416 matches
-
afectiv este o cale de a ne însenina viața și încă una, la urma urmei, de a ne îndepărta de conflictele dintre întâmplare și haos, dintre haos și ordine, cum ar spune filozoful. Totul e să intri în acea ordine ineluctabilă, determinată de legile tainice ale frumosului, ale rațiunii, ale armoniei. Privirile mi-au căzut pe o inițiativă a unor florărese exprimată natural și grafic într-o stație de tramvai din piața cu reverberații lirice. Ceva îmi spune că doar ochiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
abia împroprietăriți, sunt contrariați de această politică, dar nu obiectează masiv. În 1954, se punea problema cum să fie tratate proprietățile bancherilor, industriașilor și comercianților în perspectiva dezvoltării ,,planice, proporționale": așa-zisa transformare socialistă a acestora apărea ca un imperativ ineluctabil. Dar bancherii, industriașii și comercianții nu erau simpli plugari: aceștia erau oameni instruiți și cultivați, stăpâni ai unor active însemnate atât în China, cât și peste hotare, deprinși cu lupta politică și membri ai unor partide influente, care facilitaseră accesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rândul României? Al Albaniei? Pe când?", căci de la distanță efectul de domino este foarte perceptibil. Atât de perceptibil, încât m-am găsit adesea în dezacord cu cunoștințele mele din România, care erau convinse că nimic nu va mișca la București. Percepția ineluctabilului efect de domino nu-mi micșora însă deloc neîncrederea. Înregistram faptul că focarele revoltelor apăreau mai întâi în marile orașe de provincie acelea marginalizate de puterile comuniste și că, bineînțeles, prăbușirea se definitiva în capitale, cum au confirmat-o evenimentele
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
În final, balanța acestui echilibru fragil între știință și arta a înclinat talgerul către limbajul liniilor și al culorilor. Capitolul epistolar este de mare interes monografic, desprinzându-se câteva aspecte esențiale despre profilul spiritual al pictorului în tinerețe: atragerea/vocația ineluctabila, aproape devoranta către artă plastică, o emoționantă dragoste filiala, semnele unei boli chinuitoare și dorul de locurile natale. Scrisorile în sine cuprind pagini dramatice despre o sfâșiere lăuntrica a artistului grijuliu, prins între două viituri: pe o cale să nu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a fost dat nouă celor de azi să participăm la transformări care vor asigura omului de mâne pacea și dreptatea socială. Nu putem rămânea izolați de interesele semenilor noștri; nu se poate să nu participăm cu toată energia la prefacerile ineluctabile, rezultat istoric și necesar. De aceea revizuirea materialului nostru istoric în legătură cu mișcarea de la 1848 și cu personalitatea lui Nicolae Bălcescu; de aceea deșteptarea din uitare a lui Dimitrie Cantemir și a legăturilor atât de strânse cu marii noștri vecini din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
viață, ea ne conferă de fapt geniu, capacitatea de a vedea, de a simți, de a auzi, de a memora, Într-un grad incomparabil mai Înalt decât celelalte viețuitoare, care nu sunt bântuite, presate, de „amenințarea” ei, de existența ei ineluctabilă. Suntem aproape obligați de a fi, gândul că tot acest Întreg teatru viu, formidabil, În care am fost „aruncați, parașutați” are o limită ne umple, e drept, de spaima Neantului care ne-a precedat și care ne urmează, dar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
virtualitatea infinită a lumii. Apt, cum o spuneam mai sus, de a susține chiar și firmamentul aprins și bombat, enorm, rotindu-se deasupra capetelor noastre. 6 Nu, Încă o dată: conștiința umană nu este, nu devine tragică deoarece sesizează dramatic „nepotrivirea” ineluctabilă, fatală, Între luciditatea misterului ființei și al existenței și distrugerea, topirea În neant a acestor date, a acestor revelații. Tragică, cred eu, este și trebuie să devină luciditatea faptului că suntem născuți nu pentru a fi victime, ci eroi! În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
apărute de pe-o zi pe alta puneau la cale manifestații în spatele cărora se profila umbra consilierilor sovietici. În fiecare zi, aveau loc pe străzi demonstrații de forță, purtate cu lozincile și portretele lui MarxEngels-Lenin și Stalin ce anunțau instalarea ineluctabilă a regimului comunist. Ultimele alegeri libere au avut loc în noiembrie 1946. Ele s-au soldat cu trucarea rezultatelor favorabile democrației, care au fost pur și simplu inversate. A venit la putere guvernul Petru Groza, politician de mâna a doua
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
regimul comunist, de această istorie dramatică, trebuie să fim atenți la raportul dintre aparență și realitate, fiindcă vom descoperi mai peste tot elemente de cultură autentică, de știință competitivă, de onorabilitate morală. N-a fost doar un consens al decăderii ineluctabile, al complicității și al demisiei morale, ci au existat mereu forme de rezistență insidioasă, care în cele din urmă au alimentat faza nouă a istoriei: redescoperirea valorilor, găsirea unor articulații care să așeze interesul național în perspectivă europeană, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
