972 matches
-
bancar. Spre deosebire de țările dezvoltate și de alte țări ale tranziției postcomuniste, în România, creditul bancar a fost un mecanism de importanță secundară în redistribuirea atât a avuției fostei economii socialiste, cât și a veniturilor produse de economie. În vreme ce, în țările industrializate, creditul bancar ajunge chiar să depășească volumul produsului intern brut, iar în țări precum Cehia sau Slovacia el depășea, la sfârșitul deceniului al nouălea, o treime din PIB, în România el rămânea restrâns la numai 11% (EBRD, 2000), cel mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
soți, unde sunt jurămintele oficiale și neoficiale, unde e credința religioasă? Dincolo de aceste sentimente nostalgico-paseiste, care nu pot fi principii în cercetarea științifică a familiei, rămâne însă o întrebare practică crucială pe care și-o pune aproape toată lumea din țările industrializate (Huber, Spitze, 1988): vor putea menține aceste țări o rată a fertilității care să asigure sistemul de pensionare pentru o populație tot mai numeroasă? Beneficiul economic direct al creșterii copiilor se scurge în principal către acest segment populațional (pensionarii). Persoanele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tabelul 6) pe lângă diferențele marcante dintre soț și soție în organizarea bugetului în funcție de categoriile socioprofesionale, subzistă o tendință generală de rol predominant al femeii. Tabelul 6. Repartizarea gestiunii bugetului în cuplul conjugal Mai cu seamă la familiile muncitorești din Europa industrializată, modelul de organizare a bugetului era următorul: indiferent dacă soția lucra sau nu în câmpul muncii, soțul îi dădea salariul, din care reținea sau primea o mică sumă ca bani de buzunar. Dacă existau în familie copii ce aveau salariu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-o În urmă. Gândirea postmodernă nu a pătruns În mod semnificativ În clasa de mijloc americană. Ea a fost Întotdeauna mai influentă În Europa. Mai mult de jumătate dintre americani sunt credincioși devotați - mai mult decât În oricare altă națiune industrializată - și nu cred În ideea unei lumi relativiste. Americanii religioși cred Încă Într-o mare construcție și trăiesc zilnic religia În intimitatea lor. Chiar dacă nu Îmbrățișează un sistem de referință religios atotcuprinzător, americanii cu tendințe seculare sunt În general adepții
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
motto-ul „In God we trust” (credem În Dumnezeu). Chiar dacă Încercăm să ne asigurăm de separarea Bisericii de stat, viața privată a marii majorități a americanilor este umplută cu religie. Suntem poporul cel mai devotat religios dintre toate națiunile puternic industrializate ale lumii. Credințele religioase ale americanilor joacă de multe ori un rol În viața politică. De exemplu, aproape jumătate dintre americani (48%) cred că Statele Unite ale Americii se bucură de protecția specială a lui Dumnezeu.8 Unii conducători proeminenți ai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și suedezi spun că Dumnezeu nu este important pentru ei31. Din punct de vedere al credințelor religioase, vederile americanilor sunt mai apropiate de cele ale oamenilor din țările În curs de dezvoltare și În contradicție cu cele din restul lumii industrializate. Fac toate acestea vreo diferență? Nimic nu este mai important pentru felul de a gândi și de a acționa În lume al oamenilor decât valorile personale. În cazul majorității americanilor, valorile religioase colorează felul În care acționăm, nu numai acasă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt poporul ales, păzit și protejat de grația lui Dumnezeu, e foarte puțin probabil ca naționalismul și patriotismul acestora să descrească. Nu vreau să sugerez că naționalismul a dispărut de pe scena mondială. Dar este clar că pentru aproape toate națiunile industrializate, dar și pentru multe dintre țările În curs de dezvoltare, statul-națiune nu mai este singura platformă pentru a exprima părerile și convingerile personale și pentru a realiza aspirațiile personale. Visul european, așa cum vom vedea În paginile ce urmează, este primul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a sa se concentra asupra forțelor naturii și atracției pieței. Această contopire unică a pasiunii religioase și utilitarismului s-a dovedit a fi o forță puternică pe frontiera americană și, mai târziu, În procesul de construcție a unei societăți puternic industrializate, urbane și suburbane. Motivul pentru care visul american este durabil Într-o atât de mare măsură, este faptul că implică cele mai importante dorințe umane - fericirea În lumea aceasta și salvarea În lumea cealaltă. Prima necesită perseverență, autoperfecționare și autosuficiență
