3,661 matches
-
scrie în limba pe care nu o mai aud, dar de care nu se pot despărți. Cine încearcă să înțeleagă, să interpreteze în mod adecvat literatura scriitorilor români din diaspora trebuie să aibă în vedere, dincolo de trăsăturile specifice ale fiecărei individualități, și anumite "asemănări de familie", generate de afirmarea identității amenințate, probleme legate de imagologie, de confruntarea cu alte mentalități etc. În fapt, toți acești scriitori - afirmă cu îndreptățire autorul cărții de față - "nu pot fi citiți și judecați cu aceleași
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
al cărui crez pozitivist decurge din chiar simpatia pentru rețetele realismului literar, după care criteriul reușitei scriitoricești consta în a construi "conștient" și intenționat "tipuri generale" și nu de a modela personaje prin simpla descripție, "copie după natură", a unor individualități, ba chiar a unor indivizi anume, nemijlocit identificabili. Va fi fost revendicarea explicită a lui Karl Emil Franzos de la o poetică a "tipurilor",- el însuși, în proza publicată odată cu prima parte a deceniului al optulea, un realist de registru minor
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Un Gheorghe Grigurcu mai puțin cunoscut Regăsim în paginile recentelor volume cunoscutele și recunoscutele calități ale criticii lui Gheorghe Grigurcu și, înainte de toate, capacitatea de a-i defini pe poeți, în fraze ceremonioase și totuși precise. Criticul nu bruschează niciodată individualitatea artistică pe care o circumscrie, dar o caracterizează ferm și ireversibil. Tratat mereu cu deferenta, fiecare poet se trezește până la urmă legat fedeleș în frânghiile de matase ale frazelor lui Gheorghe Grigurcu. Iată-l, de exemplu, imobilizat astfel pe unul
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
popor, scoasă din zona de interes a istoricității? Și fără o invariantă mai poate fi validă determinarea specifică a sufletului unui popor? De aceea marii antropologi de astăzi refuză recunoașterea unor colectivități mari, precum popoarele, și admit exclusiv posibilitatea studierii individualităților. Poate că, în acest punct de vedere, e, deocamdată, oarecum exagerare, existînd, la nivelul unor popoare unele trăsături distincte de la fizionomie la alte manifestări. Dar e probabil că mai tîrziu, peste cîteva sute de ani, fenomenul globalizării, spre care se
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
apare ideea separației nete dintre stiluri, și mai puțin acceptabile excluderile: de pildă, în schemele vremii nu intrau ca entități aparte limbajul religios și cel politic. Justificările erau pur lingvistice, și parțial credibile: cele două limbaje ar fi avut o individualitate prea puțin marcată, confundîndu-se fie cu limbajul literar, fie cu cel juridic sau științific. De fapt, cauzele mai adînci ale excluderii erau politice: parafrazînd și banalizînd celebra formulă a lui Wittgenstein, ele se reduceau la principiul (nemărturisit) că despre lucrurile
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
primordin a autoarei, în jurnal, nu este aceea de a emite judecăți despre cum este societatea, despre cum funcționează, bine sau rău, mecanismele politicosociale. Îi stau și acestea în atenție, lucru de netăgăduit, dar cel mai mult este interesată de individualități. Întâlnirile din fiecare vară de la Pontigny o aduc în relație cu mari oameni ai vremii, cu François Mauriac, cu Gide, cu Roger Martin du Gard, cu Malraux, cu Focillon și cu alții de același calibru, fiecăruia schițându-i un portret
Jurnalul clandestin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2796_a_4121]
-
