1,071 matches
-
extraordinară, care să justifice adoptarea de urgență a măsurilor impuse prin actul normativ criticat. În acest sens, arată că prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 s-au suspendat chiar prevederile Legii nr. 22/2020 care încercau să atenueze/înlăture inechitățile existente și care asigurau un sistem de despăgubiri unitar între foștii proprietari. De asemenea, nu a existat o situație extraordinară, deoarece criteriile evidențiate în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 au în vedere aceeași formă
DECIZIA nr. 520 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298012]
-
din 11 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conduce, în materia urbanismului, la o soluție legislativă care are potențialul determinării unor situații juridice caracterizate de insecuritate, lipsă de predictibilitate, inechitate, în totală contradicție cu scopul normei legale. La momentul adoptării normei legale criticate, rațiunea avută în vedere de legiuitor a fost tocmai aceea de a proteja securitatea raporturilor juridice, prin consacrarea efectului pentru viitor a invalidării unui act administrativ cu
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
Legea nr. 223/2015, criticate și în cauza de față, după cum urmează. ... 37. Rațiunea care l-a determinat pe legiuitor să adopte reglementarea cuprinsă în art. 109 și 110 din Legea nr. 223/2015 constă tocmai în evitarea apariției unei eventuale inechități în rândul militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, respectiv discriminarea celor care ar fi rămas titulari ai unor pensii care nu au fost calculate în regim de pensie de serviciu față de persoanele beneficiare, ulterior reintroducerii pensiilor de
DECIZIA nr. 553 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299910]
-
aspecte comune drepturilor salariale pretinse de reclamanți, dar nu analizează problema respectării principiului nediscriminării și, implicit, a egalității tuturor cetățenilor în fața legii, raportat la excepția de prescripție extinctivă invocată, care, dacă ar fi admisă, ar putea da naștere la inechități salariale pentru o parte a familiei ocupaționale justiție, care beneficiază de drepturile solicitate de reclamanți începând cu data de 1.08.2016, unii dintre ei fără să fi fost necesar să formuleze acțiuni în justiție în acest sens. ... 27. Referitor la sesizarea
DECIZIA nr. 215 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299913]
-
Codul de procedură civilă este absolut lipsită de echitate, având în vedere că în ipoteza în care survine un viciu la nivelul deciziei pronunțate de completul de filtru al instanței supreme părțile se află în imposibilitatea de a corecta această inechitate. Procedura reglementată de art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă încalcă grav dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu are la bază
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
grav dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu are la bază norme legale precise, nu are o aplicare previzibilă și nu permite corectarea unor inechități într-o etapă ulterioară sau de către un organism judiciar independent. ... 18. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. ... 19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
ar putea aduce grave atingeri principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de pensii publice; în alte cuvinte, ar crea premisele unei diferențe de tratament între titularii cererilor de acordare a pensiei și ar genera o situație de inechitate, care nu poate fi justificată obiectiv și rezonabil. ... (...) 98. Omisiunea menționării, în cuprinsul unei legi de modificare și completare, a tuturor efectelor pe care o modificare legislativă le produce, în considerarea unor texte normative care există în cuprinsul legii și
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
și nu la alt moment care poate fi unul aleatoriu în jocul diverselor situații/mijloace procedurale folosite. O altă soluție ar implica judecarea unor situații trecute prin prisma unor situații actuale, care diferă în timp și care, în sine, generează o inechitate în tratamentul ce se aplică. Or, în evaluarea unei atari situații nu pot fi utilizate unități de măsură diferite, stabilirea duratei prestării unei activități în folosul comunității urmând a se face prin raportarea la momentul în care a fost aplicată
DECIZIA nr. 81 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299817]
-
art. XIV, pentru anul 2025, evaluarea activității pentru acordarea stimulentelor se va face exclusiv pe baza performanței din anul 2024. În anul 2024 nu au fost aplicabile aceste noi criterii de performanță cuantificabile, ceea ce creează un dezechilibru și o inechitate flagrantă în evaluare. Practic, se aplică retroactiv un criteriu care nu a existat la momentul desfășurării activității, încălcând principiul previzibilității normei juridice și cel al justei recompense. Această abordare retroactivă încalcă principiile fundamentale ale securității juridice și ale dreptului la
