obiective: de sancționare pentru neîndeplinirea sau realizarea defectuoasă a unor sarcini de muncă, inclusiv indisciplină; de corelare a potențialului de care dispune salariatul cu cerințele postului; se au În vedere situațiile În care unii salariați au fost Încadrați În posturi pentru care nu au cunoștințele profesionale necesare, nu reușesc să se adapteze Într‑un anumit
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
modificare a manoperei specifice pentru producția a cărei calitate nu se Îmbunătățește 144 ~ de modificare a prețului la producția a cărei calitate nu se Îmbunătățește 144 ~ de personal 134 ~ productivității muncii 107, 108, 115, 134, 140, 141 ~ producției 140, 141 Indisciplină 24 Ineficiență 27 Informații solicitarea unor ~ suplimentare 51 Inițiativă 64 Integrare 66 Interes ~ pentru noi preocupări 41 Instrucțiuni de completare 34 Insucces 35 Intervievare scenariu de ~ 57 Intervievator 33, 57, 58, 61 Interviu 31, 37, 45, 49, 51, 52, 54
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]