multe ori acest performance și de fiecare dată încrengătura trupurilor celor trei, mereu alții, a urmat alte ritmuri și alte trasee. În alte variante, interferența corpurilor se făcea cu o mai mare plasticitate, în timp ce în ultima, alcătuită, e drept, din individualități puternice, independente, a avut un plus de agresivitate inexistentă anterior. A fost propriul lor impuls sau au tradus involuntar agresivitatea care plutește acum în jurul nostru? Din suita celor opt ore, de-a lungul cărora s-a desfășurat performance-ul Mădălinei Dan
LIKE CNDB # 1 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2657_a_3982]
-
Tatălui castrator sau (și) o revoltă a eului față de sine însuși? Întrucît cinismul poetului față de propriai condiție e la fel de ofensiv. Un cinism fără nicio fărîmă de indulgență, scandalos: „sinceritatea naște monștri/ din simplul motiv al lipsei de interes/ pentru o individualitate complet deșirată/ înaintea sensurilor” sau: „grămezi de nisip și apă sărată mă îndeamnă să alung/ toate adîncimile de serie/ în frînturile de cuvinte despre absolut nimeni”. Alungată din sine, ființa se exprimă prin crispări, contorsionări, spasme aidoma unui acrobat al
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
La Aderca, G.M.Zamfirescu, Barcaroiu ș.a., mahalaua se localizează la periferie. Este evident că cele două nume își dispută înțelesuri care nu se suprapun temporal: mahala însemna cartier înainte, în sec. al XIX-lea, un spațiu urban cu o anumită individualitate, adică un fel de sector sau arondisment: în 1831, Bucureștii aveau cinci vopsele (despărțituri) și 71 de mahalale. Frumoasa Duduca, de care se îndrăgostește postelnicul Tuzluc din romanul lui Filimon, locuia în mahalaua Izvorului, iar într-un „Buletin orticol” din
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
și Negruzzi contează mai cu seamă ca mitografi (e adevărat, excepționali). De pe poziții divergente, și deci, cu atât mai credibile atunci când se întâmplă să coincidă, aceștia doi au construit imaginea societății ieșene ca întreg, și nu ca simplă sumă de individualități (și ce individualități !). Și Panu, ca disident nostalgic, și Negruzzi, ca factotum de o greu imaginabilă fidelitate, au făcut ca fenomenul junimist să beneficieze, în istoria literaturii române (și, automat, în istoriile literaturii române) de un tratament autonom. Faptul e
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
mai cu seamă ca mitografi (e adevărat, excepționali). De pe poziții divergente, și deci, cu atât mai credibile atunci când se întâmplă să coincidă, aceștia doi au construit imaginea societății ieșene ca întreg, și nu ca simplă sumă de individualități (și ce individualități !). Și Panu, ca disident nostalgic, și Negruzzi, ca factotum de o greu imaginabilă fidelitate, au făcut ca fenomenul junimist să beneficieze, în istoria literaturii române (și, automat, în istoriile literaturii române) de un tratament autonom. Faptul e rarissim și, dacă
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
Vlahia) care arată în care zone geopolitice ne situau hărțile geografice ale timpului. Atunci cînd ia ființă, prin curajul antimaghiar al Basarabilor, în 1339, Țara Românească, autonomă, numele conduce la o denumire slavă: Vlaška Zemlja, așa cum am mai arătat (cf. Individualitatea limbii române între limbile romanice, vol. 4, Cluj, 2003, p. 101-110). Moldova lui Bogdan de Maramureș (care alungă pe Dragoș, vasal al Maghiarilor) își afirmă existența douăzeci de ani mai tîrziu (1359), intrînd în alte relații (Kievul, ortodox, Polonia, catolică
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
sfranțozesc“ la început de secol XIX (1830-1848) - țărănimea, mici meseriași de la orașe își apărau modul de viață arhaic - este drept, „înapoiat“ - care era însă „al lor“. Rezultatul: o zonă socială impenetrabil izolată. Occidentalizarea românilor a fost (așa cum am arătat în Individualitatea limbii române, vol. 3) o problemă a elitelor sociale (și culturale). Bine au făcut cei ce ne-au îndreptat spre Occident, dar grea ne-a fost trecerea de la „turcogrecie“ la Evropa modernă. Și să nu uităm că acest proces de
