5,050 matches
-
a fi părinte singur, iar copiii crescuți în astfel de familii să aibă șanse reale privind educația, dezvoltarea echilibrată, integrarea socială? Inegalitățile legate de familia monoparentală pot fi de diverse facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Inegalitățile legate de familia monoparentală pot fi de diverse facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status social - atât părintele singur, cât și copiii săi sunt victimizați, diminuați ca status social; • inegalități privind participarea socială, prezența în spațiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status social - atât părintele singur, cât și copiii săi sunt victimizați, diminuați ca status social; • inegalități privind participarea socială, prezența în spațiul public fiind condiționată și condiționând raportul nevoi/resurse; • inegalități privind oportunitățile de dezvoltare personală. Inegalitățile deductibile pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status social - atât părintele singur, cât și copiii săi sunt victimizați, diminuați ca status social; • inegalități privind participarea socială, prezența în spațiul public fiind condiționată și condiționând raportul nevoi/resurse; • inegalități privind oportunitățile de dezvoltare personală. Inegalitățile deductibile pot fi accentuate de structura atipică a familiei monoparentale. Așa se face că raporturile părinte/copil sunt asimetrice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status social - atât părintele singur, cât și copiii săi sunt victimizați, diminuați ca status social; • inegalități privind participarea socială, prezența în spațiul public fiind condiționată și condiționând raportul nevoi/resurse; • inegalități privind oportunitățile de dezvoltare personală. Inegalitățile deductibile pot fi accentuate de structura atipică a familiei monoparentale. Așa se face că raporturile părinte/copil sunt asimetrice, uneori de dominație brutală, chiar de impunere cu forța a voinței adultului. Inegalitățile care decurg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
membrilor familiei; • inegalități de status social - atât părintele singur, cât și copiii săi sunt victimizați, diminuați ca status social; • inegalități privind participarea socială, prezența în spațiul public fiind condiționată și condiționând raportul nevoi/resurse; • inegalități privind oportunitățile de dezvoltare personală. Inegalitățile deductibile pot fi accentuate de structura atipică a familiei monoparentale. Așa se face că raporturile părinte/copil sunt asimetrice, uneori de dominație brutală, chiar de impunere cu forța a voinței adultului. Inegalitățile care decurg din structura familiei vizează un aspect
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nevoi/resurse; • inegalități privind oportunitățile de dezvoltare personală. Inegalitățile deductibile pot fi accentuate de structura atipică a familiei monoparentale. Așa se face că raporturile părinte/copil sunt asimetrice, uneori de dominație brutală, chiar de impunere cu forța a voinței adultului. Inegalitățile care decurg din structura familiei vizează un aspect cantitativ (componența numerică și rețeaua de statusuri și roluri familiale) și unul calitativ (diviziunea rolurilor în cadrul familiei și modul de exercitare a autorității - Ioan Mihăilescu, 2003, p. 160). În cazul familiei monoparentale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
patru bunici, alte rude). În ceea ce privește structura rolurilor, familia monoparentală este considerată familie incompletă (Ioan Mihăilescu, 2003, p. 161), în care părintele singur, deși joacă rolul de mamă (cel mai frecvent) sau de tată, cumulează, în fapt, și atribuțiile părintelui absent. Inegalitățile de venituri față de familiile complete decurg din faptul că, în principiu, un singur venit (adus de persoana adultă din familie) este distribuit astfel încât să acopere necesarul întregii familii (la care, pe lângă minorii din întreținere, se pot adăuga și persoane în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care, pe lângă minorii din întreținere, se pot adăuga și persoane în vârstă, dependente etc.30). Uneori, diferențele de venituri conduc și la diferențe de status. Persoanele din familiile monoparentale sunt mai sărace, deci mai vulnerabile, iar statusul lor este diminuat. Inegalitățile de status dintre părinții căsătoriți față de cei necăsătoriți, divorțați sau văduvi pot fi remarcate în toate societățile care se fundamentează pe o structură de tip patriarhal 31. Dar chiar și între un tată singur și o mamă singură se pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se pot observa diferențe. Tatăl singur este mult mai bine valorizat, el e o excepție pozitivă, în timp ce mama singură pare să fie încadrată în categoria faptelor de viață obișnuite - mă refer la faptul că de obicei mamele își cresc copiii. Inegalitățile dintre părinți privind susținerea nemijlocită a copilului, într-un mod permanent, față de situația în care sprijinul este oferit ocazional, permit observația că părintele singur se dedică în fapt copilului său, renunțând la proiectele sale personale, directe sau amânându-le, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
