3,652 matches
-
normativ, acest lucru nu atrage calitatea sa de parte în proces, simpla inițiere a actului normativ și copierea unei documentații (factorii de risc) în nota de fundamentare nefiind de natură a-i conferi calitate procesuală pasivă. Cu privire la excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/10.12.2021, reclamantul a menționat că hotărârea de Guvern a fost adoptată la propunerea CNSU, iar hotărârile CNSU sunt acte normative emise pentru punerea în executare în concret a legii și au caracter obligatoriu pentru destinatarii lor. Potrivit
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
terți, pentru ca un act administrativ cu caracter normativ să fie valid și să producă în mod legal efecte juridice general obligatorii trebuie să fie publicat. Deși nu este prevăzută o sancțiune expressis verbis, nepublicarea actului administrativ normativ atrage sancțiunea inexistenței acestuia, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale a României. A concluzionat că, potrivit principiului actului subsecvent, nulitatea actului principal atrage și nulitatea actelor subsecvente. Întrucât hotărârea de Guvern a fost
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și lipsa dovezii calității de reprezentat al acestui pârât; a fost respinsă excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile, excepție invocată de pârâtul Guvernul României; a fost calificată excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/2021 ca apărare de fond; sa luat act de poziția procesuală a reclamantului care a înțeles să renunțe la cererea de sesizare a Curții Constituționale. ... Analiza Curții Analizând cererea de chemare în judecată, Curtea reține următoarele: Reclamantul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
actele administrative cu caracter normativ pe care le emite, obligației de publicare în Monitorul Oficial, ca o condiție pentru intrarea în vigoare a actelor normative. Neîndeplinirea acestei condiții necesare pentru ca actul normativ să intre în circuitul juridic atrage sancțiunea inexistenței (În acest sens, Curtea reține jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3.479, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 15 iunie 2021, prin care a fost anulată
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
3.883, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 23 august 2021, prin care a fost anulată Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 28/2021). În ceea ce privește valabilitatea H.G. nr. 1.065/2020 ca urmare a inexistenței Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 58/2020, Curtea constată însă că această sancțiune nu este de natură să atragă nevalabilitatea hotărârii de Guvern, întrucât, așa cum reiese din preambulul actului normativ, acesta a fost emis: „Ținând cont de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pentru Situații de Urgență nr. 58/2020 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 nu a fost singurul temei al emiterii actului normativ, iar inexistența acestuia nu poate conduce la concluzia inexistenței hotărârii de Guvern. Cu privire la susținerea potrivit căreia măsurile atacate afectează libera circulație, dreptul la viața intimă, familială și privată, dreptul de proprietate și libertatea comercială, respectiv măsurile nu respectă principiul necesității
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 nu a fost singurul temei al emiterii actului normativ, iar inexistența acestuia nu poate conduce la concluzia inexistenței hotărârii de Guvern. Cu privire la susținerea potrivit căreia măsurile atacate afectează libera circulație, dreptul la viața intimă, familială și privată, dreptul de proprietate și libertatea comercială, respectiv măsurile nu respectă principiul necesității și proporționalității și nu există o examinare
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
noului Coronavirus, fiind întocmit documentul „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 9.12.2020“ la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției. Concluzionând, nu se poate reține inexistența evaluării preliminare și, în consecință, nici încălcarea art. 7 din Legea nr. 24/2000. Cu privire la nemotivarea actului normativ Din cuprinsul expunerii motivării acțiunii sub acest aspect instanța reține că reclamantul este nemulțumit de faptul că nota de fundamentare cuprinde
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
creanțe, prevăzută la art. 159 alin. (1) pct. 2, va diminua regimul de îndestulare al creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferință, proporțional, prin raportare la întreaga valoare a bunurilor sau drepturilor care formează obiectul acestor cauze de preferință. În cazul inexistenței sau al insuficienței bunurilor care să fie grevate de cauze de preferință în favoarea creditorilor ce acordă finanțare intermediară, pentru partea negarantată a creanței, aceștia vor beneficia de prioritate potrivit prevederilor art. 161 pct. 2. ... 73. La articolul 100 alineatul
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
decembrie 2005, Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007 și Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015) și arată că nu se reține intervenirea unor situații noi care să justifice reconsiderarea practicii Curții Constituționale, care a apreciat deja în sensul inexistenței unei discriminări între persoanele din categoriile menționate, de vreme ce se află în situații diferite, care necesită aplicarea unui regim juridic diferit. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților
DECIZIA nr. 199 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258473]
-
reglementării unor situații clare în ceea ce privește efectele unei incompatibilități, întrucât noțiunea de incompatibilitate are în vedere interzicerea exercitării efective și simultan a celor două atribuții în discuție care se exclud, astfel că lipsa exercitării acestora efectiv conduce la inexistența unei stări de incompatibilitate. Prin urmare, o altfel de interpretare conduce la încălcarea principiului egalității în fața legii și instituie o restrângere a dreptului de a fi ales. De altfel, în cazul de față, spiritul legii este acela că simpla
DECIZIA nr. 185 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258506]
-
de titularul sesizării, stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost inițiată, cea referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea ce face obiectul sesizării, precum și inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare cu acest obiect, nefiind însă întrunite cerințele de substanță ale sesizării, anume condiția ca obiectul acesteia să vizeze o veritabilă chestiune de drept de care să depindă soluționarea cauzei pe fond
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură civilă): Articolul 413 Suspendarea facultativă (1) Instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți; ... [...] Articolul 416 Cererile supuse perimării (1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
toate acestea, faptele prevăzute la alin. (1) nu împiedică pronunțarea hotărârii, dacă ele au survenit după închiderea dezbaterilor. Articolul 413 Suspendarea facultativă (1) Instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți; ... 1^1. când, într-o cauză similară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară; (text introdus prin art. I pct. 38 din Legea nr. 310/2018
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
a judecății are în vedere existența unor „chestiuni prejudiciale“, a căror soluționare ar putea avea o influență determinantă asupra rezolvării cauzei. Situația premisă este aceea a existenței în paralel a unui alt litigiu, de a cărui soluționare depinde existența sau inexistența unui drept subiectiv civil (lato sensu), rațiunea pentru care a fost instituită posibilitatea suspendării constând în evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii, ceea ce ar genera o anomalie a raporturilor juridice dintre părțile aflate în proces. ... 34. Având în vedere că
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
instanței europene se impun în propriul dosar. ... 44. Aceasta, chiar în pofida faptului că nu suntem în prezența unei suspendări facultative clasice, justificate de existența unei situații în care „dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți“, instanțele apelând la analogia legii, în sensul că au asimilat o cerere de sesizare în vederea pronunțării hotărârii preliminare, aflată pe rolul CJUE, unei „judecăți“, în înțelesul avut în vedere de art.