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
și art. 53 din Constituție. ... 47. Art. XX din lege prevede că pentru personalul militar, polițiștii și polițiștii din penitenciare, indemnizațiile și compensațiile lunare pentru chirie se mențin la nivelul lunii decembrie 2025, fără actualizare ulterioară. Această situație creează o inechitate structurală evidentă în raport cu alte categorii profesionale din sectorul public. Militarii primesc pentru indemnizația de chirie sume raportate la nivelul din decembrie 2009 - între 400 și 1.200 de lei pentru chirie în marile orașe ale țării - în timp ce
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
legea criticată 177. Se susține că art. XX din lege prevede că pentru personalul militar, polițiștii și polițiștii din penitenciare, indemnizațiile și compensațiile lunare pentru chirie se mențin la nivelul lunii decembrie 2025, fără actualizare ulterioară. Această situație creează o inechitate structurală în raport cu alte categorii profesionale din sectorul public (magistrați), care beneficiază de un cuantum valoric mai mare. Prin urmare, se încalcă art. 4, art. 16, art. 41 alin. (2) și art. 53 din Constituție. ... 178. Curtea reține că
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
procedura de echivalare, iar menținerea cumulului de beneficii în favoarea cadrelor didactice care au dobândit titlul științific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011, respectiv intrării în vigoare a Ordinului nr. 5.561/2011 ar determina o situație de inechitate pentru cadrele didactice care dobândesc titlul științific de doctor ulterior și care doresc să își obțină gradul didactic I prin echivalare. ... 117. Or, libertatea de reglementare recunoscută legiuitorului în această materie este constatată de instanța de contencios constituțional a fi
DECIZIA nr. 51 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275977]
-
principii, definiții, modalități de calcul, care sunt și rămân exclusiv cele prevăzute doar de Legea-cadru nr. 153/2017, nu se poate accepta o altă soluție legislativă profund discriminatorie prin care se schimbă modalitatea de calcul și care generează grave și condamnabile inechități între alte categorii de salariați. Prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 aduc atingere și principiilor fundamentale pe care s-a construit legea salarizării, după cum precizează art. 6 al legii-cadru. ... 17. În concluzie
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
al voinței legiuitorului de a clarifica dincolo de orice dubiu sensul în care norma legală ar fi trebuit interpretată. Totodată, dacă s-ar admite ca textul anterior modificării să fie interpretat în mod diferit, s-ar ajunge la generarea unei inechități între beneficiarii textului nou și clar și cei care au încheiat contractul sub imperiul legii vechi, de altfel la fel de clare, dar în interpretarea căreia autoritățile administrative au edictat norme infralegale restrictive. ... 103. Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
a putea face comparații internaționale relevante. Recenta criză COVID-19 a stopat creșterea lentă dar constantă a economiei României din ultimii ani, a condus la adâncirea multor probleme care afectează copiii favorizând în același timp proliferarea unor probleme noi. Problemele de inechitate în accesul la sistemul educațional și de sănătate s-au adâncit. Accesul la programele nutriționale pentru copiii din familii cu venituri mici a fost sporadic. Decalajele dintre mediul urban și localitățile dezvoltate, cu acces mai ridicat la forme de comunicare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
în scădere per total, funcționau în mediul urban (1098) și doar 77 în mediul rural*127). *126) PNRR, pp. 1152-1153. *127) Institutul Național de Statistică, tempo online, 2021. În învățământul primar și gimnazial, infrastructura precară reprezintă un factor important în perpetuarea inechității. Peste 90% dintre unitățile din învățământul primar și gimnazial necesită reabilitare, mai mult de 70% dintre acestea fiind localizate în mediul rural*128). Aproximativ 15% dintre școlile din România funcționează în două schimburi, unele chiar în trei schimburi, fapt care impune
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
și la Internet, precum și insuficienta dezvoltare a abilităților digitale, în special la nivelul grupurilor dezavantajate223. În condițiile în care mediul online oferă variate platforme și contexte de participare cum ar fi webinarele, workshop-urile online, anchetele online, aspectele de inechitate pot avea impact și asupra participării copiilor, adâncind diferențele de implicare și de oportunități de participare. Astfel, Comentariul general nr. 25 (2021) privind drepturile copiilor în ceea ce privește mediul digital evidențiază faptul că procesele consultative trebuie să includă și
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