măcar prin faptul că participă social la diverse activități. Părintele singur este pus în situația de a renunța, de multe ori, la oportunitățile care apar, în viața profesională, de exemplu, pentru că nu are cine să se îngrijească de copilul său32. Inegalitățile din familia monoparentală reprezintă o coordonată prezentă în socializarea copilului, chiar dacă diferită față de cele din familiile complete. Împotriva ideii conform căreia familia este apreciată drept prima școală a dreptății 33, întâiul cadru de socializare a unor cetățeni drepți, în teoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din familiile complete. Împotriva ideii conform căreia familia este apreciată drept prima școală a dreptății 33, întâiul cadru de socializare a unor cetățeni drepți, în teoria politică feministă apare ideea că familia este primul context social în care sunt învățate inegalitățile. Aceasta cu atât mai mult cu cât familia este afectată de un model de tip patriarhal și de inegalități de gen: Dacă nu sunt crescuți în mod egal de către adulții de ambele sexe, cum vor ajunge copiii de ambele sexe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
socializare a unor cetățeni drepți, în teoria politică feministă apare ideea că familia este primul context social în care sunt învățate inegalitățile. Aceasta cu atât mai mult cu cât familia este afectată de un model de tip patriarhal și de inegalități de gen: Dacă nu sunt crescuți în mod egal de către adulții de ambele sexe, cum vor ajunge copiii de ambele sexe să-și dezvolte o psihologie morală destul de asemănătoare și de bine conturată, astfel încât să-i facă în stare să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
originară?34 (S. Moller Okin, 1996, p. 206) Copiii observă în familiile lor exemple de interacțiune umană. Astfel, pot învăța din experiența directă ce este dependența și dominația sau, dimpotrivă, pot învăța ce este egalitatea și reciprocitatea. Prima școală unde inegalitățile sunt observate, acceptate și chiar învățate este deci familia 35. În familie, copilul învață asocierile sex-rol și își formează așteptările corespunzătoare privind ceea ce se cuvine să facă fiecare membru al familiei. Acestea sunt întărite prin educația care se face la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
recunoaște faptul că au nevoi particulare, aspirații personale și modalități diferite de a și le satisface. Unii dintre aceștia au capacități scăzute sau numai momentan diminuate, de care se pot folosi în vederea realizării unei vieți mai bune. Diferențele privite ca inegalități pot conduce la discriminări. De exemplu, între părinți apare o modalitate de diferențiere, prin care mamele sunt antrenate în obligațiile față de copii într-o mult mai mare măsură decât tații. În legătură cu această stare de fapt îmi pun întrebarea: de ce numărul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În context, este legitimă întrebarea: care sunt șansele pe care un părinte singur le poate avea în condițiile în care pentru el sfera privată e resemnificată diferit față de părinții din familiile complete? Observația făcută în paradigma feminismului radical, conform căreia inegalitățile sunt puse pe seama patriarhatului 44, se poate verifica aici prin existența unui număr disproporționat de mare de familii monoparentale conduse de femei, față de cele conduse de bărbați. Structura de putere specifică patriarhatului și modul cum este constituită ordinea de gen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu principiul nondiscriminării, care implică asigurarea egalității de tratament între indivizi, indiferent de naționalitate, sex, vârstă, rasă sau origine etnică, religie, orientare sexuală ori grad de handicap. Comisia Europeană a propus o strategie comunitară privind egalitatea de gen, în vederea combaterii inegalității și a discriminării între femei și bărbați pentru perioada 2001-2005. Aceasta are la bază cinci obiective strategice, respectiv: • egalitatea în viața economică; • participarea egală la procesul de luare a deciziilor; • egalitatea în viața socială; • egalitatea în viața civilă; • schimbarea rolurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la viața socială, în sensul că părintele unic acordă în primul rând sprijin copilului său, chiar în detrimentul unor oportunități personale 51. Egalitatea de șanse numește, dintr-un alt punct de vedere, o egalitate a poziției inițiale, astfel încât să nu existe inegalități de pornire în competiția socială. Poziția inițială nu favorizează și nu defavorizează, aparent, pe nimeni, doar că nu trebuie pierdute din atenție diferențele de gen, care sunt prezente permanent în societate. Acestea sunt amplificate prin derularea rolurilor de gen. