290 matches
-
pure și a fluxurilor continue. Politicile procesului Tehnologiile inteligente au ajuns la maturitate la Începutul anilor ’80, chiar În momentul În care guvernele din toată lumea erau supuse unui examen amănunțit de un public din ce În ce mai neîncrezător și cinic. Birocrațiilor guvernamentale supradimensionate, inepte, Încete și că nu țineau cont de cei pe care Îi serveau. Crizele globale profunde din 1973-1975 și din 1980-1982 - cauzată de șocul petrolului - au adăugat miliarde de dolari la deficitele guvernamentale ale Statelor Unite ale Americii și ale altor țări, forțând o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
luni după ce Declarația de la St. Malo a fost semnată, NATO a Început o campanie de bombardament aerian asupra regiunii Kosovo, care a durat trei luni. Ca și În angajamentele militare anterioare În Bosnia, forțele europene s-au dovedit a fi inepte, trebuind să se bazeze pe forțele aeriene și comandamentul american, pentru a câștiga bătălia. Dornică să rezolve, În sfârșit, deficitul de securitate, Uniunea Europeană a convocat un summit În iunie 1999 la Köln, În Germania. La Întâlnire s-a decis stabilirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu idei sau Buletinul Cișmegiului (1857), unde inși fel de fel (granguri politici, paraponisiți, cochete ș.a.) sunt văzuți cu ochi de caricaturist. Într-un mic „roman nichipercean” în versuri, Trefleac voivod, sunt diseminate aluzii de un umor căznit și adeseori inept la adresa domnitorului Al. I. Cuza. O. ține să lanseze și un personaj popular, Fâl-fâl-son: Trei feți logofeți sau Povestea lui Fâl-fâl-son, Botezul lui Fâl-fâl-son în balta Cișmegiului, Căința lui Fâl-fâl-son (toate tipărite în 1857). Dar anecdotica lui e cu totul
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
cu ele și ce anume se află în spatele reacției noastre negative. De altfel, etimologia latină a termenului se bifurcă ea însăși, chiar dacă mai greu sesizabil. Una din semnificații e ușor întâlnită de oricine: absurde sunt cele complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită, ceva greu de suportat pentru urechea omului. Plecând de aici, semnificațiile termenului s-au tot multiplicat: „îngrozitor“ „nebunesc“, „elucubrant“, „aiuritor“, „ilogic“, „irațional
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cred că vrea Cicero să ne comunice aici. Or, când un filozof recunoaște el însuși așa ceva, este demn de luat în seamă măcar pentru acest lucru. Știm însă că, pe vremea lui Cicero, termenul absurdum nu desemnează doar ceva prostesc, inept, cum s-ar putea crede. Cicero nu afirmă că filozofii de până la el au spus numai prostii, unele atât de mari încât nu mai pot fi depășite. Om cultivat și atent la nuanțe, nu și ar fi permis să afirme
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Om cultivat și atent la nuanțe, nu și ar fi permis să afirme chiar așa ceva. Din lectura paginilor sale îți dai seama că e vorba și de o altă semnificație a termenului. Unele dintre afirmațiile filozofilor sunt, într adevăr, prostești, inepte, fără sens. Sunt absurde în accepțiunea vulgară a termenului. Altele însă, mai ales în cazul celor care au dat de gândit, sunt absurde în altă accepțiune. Ele îți apar mai curând incomprehensibile, stranii. Cred că acesta este termenul potrivit: „stranii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
LIBERE ALE NONSENSULUI 143 144. Secțiunea a patra PARADOX ȘI NONSENS 19. „Credo quia absurdum“ Nu știu din ce motive, astăzi, sinonimia termenului „absurd“, oferită de un lexicon oarecare, este destul de săracă. Sunt menționate de regulă accepțiuni comune și negative: inept sau prostesc, aberant, irațional, aiuritor, elucubrant, lipsit de sens. E adevărat, termenul latin trimite înainte de toate la ceea ce suportă cu greu auzul omenesc: vocea nepotrivită sau falsă, exprimarea brută, grosolană sau primitivă. Însă semnificațiile termenului s-au extins către alte
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
13), 55, 58, 59, 81, 109, 137, 147- 148, 157, 180-181, 192-193; inclasabil sau fără loc (átopon) 145, 177 (n. 188); incoerent 135; incomprehensibil 32, 46-47, 90, 97, 145, 160, 163, 191; in con gruent 48-49, 138- 139, 194-195, 196; inept 9, 69, 71; ineptum (nebunesc, teribil) 145-148, 154-157; ilogic 9, 184; irațional 9, 22 (n. 11), 145, 184-185; limită a celor cu sens 9-10, 34- 35, 45, 129-130; lipsit de sens 21-22, 32, 93, 101, 121-122, 127-128; minunat 35, 60