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sectorul manufacturier. Locurile de muncă pentru lucrătorii necalificați, semicalificați și calificați sunt adesea punctul de plecare pentru a urca pe scara venitului. În 1979, salariul din sectorul manufacturier din Statele Unite ale Americii a fost cel mai mare cele ale țărilor industrializate. În 2000, acest salariu rămăsese În urma celui din cinci țări europene și majoritatea celorlalte țări europene micșoraseră În mod semnificativ diferența 10. Atunci când măsurăm raportul de inegalitate dintre câștigurile celor cu salarii mari (cei care câștigă mai mult decât 90
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sfârșitul anului 2002, În urma Norvegiei și Belgiei. Cinci alte țări europene au terminat cursa productivității umăr la umăr cu Statele Unite ale Americii - Danemarca, Austria, Italia, Elveția și Finlanda (Japonia, fiindcă veni vorba, a terminat departe, pe locul șaptesprezece, printre națiunile industrializate)27. Americanii sunt atât de obișnuiți cu stereotipuri despre comunitatea de afaceri franceză, ca fiind prea ierarhizată și birocratică, iar lucrătorii francezi sunt considerați oarecum diletanți și neserioși, Încât atunci când sunt confruntați cu evidența, ei scutură din cap cu neîncredere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
majoritatea industriilor. Lucrătorii francezi lucrează În jur de 1.562 ore/an, după cum arată cele mai recente cifre furnizate de OECD (2000). Prin contrast, angajații americani lucrează 1.877 ore/an, cel mai mult dintre toate țările mari și puternic industrializate. Lucrătorul american mediu lucrează cu zece săptămâni/an mai mult decât cel german și cu patru săptămâni și jumătate/an mai mult decât cel britanic 46. Chiar În Japonia, care este renumită pentru ziua de muncă lungă și dificilă, lucrătorii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În timp ce În Statele Unite ale Americii sunt numai 27965. Numărul insuficient de doctori calificați este Însă numai Începutul poveștii sănătății. Din punct de vedere al Îngrijirii sănătății la nou-născuți, Statele Unite ale Americii sunt foarte În urmă pe locul 26 printre țările industrializate, cu șapte decese la 1000 de nașteri, cu mult peste media din Uniunea Europeană 66. Statele Unite ale Americii nu o duc mai bine nici la celălalt capăt al ciclului vieții. Dacă speranța medie de viață În Uniunea Europeană - excluzând cei 10 noi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
națiunea În care trăiesc”80. Conform acestor standarde, 22% dintre toți copiii din Statele Unite ale Americii trăiesc În sărăcie. Din punct de vedere al sărăciei printre copiii Statele Unite ale Americii se află pe locul 22, ocupând penultima poziție printre națiunile industrializate. Numai Mexic este În urma Statelor Unite ale Americii. Toate cele cincisprezece națiuni europene puternic dezvoltate au mai puțini copii care trăiesc În sărăcie decât Statele Unite ale Americii 81. Chiar dacă considerăm sărăcia absolută, folosind definiția americană a sărăciei, copii americani sunt mai săraci decât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este extraordinară, dacă ne gândim cât de importantă este chestiunea reabilitare vs pedeapsă atât pentru felul În care oamenii se definesc pe ei Înșiși, cât și pentru codurile morale după care aceștia trăiesc. În timp ce Europa - și aproape tot restul lumii industrializate - a abolit pedeapsa capitală În decursul ultimelor trei decenii, America a mers În direcția opusă. Treizeci și opt, din cele cinzeci de state americane, permit pedeapsa cu moartea, iar În ultimii douăzeci și nouă de ani peste opt sute de oameni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
benzină, dacă aceasta ar Însemna ca ei să conducă mașini mai mici, iar majoritatea se opun chiar și la o creștere moderată a taxei pe benzină - Statele Unite ale Americii au cele mai mici taxe pe benzină dintre toate țările puternic industrializate. Sau, să considerăm opinia americană despre Tribunalul Penal Internațional. 71% dintre americani spun că sunt În favoarea ratificării tratatului. Totuși, un murmur de dezacord a putut fi auzit, În momentul În care Administrația Clinton a arătat că aprobarea de către Statele Unite ale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exercitarea violenței intervin și alți factori, ce țin de tradiție, de cadrul economic, politic și juridic și, uneori, de conjuncturi și evenimente istorice. Astfel, faptul că în SUA rata omuciderilor este cu mult mai mare decât în alte țări puternic industrializate se explică în mare măsură prin accesibilitatea relativ ridicată la armele de foc. Rezultatele mai multor cercetări comparative pe națiuni, unde s-a decelat ponderea diferiților factori, au scos în evidență acest lucru (Archer, 1994). S-a constatat, de asemenea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
combustibil în locul hidrocarburilor, prin folosirea biodieselului drept combustibil regenerabil, utilizarea energiilor alternative. În decembrie 1997 160 de țări au participat la Kyoto la negocieri privind emisiile de gaze de seră, negocieri finalizate prin Protocolul de la Kyoto. Prin acest protocol țările industrializate se obligă ca în perioada 2008 - 2012 să reducă emisiile poluante cu 5,2 % în comparație cu emisiile din 1990. La negocieri n-au participat SUA și Australia, responsabile de cca. 30 % din emisii. Recent Australia a ratificat protocolul, SUA rămânând singura
