452 matches
-
1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) și La revoluția română (2000). Depersonalizarea individului, prins iremediabil în sistem, primește conotațiile unui ritual funebru de trecere, dar moartea nu e decât o inițiere într-un absurd și mai absurd („agenții” sau funcționarii morții sunt inexpresivi sau ironici, cinici, asemenea unor agenți de securitate sau funcționari de partid). Fisura trimite la parabola universului concentric-concentraționar din romanele și prozele kafkiene, la așteptarea beckettiană a unei epifanii care se dovedește nu doar absurdă, inutilă, ci și infernală. Tema
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
este adeptul unui lirism eliberat de elemente livrești, cu toate că nu totdeauna și le refuză. Un rest de „înțelepciune” din cărți rămâne în subtext, ca un termen obligatoriu de comparație pentru „poezia ca o vulpe” (Artă poetică). Alteori o scriitură deliberat inexpresivă urmărește să impersonalizeze emoția, într-un proces pe care îl accentuează meditația asupra rosturilor artei. De această dată poetul își implică nemijlocit versul în descifrarea ascunzișurilor existenței, pe care le răscolește fără încetare, în năzuința către o „ontofanie” izbăvitoare. Poetul
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
autorul achiziționase pe teren biobibliografic, însă îi lipsește intuiția fundamentală care să sudeze organic și original tot acest material. În numele obiectivității, adică al fidelității față de document, biograful respinge metoda călinesciană a perspectivei epice creatoare, însă tocmai această fidelitate îl face inexpresiv. Inexpresivă este și privirea asupra operei ca modalitate de completare a documentului propriu-zis, iar analiza acesteia nu depășește nivelul didactic. De aceeași factură se dovedește și Istoria literaturii române (1940). Relevabilă ar fi periodizarea (Epoca unității de neam prin ortodoxie
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
achiziționase pe teren biobibliografic, însă îi lipsește intuiția fundamentală care să sudeze organic și original tot acest material. În numele obiectivității, adică al fidelității față de document, biograful respinge metoda călinesciană a perspectivei epice creatoare, însă tocmai această fidelitate îl face inexpresiv. Inexpresivă este și privirea asupra operei ca modalitate de completare a documentului propriu-zis, iar analiza acesteia nu depășește nivelul didactic. De aceeași factură se dovedește și Istoria literaturii române (1940). Relevabilă ar fi periodizarea (Epoca unității de neam prin ortodoxie, Epoca
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
a «simplifica» limba. (Ă). În versurile lui Tulbure de pildă, izbucnesc la fiece pas «fanfare de lumini», cresc «holde de bucurii», flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale bogăția vieții. (Ă). Eugen Frunză repetă inutil epitetul vag și inexpresiv «bun» În versuri consecutive din Cântec de leagăn. Dan Deșliu afirmă că toate lucrurile pe care le descrie sunt „mari, mărețe, uriașe” etc; problema oficială de a Înfățișa viu măreția reală a faptelor, el o ocolește prin repetarea declarativă a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
preciziei exprimării, a acurateței stilistice e la fel de acută în primele, ca și în ultimele texte. Chandler nu acceptă pentru romanul detectivistic rolul de rudă săracă, de moștenitor umil al unei tradiții precare, pentru care mecanicitatea formulelor, reproducerea modelului eficient, dar inexpresiv, ocupă prim-planul scrisului. Format la școala postvictoriană a respectului față de cuvânt, el cere eleganță, precizie, expresivitate și, mai ales, o anumită respectabilitate științifică. Aceasta e conferită doar de uzul „pe scară largă”, de confirmarea venită din partea realității. În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prindeau bine. Când pășea, părea că plutește. Părul castaniu și fin era tăiat mult mai scurt decât cerea moda zilei, a buclelor de paj ondulate spre interior. Când m-a privit, i-am remarcat ochii cenușii ca gresia și aproape inexpresivi. S-a apropiat, mi-a zâmbit cu buzele întredeschise și i-am văzut dinții mici, ascuțiți, ca ai veverițelor, albi cum e pielița proaspătă de portocală și strălucitori ca porțelanul. Și atunci, de ce o refuză - și încă brutal! - Marlowe? Nici