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
în vreun sat”, „gură-n gură”, după contopește în meditație erotică lucidă personajul cel mai activ și mai căsătorie, apropiind acest final de cel al aspirații milenare spre unire ale unor interiorizat, Dionis. Dragostea lui basmului de inspirație folclorică, Călin - individualități și năzuințe reîncarnate „dureros de dulce”, puterea de a trăi file din poveste, ce aparține aceleiași măcar în „vis” și afirmă facultatea romantic iubirea ca pe o oră fanatică perioadă de creație. acestei iubiri de a sfărma inerțiile sociale suficientă
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
Multumim! Sunteți stelari!” AURA este cel mai de succes proiect rock cu voce feminină din România. Trupa a lansat în luna martie primul albumul „The Rock Chick, care înseamnă concretizarea discografică a unui destin marcat de iubirea nestăvilită pentru libertate, individualitate și nonconformism. Showurile AURA dezvăluie toate fețele unei Rock Chick: Aura poate fi demonic de provocatoare cu piesa “Delir,” și angelică pe parcursul piesei “Aura,” își arată fața de “bikeriță,” cu o intrare în scenă demnă de o paradă moto și
AURA a câştigat The Road To Kavarna şi va cânta la Kavarna Rock Fest 2014! [Corola-blog/BlogPost/98623_a_99915]
-
rampe de lansare pentru mulți dintre noi, reușind să reunească în pagini vii de literatură dorurile, visele, dar și împlinirile românilor. Ne dezicem, așa cum am afirmat dintotdeauna, de faptele rele ale compatrioților noștri, fapte care nu ne reprezintă, nici ca individualitate, nici ca neam! Ne rugăm pentru sufletele lor, ca să se regăsească, să iasă spre îndreptare întru Întâmpinarea Domnului, ca să-i binecuvânteze cu lumina cunoștinței, pentru a deveni, din nou, drepți și buni, așa cum sunt, de altfel, românii adevărați. Primim, în
VINO PĂRINTE BLÂND... DE PASTI ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381797_a_383126]
-
ROCK IS ROLLING SHOW, eveniment tematic ce înglobează cu stil și mult curaj cultură, muzica și dansul anilor '50, '60, '70. Mai presus de concept este atitudinea, iar atitudinea implică personalitate și originalitate. Încurajăm un dresscode creativ și reprezentativ. Susținem individualitatea și dansul până-n zori, iar proiecțiile tematice nu vor lipsi. Ne vedem sâmbătă seara! Acces: free<00:00>5 RON! Sâmbătă 5 aprilie The Shelter P-ța Unirii 25 22.00
The Rock is Rolling Show [Corola-blog/BlogPost/98948_a_100240]
-
de personalizare a serviciilor. Hotel Epoque este un brand de lux ce vizează turiștii de tip FIT (free independent traveller) cu standarde ridicate de călătorie, ale căror criterii de selecție sunt unicitatea și caracterul locației, servicii personalizate și nevoia de individualitate. Hotel Epoque pune la dispoziția oaspeților săi un concept structural singular cu spații de locuit generoase, exclusiv de tip apartament, ce asigură întreg comfortul pentru lucru și relaxare, devenind astfel o opțiune ideală pentru sejururile medii și lungi. Epoque oferă
Hotel Epoque, cel mai nou hotel de lux din Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/99518_a_100810]
-
Estate este inițiatorul și dezvoltatorul proiectului. Managementul hotelului este asigurat de Trend Hospitality, cea mai importantă companie de consultanță în industria ospitalității din România. “Epoque este un produs de nișă, creat pentru a răspunde exigentelor targetului sau. Clienții Epoque prețuiesc individualitatea și intimitatea, sunt obișnuiți cu un grad ridicat de comfort și își doresc multă atenție. Ei au nevoie de rafinament și seninătate, dublate de facilități și tehnologii care să le ofere o experiență de business și leisure impecabila. Sunt încântat