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cu ele și ce anume se află în spatele reacției noastre negative. De altfel, etimologia latină a termenului se bifurcă ea însăși, chiar dacă mai greu sesizabil. Una din semnificații e ușor întâlnită de oricine: absurde sunt cele complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită, ceva greu de suportat pentru urechea omului. Plecând de aici, semnificațiile termenului s-au tot multiplicat: „îngrozitor“ „nebunesc“, „elucubrant“, „aiuritor“, „ilogic“, „irațional
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cred că vrea Cicero să ne comunice aici. Or, când un filozof recunoaște el însuși așa ceva, este demn de luat în seamă măcar pentru acest lucru. Știm însă că, pe vremea lui Cicero, termenul absurdum nu desemnează doar ceva prostesc, inept, cum sar putea crede. Cicero nu afirmă că filozofii de până la el au spus numai prostii, unele atât de mari încât nu mai pot fi depășite. Om cultivat și atent la nuanțe, nu și ar fi permis să afirme chiar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Om cultivat și atent la nuanțe, nu și ar fi permis să afirme chiar așa ceva. Din lectura paginilor sale îți dai seama că e vorba și de o altă semnificație a termenului. Unele dintre afirmațiile filozofilor sunt, într adevăr, prostești, inepte, fără sens. Sunt absurde în accepțiunea vulgară a termenului. Altele însă, mai ales în cazul celor care au dat de gândit, sunt absurde în altă accepțiune. Ele îți apar mai curând incomprehensibile, stranii. Cred că acesta este termenul potrivit: „stranii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
LIBERE ALE NONSENSULUI 143 144. Secțiunea a patra PARADOX ȘI NONSENS 19. „Credo quia absurdum“ Nu știu din ce motive, astăzi, sinonimia termenului „absurd“, oferită de un lexicon oarecare, este destul de săracă. Sunt menționate de regulă accepțiuni comune și negative: inept sau prostesc, aberant, irațional, aiuritor, elucubrant, lipsit de sens. E adevărat, termenul latin trimite înainte de toate la ceea ce suportă cu greu auzul omenesc: vocea nepotrivită sau falsă, exprimarea brută, grosolană sau primitivă. Însă semnificațiile termenului sau extins către alte zone
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
13), 55, 58, 59, 81, 109, 137, 147- 148, 157, 180-181, 192-193; inclasabil sau fără loc (átopon) 145, 177 (n. 188); incoerent 135; incomprehensibil 32, 46-47, 90, 97, 145, 160, 163, 191; in con gruent 48-49, 138- 139, 194-195, 196; inept 9, 69, 71; ineptum (nebunesc, teribil) 145-148, 154-157; ilogic 9, 184; irațional 9, 22 (n. 11), 145, 184-185; limită a celor cu sens 9-10, 34- 35, 45, 129-130; lipsit de sens 21-22, 32, 93, 101, 121-122, 127-128; minunat 35, 60
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Justiție ca să-l certe și să-l trimită pentru doi ani peste graniță. Guerra Junqueiro, celălalt mare geniu semit al revoluției, spunea despre Costa: "este un ciclon și un cronometru". Machado dos Santos îl demască drept "cel mai îndrăzneț, mai inept și mai imoral dintre toți tiranii". Iar tribunul poporului, José Antonio de Almeida, aflat curând după izbânda republicană în luptă deschisă împotriva lui Afonso Costa, prevestea că "va fi osândit pentru totdeauna la muncă silnică, în galerele istoriei". Adevărul este
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
În ele, Într-un univers lipsit de zi, lipsit de noapte, ei, asta, vedeți, face ca adâncimea mării să pară un fleac, leviatanul să nu fie decât un mormoloc - Intră Margotte - picioare scurte, groase, rapide, eficiente, dar ștergându-și mâinile inept și pe fustă și pe șorț - spunând: — O să ne simțim mai bine după ce mâncăm ceva. Pentru dumneata, unchiule, am salată de homar și niște supă de ceapă Crosse and Blackwell și bauernbrot 1 cu unt, și cafea. Doctore Lal, presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
încercat să ne atragă de partea lui făgăduindu-ne bani; i-am râs în nas. Când au ajuns la baza zidurilor, vitellienii au început să-i insulte pe othonieni. Știind că vin de la Roma, le-au zis că sunt ramoliți, inepți, îndobitociți de circ și de teatru. Othonienii erau speriați, dar s-au înfuriat și le-au strigat vitellienilor că sunt cu toții niște barbari năpădiți de păduchi. Au ținut-o așa o vreme, apoi a venit primul atac, însă foarte dezordonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ultimul ferculum se afla un soi de cartuș din metal, pe care Valerius citi cuvântul „Perseverați“. Zâmbi ironic, gândindu-se că poporul era entuziasmat de jocuri, fără să-și dea seama că era prins în ghearele unui împărat avid și inept. Uita că puternica armată a lui Antonius Primus ajunsese la porțile orașului. Își dădu seama că chipurile arbitrilor, inspectorilor și medicilor care mergeau în fața purtătorilor frunzelor de palmier erau neliniștite, înspăimântate chiar; expresiile lor sumbre contrastau cu atmosfera de sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