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
obligă ca în perioada 2008 - 2012 să reducă emisiile poluante cu 5,2 % în comparație cu emisiile din 1990. La negocieri n-au participat SUA și Australia, responsabile de cca. 30 % din emisii. Recent Australia a ratificat protocolul, SUA rămânând singura țară industrializată care nu l-a ratificat. Actual, în scopul dezbaterii problemei încălzirii globale se organizează anual Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice. La ultima s-au discutat probleme ca: reducerea despăduririlor, dezvoltarea, adoptarea și transferul de noi tehnologii, examinarea raportului IPCC
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
la Ploiești este pusă pe seama climatului marin neprielnic pentru familia generalului alb. Au existat probabil și alte motive, mai practice. Cert este că numeroasa familie Cereaciukin se mută la Ploiești și încearcă să își facă un destin în acest oraș industrializat și cosmopolit. Un frate al generalului, Vasile (1900-1954), cadet în Oastea Donului, ajunge funcționar la rafinăriile „Unirea” și „Vega” din Ploiești; înrolat în armata română, ca translator, în timpul celui de-al doilea război mondial, este luat prizonier și, timp de
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
moft” și un mijloc de a acapara pământ. Pe lângă prezentarea legislației și a tribulațiilor legate de aplicarea legii, Katherine Verdery situează comparativ contextul agriculturii de după 1990 din România atât în rândul statelor din estul Europei, cât și al țărilor puternic industrializate. Decolectivizarea a produs un grup enorm de proprietari de parcele agricole de foarte mici dimensiuni. Media suprafeței parcelelor create prin Legea nr. 18/1991 este undeva între unul și două hectare, în comparație cu o medie de 300-400 de hectare în Statele Unite
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în Franța și Polonia în 1992). Manifestările poluării atmosferei sunt: ploaia acidă și efectul de seră. Ploile acide, rezultatul deversării în atmosferă a noxelor industriale, au apărut pentru prima dată în Scandinavia. Acum sunt o problemă stringentă a majorității țărilor industrializate. Peștii dispar din lacuri, suprafețele clădirilor și statuile din marmură sunt corodate, pădurile se usucă. În mod natural, apa de ploaie are un caracter slab acid datorită reacției sale cu dioxidul de carbon. Ploile acide sunt rezultatul reacției oxizilor de
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
cu temele propagandei ideologice, un automat. Este o ființă angoasată și culpabilizată prin presiunile la care este supus, prin tensiunea în care este obligat să trăiască, prin lipsa de ideal. 4) Omul și tehnica Aceasta reprezintă tema centrală a societății industrializate. Civilizația tehnicistă exercită o triplă influență asupra membrilor societății: fiziologică, psihologică și socială (G. Friedmann, R. Aron). Societățile industriale construiesc un nou mediu uman care transformă condițiile de existență ale omului, pătrund în toate sectoarele vieții sale, generează o multitudine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
calificați” care să-și urmeze „cursul vieții” muncind în alte fabrici. Asemenea predestinări utile insului și societății, curricula eficientiste și progresiviste, au fost înlocuite odată cu explozia științifică din a doua jumătate a secolului XX și cu evoluția spectaculoasă a societății industrializate. Curricula moderne le-au înlocuit pe cele tradiționale. Le depășeau prin rigoare și prin sporirea suportului științific. Curricula moderne erau mult mai centrate pe learner, dar erau eminamente „școlare”, „inginerești” și rămâneau formale. Abia la sfârșitul aceluiași secol au fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost realizat. Legislația privind proprietatea intelectuală are un grad diferit de uniformitate în lume, dar care poate fi influențat prin convențiile internaționale. Totuși, uniformitatea legislativă în acest domeniu este mult mai mare față de legile specifice altor domenii. Majoritatea țărilor industrializate recunosc că persoanei care cheltuie timp și bani pentru a realiza un program informatic trebuie să îi fie asigurată o anumită protecție împotriva utilizării neautorizate a programului său. Deși, așa cum am menționat anterior, legile nu oferă același nivel de protecție
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
religia, manifestările psihopatologice. Un alt exemplu de reducție structurală ni-l furnizează Robin Williams Jr. (1980) în analiza pe care o întreprinde asupra etnicității. Mult timp, remarcă el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au accentuat în mod dramatic, ducând la conflicte ce au zguduit din temelii respectivele colectivități
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]