momentul respectiv poate determina o schimbare atitudinală a cadrului didactic). Decizia în acest caz devine un purtător de inovație prin: - fundamentarea sa informațională; - coeficientul de noutate realizat; - efectele specifice așteptate a fi antrenate în decursul aplicării acesteia. Schimbarea, ca trăsătură ineluctabilă a demersurilor manageriale ale cadrului didactic, presupune un set de corective aduse mereu acțiunii educaționale. Practica școlară nu poate fi privită la infinit ca un factor pasiv, datoria acesteia fiind de a reacționa cu receptivitate maximă la întreprinderi inovatoare. Șansele
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fost una „cronocentrică”: ea s-a caracterizat, În esență, prin preocuparea de a evidenția, pretutindeni, o evoluție și a identifica În acest continuum un sens. Moștenire a istoriei creștine, consolidată de raționalismul Luminilor, această concepție era inspirată de ideea progresului ineluctabil al omenirii, care urma să se Împlinească prin atingerea unui scop suprem, prefigurat tot mai limpede de-a lungul unei evoluții, imaginată, după modelul clasificării lui Linnaeus, ca desfășurându-se În mai multe trepte, de la simplu la complex, de la inferior
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
colective trebuie deci să pună puterea în centrul reflecțiilor sale. Căci acțiunea colectivă nu este, în cele din urmă, nimic altceva decât politică de zi cu zi. Puterea este "materia să prima".) 20 Ibid., p. 28. ("... o dimensiune ireductibila și ineluctabila a instituantului, ca și a instituitului, a mișcării, ca și a stabilității, pe scurt, a acțiunii sociale în sine.") 21 Trebuie să adăugăm conceptului de incertitudine atributul de "pertinenta", așa cum avertizează Crozier și Friedberg. Nu orice comportament imprevizibil este "pertinent
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
face acum, după cele câteva milioane de ani de când, se pare, hominizii s-au separat decis și ireversibil de congenerii lor, cu frumoasa, păstoreasca „cumințenie a naturii”. Dar, În afară de cele două poziții antinomice - acceptarea „senină” a morții și resemnarea În fața ineluctabilului -, mai există și o a treia, poziția nietzscheniană, aș numi-o. (Sigur, nu abordăm aici „soluția creștină sau pe cea budistă”.Ă Nietzsche, e știut, deși elev al marelui sceptic Schopenhauer, este, În toată frenetica, radicala sa ideologie, un vitalist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
s-au petrecut în România postcomunistă s-au datorat presiunilor Uniunii Europene, NATO etc. S-au făcut numai semireforme și semischimbări de ochii lumii, cu speranța de a-i păcăli pe observatorii internaționali. În același timp, deși "proiectul european" părea ineluctabil, s-a "gripat": au apărut disfuncții și impasuri serioase și persistente. Dar experiența noastră istorică indică nevoia României să se lege de un mecanism condus din străinătate, pentru a-și reforma instituțiile fundamentale și a deveni prosperă. V. N.: Rămâne
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
asupra lui Ahriman, așa cum menționează Avesta, cartea sacră a mazdeismului. Mesageri ai voinței divine, profeții evrei au avut menirea să întoarcă poporul lui Dumnezeu la pocăință și, în cazul în care "strigau în pustiu", să anunțe și să confirme pedeapsa ineluctabilă a lui Yahwe. Numai în măsura în care asemenea profeții erau validate de catastrofe (Ieremia, Ilie) evenimentele istorice câștigau o semnificație religioasă ca pedepse aplicate de Dumnezeu în schimbul necredinței neamului lui Israel. Datorită profeților, care interpretau evenimente contemporane în lumina unei credințe riguroase
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
orgoliu văzut întotdeauna ca un „cărăuș al unor mari poveri”, ca o formă de neocolit a servituții. Iar când Immanuel Kant, acest înnoitor al filozofiei, acest „antidogmatic” prin revoluționarul său „criticism”, vorbește de Datorie - die Pflicht - ca o sarcină majoră, ineluctabilă a omului moral, are în vedere, într-un fel, acest orgoliu de care vorbim și care adesea este prost înțeles, ca ambiție sau vanitate pur și simplu. Aș spune, ca să rezum: orgoliul de a fi „asemănător” cu ceilalți! Orgoliul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ins neînsemnat, amestecat printre milioane, îți descoperi o „trăire-tip” a ta, numai a ta, de-o „specificitate fantastică, unică”, atunci nu se poate să nu „ți-o iubești”, să dezvolți o adevărată „pasiune” pentru ea, ea ce devine astfel, ineluctabil, „munca” ta, cariera ta. Și cuvântul „pasiune”, care înseamnă „suferință” în istoria lui Christ sau iubire totală, oarbă pentru o persoană de alt sex, prinde deodată un sens nou, ciudat: devine o „pasiune pentru tine-însuți”, mai bine zis pentru acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a putut spune, cu îndreptățire, că, în vreme ce despotismul e o proastă înțelegere a puterii, democrația e o proastă înțelegere a egalității. Înțeleasă strâmb, idolatrizată, interpretată tendențios, egalitatea devine substratul unei frustrări generale. Ea este mereu subminată de un vicios - dat ineluctabil - instinct al comparației: săracul vrea să achiziționeze în speranța (utopică) a unei egalități cu bogatul, bogatul vrea să fie și mai bogat, la fel de bogat ca cei care l-au depășit deja. și unii, și ceilalți simt că nu au destul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