sau printr-un act a/al procurorului (martor în procesul penal) de a se adresa instanței de judecată. Această reglementare excedează dreptului statului de a-și crea politica penală, ducând la încălcarea gravă a accesului liber la justiție și creând o inechitate între procuror, care poate sesiza instanța în temeiul art. 549^1 din Codul de procedură penală, și persoana vătămată într-un drept al său prin actul procurorului, care nu se poate adresa instanței de judecată. Accesul liber la justiție vizează nu
DECIZIA nr. 147 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287834]
-
pedeapsa aplicată însumează suferința globală pe care cel vinovat de comiterea infracțiunii o suportă pe deplin justificat. Dacă legea nu ar admite scăderea prevenției privative de libertate din pedeapsa pe care condamnatul o are de executat, s-ar crea o inechitate între gravitatea faptei și pedeapsa prea grea pe care o suportă condamnatul“. ... 14. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a observat că instituția computării duratei măsurilor preventive privative de libertate rezidă în faptul că, deși diferite prin natura lor, măsurile
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
medicale de calitate pentru toată populația României, pentru a putea recupera discrepanțele din sistemul de sănătate publică și a asigura creșterea calității serviciilor medicale publice la care să aibă acces cetățenii. Ținând de cont de necesitatea de a fi eliminate inechitățile pentru personalul implicat în acțiuni deosebite și/sau periculoase, ca urmare a acumulării de ore suplimentare peste limita prevăzută în prezent de legislația în vigoare și care nu pot fi remunerate, luând în considerare necesitatea protejării intereselor instituționale în raport cu
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 119 din 9 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289712]
-
aplicată însumează suferința globală pe care cel vinovat de comiterea infracțiunii o suportă pe deplin justificat. Dacă legea nu ar admite scăderea măsurii preventive privative de libertate din pedeapsa pe care condamnatul o are de executat, s-ar crea o inechitate între gravitatea faptei și pedeapsa prea grea pe care o suportă condamnatul. ... 22. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a observat că instituția computării duratei măsurilor preventive privative de libertate rezidă în faptul că, deși diferite prin natura lor, măsurile
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
Guvernului. ... 85. De asemenea, autorii susțin încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, pentru că nu este motivată urgența măsurii criticate, precum și a art. 115 alin. (6) din Constituție, pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie. Astfel, inechitatea la care face referire Guvernul în preambulul actului normativ ar fi trebuit remediată nu prin adoptarea măsurii criticate, ci prin creșterea tuturor celorlalte pensii. Justificarea măsurii criticate prin raportare la egalitatea de tratament dintre pensiile de serviciu și cele din
DECIZIA nr. 316 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291305]
-
bunurilor imobile. Astfel, dacă legislația în materie urmărește, în mod conceptual, repararea măsurilor abuzive și eficientizarea procesului reparatoriu, textul de lege analizat anulează despăgubirile rezultate din titlurile de despăgubire, ceea ce denotă o viziune legislativă incoerentă, generatoare de dezechilibre și inechități majore. ... 20. Ca atare, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005, care condiționează însuși dreptul la despăgubiri al deținătorilor de titluri de despăgubire de exercitarea dreptului de opțiune
DECIZIA nr. 254 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290360]
-
reprezintă nimic altceva decât o critică a dezlegării date de instanța supremă, care, la momentul pronunțării, cunoștea atât Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, cât și faptul că prin modul de soluționare a sesizării se vor crea inechități salariale, în contextul în care deja exista o practică neunitară a instanțelor judecătorești cu privire la dreptul salarial în discuție. Or, dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru instanțe. A subliniat totodată că, acolo unde legea permite, s-a
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
urgență. ... 89. De asemenea, autorii susțin încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție pentru că nu este motivată urgența măsurii criticate, precum și a art. 115 alin. (6) din Constituție pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie. Astfel, inechitatea la care face referire Guvernul în preambulul actului normativ ar fi trebuit remediată nu prin adoptarea măsurii criticate, ci prin creșterea tuturor celorlalte pensii. Justificarea măsurii criticate prin raportare la egalitatea de tratament dintre pensiile de serviciu și cele din
DECIZIA nr. 105 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283997]