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Bogos, Pătrășcanu, Gherman și alții. Unul dintre cei care sufereau alături de el în cameră își aduce aminte: Privea spre mine fără a îndrăzni să întrebe ceva. Avea fața umflată, vânătă de lovituri. Sângera în mai multe locuri. Ochii mici luceau inexpresivi, goliți de viață. Mișca buzele ritmic. Se ruga. Se ruga, așa cum făcuse la Blaj, așa cum făcuse viața întreagă. Se ruga la cerul care nu-l auzea 3. După ce a fost torturat în ianuarie-februarie 1950, a fost forțat să treacă de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cuvine Tu sfarmă monștrilor complotul! Dă totul pentru slava țării! Și pentru pacea lumii totul. Și De știi urî cum se cuvine Tu sfarmă... O simplă rimare, prin care poetul credea că poate comunica un sentiment autentic! Dar vorbele vagi, inexpresive, nu pot crea emoții prin ele însele, așa cum nu le puteau crea emoții, prin ele însele, cu câțiva ani în urmă, când în poezia noastră erau frecvente «salopete», «steaguri», «zorii roșii», «țărmuri ai zilelor de aur», «metale» etc. Omul nou
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în mod cenușiu și plictisitor în romanul Ogoare noi de Aurel Mihale (...). În piesa Cetatea de foc de Mihail Davidoglu, secretarul de partid Muntean - care în intenția autorului trebuia să fie personajul cel mai înaintat - e înfățișat într-un fel inexpresiv, plicticos, ca un predicator sărac în idei. A. Baranga în piesa Într-o noapte de vară prezintă schematic doi activiști de partid, dintre care Ene Marin amintește cel mult de un vechi detectiv venit în «anchetă»(...). O confuzie dăunătoare: falsa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de a fi mai personali în creație izvorăște din nemulțumirea și dezamăgirea justificată a cititorilor care răsfoind multe versuri publicate se întreabă de ce se aude atât de șoptit glasul original al unora dintre poeți, de ce sună versurile lor atât de inexpresiv. Nicăieri nu se pot găsi exemple mai convingătoare asupra «răcelii», atitudinii «glaciale» a unor poeți în exprimarea propriilor meditații și simțăminte, decât referindu-se la poeziile cu teme evident mai «personale» cum ar fi de pildă, poeziile de dragoste (...). În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
CORPORALE PARTICULARE - Poziții specifice ale corpului apărute la diverse categorii de pacienți. Interpretarea corectă a atitudinii bolnavului îi permite kinetoterapeutului să stabilească diagnosticul. În boala Parkinson, pacientul în ortostatism are aspectul unui „semn de întrebare”, corpul fiind anteflectat, cu faciesul inexpresiv. În hemiplegia spastică, pacientul ține membrul superior cu brațul ușor addus, antebrațul flectat și în ușoară pronație, degetele flectate peste police; membrul inferior în extensie, cu piciorul în flexie plantară și rotație internă, degetele flectate, halucele poate fi în extensie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și progresiv după vârsta de 45 ani, cu precădere la bărbați, dar frecvența cea mai ridicată este între 50 și 65 de ani. Boala debutează prin: oboseală accentuată, mers încetinit, scăderea mobilității la nivelul membrelor superioare, intensitatea vocii scăzută, facies inexpresiv, tremurături la nivelul degetelor de la mâini, stări de neliniște sau simptome de depresie. Tabloul clinic este dominat de triada: a) bradikinezie, caracterizată prin dificultăți de inițiere și desfășurare a unei activități motoare spontane; mișcările sunt încetinite, iar durata de pregătire
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tare, bărbătesc, de băutură înăcrită. O femeie în salopetă și cu buza scurtă are, ca sex, înfățișare neutră. Cu bluza plesnită pe sâni, o țigancă frumoasă fumează îndrăzneț. îl ațâță pe un tânăr prostănac, cu bube roșii, care, cu priviri inexpresive de gânsac, glumește, ciupind-o de fund cu cleștele. Din când în când lucrătorii erau interogați, scurt și precis, de către antreprenorul cu cotleți argintii ale cărui sprâncene voluminoase și privire autoritară dau de înțeles că pot fi ei șmecheri, dar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lui Augustus i se pare că-l aude murmurând: — O manevră menită să întărească dominația economică... Restul se pierde în aer. Principele îl cercetează neliniștit. Silueta din fața lui, ușor co câr jată și slăbănoagă ca o trestie uscată, cu privirea inexpresivă și mișcări rigide, îl duce cu gândul la întruchiparea unei zeități samavolnice, întotdeauna gata să se pună de-a curmezișul dorințelor sale. Închide ochii cu un suspin. Măcar să nu-l mai vadă! Îi deschide însă din nou după câteva clipe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
profitabile... — Parteneri deci? se forțează Asinius Gallus să râdă. — A încercat și cu alți sclavi de-ai noștri, mârâie a scuză Scri bonius. Dar în timp ce mulți dădeau faliment, Otacilus prospera și nu l-a făcut niciodată de râs. Gallus rămâne inexpresiv. În calitate de pater familias, orice stăpân poartă răspunderea faptelor săvârșite de fiii sau sclavii săi. — Dar cea mai mare afacere a fost dobânda pe care o lua închiriind corăbii! — Cum? — L-a învățat pe tata să poruncească să fie chemați cei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fisură de fiecare parte a ficatului boului. Și ați găsit-o? se interesează regele. — Da. Un alt haruspiciu face un pas în față: — Pe partea dreaptă, ficatul are o protuberanță, așa-numitul „cap al măruntaielor“... — Lipsește? întreabă principele, cu voce inexpresivă. Nero se strâmbă. Ar fi cel mai rău semn posibil. — Nu! Uu...f! Își șterge cu podul palmei perlele de sudoare de pe frunte. Capul măruntaielor a lipsit atunci când Marcus Marcellus a sacrificat în preajma morții. Înainte de a porni lupta cu Hannibal
