1,108 matches
-
secretul operațiunilor vamale, comerciale și financiare, precum și al materialelor și informațiilor cu caracter vamal; ... h) să declare, potrivit legii, averea, la angajare. Declarația se face în scris, pe propria răspundere, și cuprinde bunurile proprii, bunurile comune și cele deținute în indiviziune, precum și pe cele ale copiilor aflați în întreținere. ... Pe perioada activității în cadrul autorității vamale, personalul vamal este obligat să declare bunurile mobile sau imobile dobândite, a căror valoare depășește cuantumul a 20 de salarii medii brute pe economie, în termen
ORDONANTA nr. 16 din 29 ianuarie 1998 - (*actualizată*) privind Statutul personalului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120099_a_121428]
-
acord de asociere. 2.4. Proprietatea comună include toate părțile din condominiu, care nu sunt părți dintr-un apartament sau spațiu cu alta destinație decât aceea de locuință. Toate aceste părți formează obiecte ale coproprietății forțate, adică a stării de indiviziune forțată și perpetua, destinate a fi utilizate în comun de proprietari. Proprietatea comună include următoarele: terenul aferent construcției, în suprafață totală de .......mp, fundațiile, fațadă, intrările, suprafața exterioară a zidurilor de perimetru ale proprietății individuale, scările comune, casa scării, casa
ORDIN nr. 139/N din 11 noiembrie 1997 pentru aprobarea Precizărilor privind constituirea, înregistrarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117828_a_119157]
-
încăperile personalului de serviciu al clădirii, încăperea/construcția destinată depozitarii gunoaielor, tubul colector, instalații de ventilație, canale termice, spațiile care deservesc crematorii, podul, acoperișul și învelitoarea acestuia, antenă și cablul TV până la priză de branșament. Se considera, de asemenea, în indiviziune forțată, boxele din subsoluri sau camerele de serviciu din mansarde, magazii și garaje, platforme exterioare sau incorporate clădirii, amplasate, de regulă, separat de proprietatea individuală, dacă au destinația de a servi, în comun, toate aceste proprietăți individuale. Suprafețele exterioare zidurilor
ORDIN nr. 139/N din 11 noiembrie 1997 pentru aprobarea Precizărilor privind constituirea, înregistrarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117828_a_119157]
-
perimetru ale proprietăților individuale, podelele și tavanele din jurul acestor proprietăți și orice conducte, cabluri, linii de utilități, care trec prin acestea și care deservesc mai mult de o asemenea proprietate, sunt considerate obiecte de folosință comună, fiind supuse stării de indiviziune forțată. Toate aceste componente ale proprietății sau folosinței comune se vor defini concret, după caz. 2.5. Fiecare apartament sau spațiu cu alta destinație decât aceea de locuință, împreună cu cota-parte indiviza a sa din proprietatea comună reprezintă o parcela individuală
ORDIN nr. 139/N din 11 noiembrie 1997 pentru aprobarea Precizărilor privind constituirea, înregistrarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117828_a_119157]
-
României, Partea I, nr. 200 din 20 august 1997, cu următoarele modificări și completări: 1. La articolul 1, alineatul 4 va avea următorul cuprins: "Pentru moștenitori, persoane fizice prevăzute la alin. 3 lit. a)-d), care dețin terenuri agricole în indiviziune, cupoanele se acordă, pentru întreaga suprafața, celui care se prezintă să le ridice și care va prezenta o declarație pe propria răspundere ca are acordul celorlalți moștenitori." 2. La articolul 2, alineatul 4 va avea următorul cuprins: "Falsificarea listei cu
LEGE nr. 200 din 26 noiembrie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1997 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118086_a_119415]
-
Constantin Petrovici. Cu prețul de 20 de galbeni falcea, la prețul întreg de 2.000 de galbeni, cei trei moștenitori ai Elenei Petrovici îi vând, la data de 31 iunie 1871, partea lor din Ipotești pe care o stăpâneau în indiviziune, Elizei Alexandru Moritz, născută Uhrinovschi 34. Numai că, pentru a plăti moșia cumpărată, Eliza Moritz a împrumutat 1.422 de galbeni și jumătate de la bancherul botoșănean Boris Moscovici, ipotecând partea cumpărată de la Elena Petrovici cu toate atenansele 35. Pentru cercetători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
după vânzarea silită a Ipoteștilor-Moritz, se constată următoarele: ca și altă dată, moștenitorii nu s-au putut înțelege între ei și Tribunalul din Botoșani a procedat în consecință, hotărând vinderea moșiei Ipotești-Eminovici la mezat, astfel încât copărtașii să poată ieși din indiviziune. Încă din 1889, pe 16 iunie, experții întocmiseră hârții privind situația acestui teren, care se prezenta astfel: moșia Ipotești situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, jud. Botoșani cumpărată de la Gheorghe Eminovici, compusă din 2 trupuri, având aproximativ ca la 300
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
săi, Iordache și Alecu (Alexandru) Isăcescu. Iordache Isăcescu a avut doi copii legitimi, Vasile Isăcescu și Elena, căsătorită cu Teodor Silion, precum și un fiu natural, George Isăcescu. Atâta timp cât a trăit Iordache, fratele său, Alexandru Isăcescu a stăpânit această parte în indiviziune cu nepoții săi de frate, Vasile Isăcescu și Elena Silion 48. Aceasta era situația Ipoteștilor-Isăcescu atunci când Alexandru Isăcescu a cumpărat la licitație Ipoteștii-Eminovici de la succesorii Marinovici. Prin această cumpărare, el a ajuns să stăpânească Ipoteștii-Isăcescu (în indiviziune cu nepoții săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