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
acțiunii penale, conform art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală, este necesară efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect (urmărirea penală față de persoana suspectată de săvârșirea infracțiunii), pentru care este necesară îndeplinirea condiției referitoare la inexistența vreuneia dintre situațiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, implicit lipsa plângerii prealabile. În aceste condiții sunt diferențiate mai multe situații posibile de cercetare a unei fapte penale pentru care este necesară introducerea plângerii penale
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
probațiune. Atunci când statul membru de origine sau de proveniență nu solicită un astfel de document, se va depune un document cu conținut similar celui cerut în România, eliberat de o autoritate competentă a respectivului stat; ... f) documentul care atestă inexistența unor condamnări penale; ... g) documentul doveditor privind inexistența unor suspendări temporare sau definitive ale dreptului de exercitare a profesiei de consilier de probațiune, eliberat de autoritățile competente din statul de origine sau de proveniență; ... h) dovada schimbării numelui, în situația
ORDIN nr. 1.224/C din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253276]
-
de proveniență nu solicită un astfel de document, se va depune un document cu conținut similar celui cerut în România, eliberat de o autoritate competentă a respectivului stat; ... f) documentul care atestă inexistența unor condamnări penale; ... g) documentul doveditor privind inexistența unor suspendări temporare sau definitive ale dreptului de exercitare a profesiei de consilier de probațiune, eliberat de autoritățile competente din statul de origine sau de proveniență; ... h) dovada schimbării numelui, în situația în care pe documentele transmise apar nume diferite
ORDIN nr. 1.224/C din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253276]
-
fi identificate două categorii de litigii pe care, subsumat reparării prejudiciilor cauzate prin malpraxis, legea le recunoaște și evocă: prima, reprezentată de litigiile care debutează cu sesizarea Comisiei, învestind-o cu cercetarea cauzei în scopul de a stabili existența sau inexistența situației de malpraxis. În acest caz, sesizarea instanței de judecată, deși posibilă, are caracter subsecvent, fiind necesar a se epuiza procedura înaintea Comisiei, procedură finalizată prin adoptarea unei decizii de către aceasta; a doua, reprezentată de litigiile în care partea
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
cauzalitate între faptă și prejudiciu) sunt aceleași, organul învestit de autorul cererii de sesizare, fie că este Comisia, fie direct instanța de judecată, având de realizat, ca efect al învestirii sale, aceleași verificări și analize în ce privește existența sau inexistența faptei de malpraxis. ... 77. În consecința celor de mai sus devine, așadar, posibilă concluzia că în planul dreptului material litigiile sunt identice, acestea implicând aceeași problematică juridică, în vreme ce în plan procedural elementul de diferență este reprezentat de sesizarea
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
urmăribile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate nu este de natură a încălca prevederile constituționale invocate de autorul excepției, câtă vreme o eventuală redeschidere a urmăririi penale nu poate fi urmată decât de o nouă soluție de clasare în cazul inexistenței manifestării de voință a persoanei vătămate, care trebuia exprimată în termenul de introducere a plângerii penale prealabile. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.027/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 29 noiembrie 2012]. ... 14. Așadar, clasarea nu este nicidecum rezultatul unei aprecieri subiective și arbitrare a inspectorului judiciar. Dimpotrivă, la concluzia inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare se ajunge în urma unei analize complexe și serioase. Tocmai de aceea, Curtea a constatat că, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar face o cercetare
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
privire la identificarea situației de fapt, caracterul definitiv al soluției clasării este legitimat prin aceea că aceasta nu are un caracter irefragabil, deoarece persoana interesată poate face o nouă sesizare cu respectarea condițiilor prevăzute, în ipoteza clasării ca urmare a inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare se dispune asupra fondului sesizării, astfel că este absolut necesară asigurarea accesului la justiție prin posibilitatea atacării soluției la instanța judecătorească. ... 15. Este adevărat că după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
nr. 660 din 29 octombrie 2019 și prin Decizia nr. 733 din 21 noiembrie 2019, precitate, în primul rând, modul de interpretare și aplicare a legii, atribut care, prin excelență, ține de resortul instanțelor de drept comun, întrucât existența ori inexistența unui caz de împiedicare a nașterii dreptului la pensia de serviciu sau de pierdere a acestui drept se întemeiază, de la data intrării în vigoare a dispozițiilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, pe criterii care pot fi cu ușurință
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]