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
anul acela nu căzu zăpadă, dar o dată cu lăsarea nopții, vuietul trist al viforului se auzi la fel ca în fiecare an. Pe locul de onoare din sala mare întunecată, stăteau înșirați oamenii de seamă ai Stăpânului. Chipurile lor grave și inexpresive îi aminteau misionarului de statuile lui Budha pe care le văzuse demult la templele din Kyōto, dar după ce petrecuse ani îndelungați în această țară misionarul știa bine că fețele lor inexpresive nu arătau că nu se gândesc la nimic, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
oamenii de seamă ai Stăpânului. Chipurile lor grave și inexpresive îi aminteau misionarului de statuile lui Budha pe care le văzuse demult la templele din Kyōto, dar după ce petrecuse ani îndelungați în această țară misionarul știa bine că fețele lor inexpresive nu arătau că nu se gândesc la nimic, ci că în spatele lor se ascundeau stratageme șirete. Lângă el pe un scăunel stătea, un constructor spaniol adus de la Edo cu încuviințare specială. Spre deosebire de misionar, acesta nu putea sta așezat după rânduiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lui Wilson din mers ceva-n swahili și toți văzură cum vânătorul alb se schimbă la față. — Ce-a zis? Întrebă Margot. — Cică primul bivol s-a ridicat și s-a ascuns În tufișuri, Îi răspunse Wilson cu o voce inexpresivă. — A, făcu și Macomber neutru. — Deci o să fie ca și cu leul, anticipă Margot. — Ba n-o să fie deloc ca și cu leul, Îi răspunse Wilson. Mai vrei o gură, Macomber? Da, mulțumesc. Se aștepta să se simtă ca atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cataclismul ce se abătuse asupra Galiilor: disperați, nu puțini, printre ei chiar femei, care, prin aspect și veșminte, păreau de rang, nu șovăiră să-i oprească, cerșind de mâncare; copile cu chipul îmbătrânit înainte de vreme rătăceau cu privirea pierdură și inexpresivă ori trăgând cu ochiul fără pic de decență; capi de familie în vârstă ședeau amărâți cu capul în mâini pe treptele cădirilor, gândindu-se la proprietățile abandonate și devastate de barbari sau la cei dragi, care, cine știe cum, suferiseră de pe urma violenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mormânt. Matematicianul ăsta nu îmbătrînește. Dar nici nu are ce îmbătrîni în el. Subțire, uscat, abstract ca și cifrele lui, pulsația vieții este aproape inexistentă într-însul. Cu nasul ascuțit peste mustățile subțiri - două linii negre, drepte, îmbinate deasupra buzelor inexpresive - cu părul lui sărac și lins pe tidvă, a rămas ca la douăzeci de ani. De altfel, și știința lui este eternă, ca și obiectul ei - și-l conservă. Plimbare până aproape de Valea-Seacă. Lună plină. Răsărea când am ieșit din
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ori mândria elefantului, care nu se reproduce în servitute. (în Maximes et pensées, cap. VII, De l'esclavage et de la liberté de la France avant et depuis la révolution). Să nu ne surprindă dacă apărem în budoar într-o atât de inexpresivă ipostază. "Învățații au reconstituit cu imaginația pitecantropul. Dar numai femeile au ocazia să-l vadă, în anumite momente" (192). Depășind imanentul și contingentul, Ibrăileanu surprinde comicul, hilarul situațiilor umane (144). Astfel este amuzantă pretenția celor aflați în conflict că toți
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de mine. Cum m-a văzut, Jennifer a întors capul în altă parte. Dar tânărul - pe numele lui Jason - a rămas uitându-se fix la mine într-o manieră insolentă și provocatoare. Era un tip cu fața lucioasă și ochi inexpresivi, cu un corp din acelea „lucrate“, pe care le obțin bărbații în urma unor exerciții stupide în sala de gimnastică. Singura dată când ne întâlniserăm înainte, mă străduisem din răsputeri să fiu politicoasă cu el, iar apoi i-am comunicat îndoielile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de libertate a unor ofițeri unguri din perioada pașoptistă care au fost prinși de armata rusă și executați prin spânzurare, treisprezece generali revoluționari din armata maghiară care visaseră că pot să se elibereze de sub puterea austriacă. Parcă le vedeam fețele inexpresive și resemnarea din priviri cu funia amenințătoare clătinându-se înaintea ochilor, lumea cârcotașă huiduindu-i și prieteni disperați care nu puteau să-i ajute să scape cu viață. Se așternuse o liniște surdă tăiată din când în când de câte
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]