această parte în indiviziune cu nepoții săi de frate, Vasile Isăcescu și Elena Silion 48. Aceasta era situația Ipoteștilor-Isăcescu atunci când Alexandru Isăcescu a cumpărat la licitație Ipoteștii-Eminovici de la succesorii Marinovici. Prin această cumpărare, el a ajuns să stăpânească Ipoteștii-Isăcescu (în indiviziune cu nepoții săi), cealaltă jumătate din Ipotești-Isăcescu fiind proprietatea statului. La 1 septembrie 1895, Alexandru Isăcescu, care locuia la Botoșani, donează în mod irevocabil lui Gheorghe Isăcescu, fiul natural al fratelui său decedat, Iordache Isăcescu, atât Ipoteștii-Eminovici, cumpărați la licitație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ai acestuia, Vasile Isăcescu și Elena Silion 49. După mai bine de 15 ani, la 27 iunie 1906, Gheorghe Isăcescu cumpără de la Vasile Isăcescu și Teodor Silion (soția sa lasă un testament olograf) partea pe care aceștia o stăpâneau în indiviziune cu cumpărătorul, cu prețul de 196.000 lei50. Astfel, el devine stăpân atât pe Ipoteștii-Eminovici, cât și pe Ipoteștii-Isăcescu, exceptând, desigur, pătrimea donată schitului Gorovei de către călugărul Isăcescu (devenită proprietatea statului). Prin actul de donație, autentificat de Tribunalul Botoșani sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
juridica. Hotărârea judecătorească va fi înscrisă într-un registru special ținut de judecătorie. ... (5) Suprafețele forestiere aflate în proprietate comuna, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existentei lor. ... (6) Membrii formelor asociative aflați în devălmășie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părți unor persoane din afara acestora. ... (7) Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în parte. ... (8) În cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
amenajate, cu mari și importante investiții din fondurile publice ale statului. e) În demonstrarea neconstituționalității art. 26 și următoarele din lege, care "se ocupă de așa-zisele forme asociative precum: composesoratele, obști de moșneni în devălmășie, obști de răzeși în indiviziune, păduri grănicerești și de moștenitori ai acestora", autorii obiecției susțin că prin această reglementare "Legea greșește grav, permitandu-și să creeze aberant forme și structuri anacronice de proprietate funciară și care nu au nimic comun cu concepția modernă avută în
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
deoarece soluția consacrată de textele criticate este rezultatul unei opțiuni politice, de competență exclusivă a legiuitorului; aspectele cuprinse în sesizare nu sunt de constituționalitate, ci de oportunitate. - În legătură cu formele asociative prevăzute la art. 26 din lege și cu dreptul în indiviziune a terenurilor pe care le dețin aceste asociații, prevăzut la art. 28, în sesizare s-a susținut că reglementările respective ar încălca dreptul de asociere (art. 37 din Constituție), precum și art. 49 din legea fundamentală, indiviziunea forțată reprezentând o îngrădire
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
și cu dreptul în indiviziune a terenurilor pe care le dețin aceste asociații, prevăzut la art. 28, în sesizare s-a susținut că reglementările respective ar încălca dreptul de asociere (art. 37 din Constituție), precum și art. 49 din legea fundamentală, indiviziunea forțată reprezentând o îngrădire perpetua și nejustificată a exercițiului dreptului de proprietate. Or, se arătă în punctul de vedere al președintelui Senatului, reglementarea criticată prin sesizare asigura realizarea unui imperativ legat de prevederile cuprinse în legea pentru modificarea și completarea
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
astfel cum rezultă și din art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; în orice caz libertatea de asociere nu este contrară legiferării formelor de realizare a acestei libertăți. În ceea ce privește critică făcută în sesizare referitoare la indiviziune, în punctul de vedere al președintelui Senatului se arată că reglementarea respectivă nu încalcă dispozițiile art. 49 din Constituție, indiviziunea constituind însăși modalitatea de reconstituire a dreptului foștilor proprietari, în condiții similare celor de care beneficiau aceștia. - În fine, în ceea ce privește
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
libertatea de asociere nu este contrară legiferării formelor de realizare a acestei libertăți. În ceea ce privește critică făcută în sesizare referitoare la indiviziune, în punctul de vedere al președintelui Senatului se arată că reglementarea respectivă nu încalcă dispozițiile art. 49 din Constituție, indiviziunea constituind însăși modalitatea de reconstituire a dreptului foștilor proprietari, în condiții similare celor de care beneficiau aceștia. - În fine, în ceea ce privește susținerea autorilor sesizării, în sensul că art. 27 din lege ar fi contrar art. 149 și 150 din Constituție, punctul
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