Hotel Epoque, cel mai nou hotel de lux din Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/99518_a_100810]
-
zis, le falsifică transformând în mod vizibil în gen ceea ce este individual, analizând ceea ce este sintetic. Sarcina poetului rămâne aceea de a ieși din generalitatea limbii, de a o transforma în așa fel încât să devină aptă să producă iluzia individualității sufletești. Modificările poetice sunt prin excelență idividualizante, opoziția fundamentală între poezie și limba română creînd din acest punct de vedere nu doar dificultăți, ci și avantaje. Inexpresivitatea dedusă a limbii este, la rândul ei, rezultatul unei iluzii- amăgire contrară, dar
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
Neagu Viorel Coman pledează, convingător, pentru organicitatea operei lui Fănuș Neagu. El ne pune în gardă că, în întregul său demers critic, va respecta îndemnul lui Albert Thibaudet: ,,Atenție la unic!’’ (Fiziologia criticii, 1966), adică va avea mereu deschis ,,simțul individualităților și al diferențierilor’’. După ce constată că receptarea operei lui Fănuș Neagu nu seamănă cu a colegilor săi de generație și nici cu a scriitorilor din generația anterioară -, criticul literar Viorel Coman o delimitează în raport cu anumite creații ale lui Eugen Barbu
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
politice, economice, sociale, respectând o caracteristică estetică, care nu permite „alunecarea într-un limbaj vulgar, trivial”, chiar dacă își asumă în mod frecvent „duritatea expresiei”. Pentru că, din punct de vedere al conținutului, pamfletul poate avea obiective diferite. Însă, chiar dacă vizează o individualitate „fie ca om, fie ca factor oficial”, o temă culturală în legătură cu un anumit scriitor sau o problemă în relațiile dintre componenții unei anumite categorii sociale, textul atacă întotdeauna un „fenomen negativ...”, reușind ca prin „satirizarea necruțătoare” să-și păstreze, totuși
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
un neamț lăsat într-o pădure unde n-ar fi scris pe fiece copac “la dreapta”, “la stânga”, “în sus”, “în jos”, “interzis” etc. s-ar rătăci. Mediteraneenii însă, fie ei de o civilizație oricât de veche, nu pot suferi limitarea individualității. Eu am văzut la Roma vardiști italieni cărora guvernul le dăduse pompoase uniforme de metropolitani britanici, care însă mâncau cireși din cască. Totdeauna un italian va admira ordinea germană fără s-o respecte și un german se va entuziasma de
George Călinescu despre nemti si români [Corola-blog/BlogPost/93627_a_94919]
-
nu aspira spre creștinism, ci sunt în stare să se arunce în aer pentru „ultima” religie, simplă și superioară celorlate, care au elemente mistice și idolatrice. Ortodoxia are cam același sentiment de superioritate față de lumea occidentală în care rațiunea, contractul, individualitatea sunt sanctificate, aparent în defavoarea Atotputernicului. Confruntarea ajunsă pe picior de război cu Islamul și Ortodoxia i-a pus în mare dificultate pe creștinii occidentali, care spera încă în inclusivism creștin sau modern, secularizart. Dificultatea încetării stării de război, a unei
ISLAMUL ŞI ORTODOXIA ANTE PORTAS de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377128_a_378457]
-
sustrage unor reglementări și unor regularizări absurde. Sper că, totuși, va rămâne atmosferă această a satelor noastre care, din ținut în ținut, oglindește ceva din prezența lui Dumnezeu hic et nunc (aici și acum - n.red.) și își va păstra individualitatea ei scoasă din timp. Am observat că, și după ce a disparut partidul care tot timpul bătea țăranii la cap ce și cum să facă, pământurile tot se lucrează. Deși tinerii fii și fiice de țărani care frecventează școlile din Sibiu
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]