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prezente permanent în societate. Acestea sunt amplificate prin derularea rolurilor de gen. Atunci când o persoană este părinte singur, își asumă roluri parentale multiple, care impun anumite priorități și constrângeri. Citez ca semnificativă observația lui Vladimir Pasti (2003, p. 43): Ultima inegalitate prin naștere care supraviețuiește în societățile moderne, inclusiv în societatea românească contemporană, este inegalitatea de gen. Inegalitatea de gen ca inegalitate prin naștere înseamnă că o societate modernă va trata diferit bărbații și femeile pentru motivul că unii sunt bărbați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
persoană este părinte singur, își asumă roluri parentale multiple, care impun anumite priorități și constrângeri. Citez ca semnificativă observația lui Vladimir Pasti (2003, p. 43): Ultima inegalitate prin naștere care supraviețuiește în societățile moderne, inclusiv în societatea românească contemporană, este inegalitatea de gen. Inegalitatea de gen ca inegalitate prin naștere înseamnă că o societate modernă va trata diferit bărbații și femeile pentru motivul că unii sunt bărbați, iar celelalte sunt femei, utilizând un criteriu care este stabilit prin naștere - sexul. Autorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
singur, își asumă roluri parentale multiple, care impun anumite priorități și constrângeri. Citez ca semnificativă observația lui Vladimir Pasti (2003, p. 43): Ultima inegalitate prin naștere care supraviețuiește în societățile moderne, inclusiv în societatea românească contemporană, este inegalitatea de gen. Inegalitatea de gen ca inegalitate prin naștere înseamnă că o societate modernă va trata diferit bărbații și femeile pentru motivul că unii sunt bărbați, iar celelalte sunt femei, utilizând un criteriu care este stabilit prin naștere - sexul. Autorul se întreabă cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
parentale multiple, care impun anumite priorități și constrângeri. Citez ca semnificativă observația lui Vladimir Pasti (2003, p. 43): Ultima inegalitate prin naștere care supraviețuiește în societățile moderne, inclusiv în societatea românească contemporană, este inegalitatea de gen. Inegalitatea de gen ca inegalitate prin naștere înseamnă că o societate modernă va trata diferit bărbații și femeile pentru motivul că unii sunt bărbați, iar celelalte sunt femei, utilizând un criteriu care este stabilit prin naștere - sexul. Autorul se întreabă cum este posibilă existența acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prin naștere înseamnă că o societate modernă va trata diferit bărbații și femeile pentru motivul că unii sunt bărbați, iar celelalte sunt femei, utilizând un criteriu care este stabilit prin naștere - sexul. Autorul se întreabă cum este posibilă existența acestei inegalități (ce ar trebui respinsă drept nelegitimă, ca toate inegalitățile prin naștere), în condițiile în care societatea legitimează doar inegalitățile dobândite 52. Înțeleg prin aceasta o inegalitate fundamentală, nu numai inițială, ci permanentă (în sensul că este prezentă cu prioritate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
diferit bărbații și femeile pentru motivul că unii sunt bărbați, iar celelalte sunt femei, utilizând un criteriu care este stabilit prin naștere - sexul. Autorul se întreabă cum este posibilă existența acestei inegalități (ce ar trebui respinsă drept nelegitimă, ca toate inegalitățile prin naștere), în condițiile în care societatea legitimează doar inegalitățile dobândite 52. Înțeleg prin aceasta o inegalitate fundamentală, nu numai inițială, ci permanentă (în sensul că este prezentă cu prioritate în fiecare situație). O primă cauză a inegalității sociale cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
iar celelalte sunt femei, utilizând un criteriu care este stabilit prin naștere - sexul. Autorul se întreabă cum este posibilă existența acestei inegalități (ce ar trebui respinsă drept nelegitimă, ca toate inegalitățile prin naștere), în condițiile în care societatea legitimează doar inegalitățile dobândite 52. Înțeleg prin aceasta o inegalitate fundamentală, nu numai inițială, ci permanentă (în sensul că este prezentă cu prioritate în fiecare situație). O primă cauză a inegalității sociale cu care se confruntă familia monoparentală este sărăcia. Aceasta duce la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]