la pensie” ce „debitează cu seninătate cele mai stupefiante inepții” <footnote I.Constantinescu, op. cit., p. 164. footnote>. Spațiul și relațiile în care este inclus Conu Leonida sunt pe potriva dimensiunii lui intelectuale. În odaia „modestă de mahala”, o pereche de bătrâni inepți, „două dezastre morale și intelectuale”, Conu Leonida și consoarta discută. Precizarea înfățișării exterioare, foarte rară la Caragiale, accentuează nota de ritual domestic: „Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte, Efimița în comizol, fustă de flanelă roșie
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
descoperit nimic esențial de spus despre lumea vremii sale și a lăsat-o cufundată în veselia sa inconștientă. S-a relevat substratul dramatic al comediilor, căci, dincolo de veselie, contrastul comic denumește o dramă din adâncimea destinului uman, individual, iar „veselia ineptă a personajelor din finalul tuturor celor patru piese comice [...] este semnul exterior al deriziunii absurdului”<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 310. 64 Silvian Iosifescu, Dimensiuni caragialene, București, Editura Eminescu, 1972, p. 70. footnote>. În acest cadru, universul moral și cel
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
fost că m-am imaginat sărutându-l pe Aaron și mi s-a făcut rău. —Bine? Cum ți se pare? Se fâțâia nervos de pe un picior pe altul și m-am Întrebat cum reușise omul ăsta lipsit de răbdare și inept din punct de vedere social să urce cel puțin trei niveluri deasupra mea În ierarhia corporației. Am văzut clienți care se dădeau pur și simplu Înapoi când se ducea să dea mâna cu ei și totuși lunecase În sus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu Înseamnă că Într-adevăr credem În ele. Ce naiba, chiar În articolul de săptămâna trecută am avut un moment de slăbiciune și am scris fraza aia pupincuristă despre cum muzica rap este propria ei formă de artă sau ceva la fel de inept. Acum serios, Simon, nimeni n-ar zice că eu cred așa ceva. E cam aceeași situație și cu Rush. Ura lui față de evrei-gay-negri este strict pentru audiență; În nici un caz nu reflectă părerile sale personale. —Ești atât de naiv, Will, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
capitala unei provincii care era, ea singură, mai mare decât multe țări europene. Din acel birou înghețat din palat, „distinsul“ guvernator Hassan-ben-Koufra își conducea imperiul cu puterea absolută a unui vicerege intolerant, cu gesturi cumpătate și vorbă tăioasă. — Sunteți un inept, domnule locotenent, spuse și se întoarse spre el cu un zâmbet mai potrivit pentru niște felicitări decât pentru o jignire. Dacă nu vă ajunge o duzină de oameni ca să capturați un fugar înarmat cu o pușcă veche, de ce aveți nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Dar n-a fost așa, și acum va fi nevoie de paisprezece morminte; morminte pe care nimeni nu va vrea niciodată să scrie un nume, pentru că nimeni nu va fi interesat să se știe unde zace o mână de temniceri inepți. în mod instinctiv își întoarse din nou fața spre fereastra barăcii, și cu greu acceptă că trupurile tuturor celor care umpluseră cu glasurile și prezența lor acel loc până cu o noapte înainte începeau să putrezească acolo, în căldura uscată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu Fratele. Desigur, povestea cheii, în sine, este una cât se poate de simplă și de obișnuită. Numai haidăul fanfaron de Năică nu trăsese, precum s-ar fi impus, concluziile logice apte să-l ferească, pe viitor, de alte asemenea inepte trăznăi și necazuri. Acum..., patru anișori sau patru și ceva, pe când Ghiță Criminalul era doar cărpănosul de nea Ghiță, acesta, mare iubitor de câini, creștea un lup alsacian, pe Bimbo, afară, în magazia estivală, din curtea comună. Bineînțeles, că Nae
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
acolo!”), femeile, înspăimântate și confuze, au fugit de acolo și le-au povestit ucenicilor strania întâmplare. Din această veste, ucenicii au tras concluzia că Isus trebuie să fi înviat din morți. Nu se explică însă cum puteau fie atât de inepți și creduli cei care l-au urmat pe Isus. Există teorii și mai ciudate. Una dintre ele, numită „teoria leșinului”, insinuează că, atunci când Isus a fost pus în mormânt, era doar rănit și se afla în comă; câteva zile mai
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]