lege, a formelor asociative inițiale, cu referire la administrarea și exploatarea terenurilor forestiere, nu poate fi considerată neconstituțională, întrucat - consideră președintele Camerei Deputaților - legiuitorul poate, printr-o reglementare specială, să recunoască și alte forme. Critică vizând, în cadrul sesizării de neconstituționalitate, indiviziunea forțată și perpetua nu este întemeiata, dat fiind că "în cazul nostru, nu ne aflăm în câmpul de aplicare a unui drept subiectiv, supus reglementării art. 728 din Codul civil, ci a unui drept recunoscut - în existența lui - numai colectivității
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviza pe toată durata existenței lor". Se arătă în cuprinsul sesizării de neconstituționalitate că aceasta reglementare este total greșită și evident neconstituțională. În sprijinul acestei critici se arată că indiviziunea forțată este inadmisibilă, deoarece încalcă prevederile art. 49 din Constituție, reprezentând o îngrădire perpetua și nejustificată a exercițiului dreptului de proprietate. Se susține, tot astfel, ca "indiviziunea forțată are cauze de fapt, iar nu acte volitive că temeiul de legiferare
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
este total greșită și evident neconstituțională. În sprijinul acestei critici se arată că indiviziunea forțată este inadmisibilă, deoarece încalcă prevederile art. 49 din Constituție, reprezentând o îngrădire perpetua și nejustificată a exercițiului dreptului de proprietate. Se susține, tot astfel, ca "indiviziunea forțată are cauze de fapt, iar nu acte volitive că temeiul de legiferare", și că "nu are legea căderea de a institui o astfel de îngrădire exercițiului dreptului de proprietate și tocmai din asemenea motive a fost înscris art. 49
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
exercițiului dreptului de proprietate și tocmai din asemenea motive a fost înscris art. 49 în Constituție". Aceste argumente nu pot fi acceptate. Într-adevăr, proprietatea comună, sub toate formele pe care sistemul juridic românesc le cunoaște, inclusiv atunci cand îmbracă formă "indiviziunii forțate și perpetue" la care se referă legea supusă controlului de constituționalitate, nu este o formă de proprietate al carei exercițiu ar fi supus unor îngrădiri. Indiviziunea, ca formă a proprietății comune, are în vedere pluralitatea subiectelor dreptului de proprietate
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
toate formele pe care sistemul juridic românesc le cunoaște, inclusiv atunci cand îmbracă formă "indiviziunii forțate și perpetue" la care se referă legea supusă controlului de constituționalitate, nu este o formă de proprietate al carei exercițiu ar fi supus unor îngrădiri. Indiviziunea, ca formă a proprietății comune, are în vedere pluralitatea subiectelor dreptului de proprietate, iar nu conținutul acestuia, si anume prerogativele pe care le conferă. Atunci când există diferențe între formele de proprietate comună ori între acestea și proprietatea exclusivă, în ceea ce privește exercitarea
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
dacă se impune, după caz, pentru apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. A admite că indiviziunea forțată și perpetua - de pildă cea asupra părților comune ale unei construcții de locuit, cuprinzând apartamente aflate în proprietatea unor persoane diferite - este inadmisibilă, deoarece reprezintă o îngrădire perpetua și nejustificată a exercițiului dreptului de proprietate, înseamnă a nu ține
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
ale bisericilor de mir, ale comunităților, ale fundațiunilor publice și private, ale societăților anonime și ale ori-căror persoane juridice; ... c) Pădurile pe cari Statul, instituțiunile, fundațiunile și persoanele prevăzute la alin. a și b ale acestui articol le stapanesc în indiviziune cu asemenea instituțiuni și persoane sau cu ori-ce alt proprietar particular; ... d) Pădurile pe cari moșnenii sau răzeșii le stapanesc în devălmășie; ... e) Pădurile particulare situate pe vîrfurile, crestele și coastele munților, precum și pe dealurile regiunilor muntoase; ... f) Pădurile particulare
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
necesare exploatarei, drumuri sau alte mijloace de transport, să se creeze locuri de depozite pentru lemne și să se deschidă linii de amenajament, sau linii destinate să separe, în caz de partaj, diferitele părți ale proprietarilor ce stapaneau pădurea în indiviziune; ... f) Cînd va trebui să se dea în schimb unui proprietar al unui loc înfundat în pădure o întindere echivalentă lîngă perimetrul sau exterior; ... g) Cînd întinderea porțiunii defrișate va fi compensată prin împădurirea prealabilă a unei întinderi egale de
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
împărțeala prin justiție, ea nu se poate face decat dacă judecată va constata că imobilul se poate comod împărți în natură. În timpul procesului de împărțire nu se poate cere, nici înființa sechestru judiciar. În caz cînd obștia se află în indiviziune cu o persoană morală sau cu particulari cari, ei sau autorii lor, nu au făcut parte din obște ieșirea din indiviziune se va face conform dreptului comun. Înstrăinările făcute de unul sau mai mulți moșneni sau răzeși a dreptului lor
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]