spirituale sunt veșnice - după cum destinate ținerii minte se înfățișează și inițiativele menite „folosului de obște”, concept drag umaniștilor epocii brâncovenești -, celelalte „ca umbra și fumul trec”, marcate de neîntrerupta schimbare căreia îi este supusă și existența omenească, precară, fatal și ineluctabil datată. Pentru Evanghelia greco-română imprimată de Antim Ivireanul la București în 1693, G. scrie și o „epigramă” (sub stema Basarabilor), nelipsită de militantism, și o prefață, în care lauda adusă voievodului Brâncoveanu nu e absentă, cum nu lipsesc nici alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
fenomen care alimentează recursul la mitologia dionisiacă. Cu puțină vreme în urmă, nici cei mai buni observatori nu dădeau vreo șansă de supraviețuire sărbătorilor în societățile moderne secularizate. Singurul destin care se profila la orizont era extincția marilor sărbători colective, ineluctabila lor agonie, în beneficiul unor mici festivități private. Felul cum au decurs lucrurile nu a confirmat aceste pronosticuri: sărbătoarea a redevenit actuală. Încă de la sfârșitul anilor ’60, sărbătoarea recâștiga teren prin happening-uri și uriașe festivaluri rock și pop: în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
se creadă că el putea să progreseze la infinit, să înainteze neîntrerupt, ireversibil, pretutindeni, către fericirea erotică. În societățile individualiste în care viața s-a eliberat de obligațiile colective, excluderile, frustrările și insatisfacțiile nu sunt niște anomalii, ci niște realități ineluctabile, întrucât rezultă din însăși dinamica individualizării. De îndată ce indivizii se autoguvernează, ei sunt niște subiecți decizionali, dar și, fatal, niște victime supuse legilor dragostei și ale întâmplării, ale atracțiilor și ale respingerilor, ale legăturilor și ale despărțirilor. Legi ale concurenței interindividuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
prezent, în fața tensiunilor dintre valori, în fața așteptărilor, cerințelor și motivațiilor antinomice cu care se hrănește epoca. Că societatea de hiperconsum este însoțită de o criză a culturii, a școlii, a politicii este puțin îndoielnic. Numai că acest proces nu este ineluctabil, sunt în desfășurare dinamici contrare care autorizează refuzul radiografiilor unilaterale dragi clasei intelectuale și care fac neinteligibilă puterea de autoreglare a societăților individualiste. Să fie omenirea lovită de sindromul „refuzului de a gândi”, atinsă de letargie avansată, de „extaze somnambulice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
De aceea, generos prin natura sa, programul prezidat de tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu este un program pus sub semnul aceluiași raport: «Oamenii de știință și pacea». Componentele se condiționează reciproc aidoma unor sisteme angajate într-un proces de ineluctabile argumente puse în serviciul rațiunii, al lucidității și al răspunderii pentru destinul umanității.“ („Amfiteatrele vieții“, Scînteia, 16 octombrie 1983) „Orizonturile culturii sunt, în mod firesc și organic, orizonturi ale cunoașterii și dacă e să fixăm un termen definitoriu pentru deceniile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
potrivit aceluiași mod de calcul). Această fărîmițare a densității în Paris este produsul selecției financiare, care, împingîndu-i pe cei mai puțin solvabili dincolo de limitele orașului, tinde să reducă un amestec social care a fost mult mai marcat. Este o evoluție ineluctabilă într-o logică a pieței. Cei care vor să trăiască la Paris trebuie să plătească prețul, sau, dacă nu, să se resemneze cu periferia și cu migrările alternative între locul unde locuiesc și acela unde muncesc. Această putere de atracție
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
lipsit de calitatea ubicuității, omul nu i se poate substitui divinului. Adevărată e doar substanțialitatea termenilor, nu însă și identitatea lor absolută; de aceea căderea lui Dionis spre exemplu în dorința de-a se recunoaște pe sine ca Dumnezeu, este ineluctabilă 75. Pentru a ajunge la sentențialul distih Din a morții sfântă mare, curg isvoarele vieții/ Spre-a se-ntoarce iar într-însa76, poetul a trebuit să imagineze un întreg haos germinativ, ce își poate avea sursa în aceeași filozofie platoniciană a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]