207 matches
-
lui Machiavelli. Cu o diferență importantă: Principele este opera unui om dezamăgit de politică, lipsit de orice putere, Siyas-set-Nameh este rodul experienței de neînlocuit a unui clăditor de imperiu. Astfel, chiar În momentul În care Hasan Sabbah cucerise acel sanctuar inexpugnabil la care visase de multă vreme, omul forte al imperiului nu se mai gândește decât la locul său În istorie. Preferă vorbele adevărate cuvintelor care plac, este gata să-l sfideze pe sultan până la capăt. S-ar spune chiar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
când În când povestirea este Întreruptă de săruturi lungi și pasionale. Coboară din autobuz anevoie, Îl chinuie durerea de picioare și abia mai poate traversa calea ferată. Undeva, nu departe, Cartierul de lux se vede ca o fortăreață falnică și inexpugnabilă a capitalismului de tranziție, când banii trebuie arătați lumii, și nu ținuți sub saltele modeste ca să se Îngălbenească odată cu trecerea anilor. Însfârșit, hăurile negre ale blocului, ,,turnul de control,, al ghetoului se decupează distinct din zăpada care a acoperit gunoaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
piatra era netedă, fără striații ori alte rugozități care să ajute pe cineva să cuteze o ascensiune. Nici o scobitură nu se vedea în granitul cenușiu. Porni să dea ocol stâncii ca să verifice și partea cealaltă. Masivul era ca o fortăreață inexpugnabilă. Aceiași pereți verticali peste care se sprijinea polița îi găsi și acolo. Ușor jenat de soarele care îi bătea acum în față, studia totul foarte atent. Din păcate însă nu descoperi nici un cotlon în care s-ar fi putut refugia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
își croiesc drum spre Sevastopol. Între timp, este eliberată Yalta. Toate sursele de foc din aer, de pe uscat și de pe mare sunt concentrate, la 19 Aprilie, asupra portului Sevastopol, care de fapt era o imensă și ramificată cazemată, aproape inexpugnabilă. Hitler numește la comanda trupelor germane pe generalul K. Altmedinger. Dar întrucât apropierea înaintării adverse nu mai era imposibilă s-a hotărât evacuarea organizată de către comandamentul germano-român. După o lună de luptă cu toate armatele de care dispuneam și cu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
constituie fundamentul societății, care, de la începutul vremurilor, era o societate de producție și consum care-și extrăgea substanța din cea a indivizilor. Se va spune că această stare de lucruri subzistă și nu va putea dispărea: viața este ineludabilă și inexpugnabilă, alfa și omega oricărei organizări și oricărei dezvoltări umane, și aceasta deoarece ea definește umanitatea transcendentală simțirea, înțelegerea, imaginarea, acțiunea și în toate cazurile suferința și bucuria, fără de care nu există nici umanitate, nici om. Numai că intrăm într-o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
brațele deschise pe cei care vor dori să fie cu noi. — O țară întreagă de-ar vrea să ni se alăture poate s-o facă, zîmbește Petrică cu subînțeles. — Ăsta ar fi idealul, pentru că am putea să formăm un bastion inexpugnabil, zice Monte Cristo ridicînd din umeri de parcă ar fi simțit o scărpinătură între omoplați. Mai multă lume înseamnă și mai multe griji, e de părere Sena, mie mi-a plăcut întotdeauna să fac totul pe cont propriu, spune cu un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Durerea din ceafă era tot ascuțită, iar chipul era tot acolo, pe umerii săi. Se privi din nou: purta Într-adevăr capul cârlionțat al domnișoarei Filcz. Mai exact, capul de dimineață, fără pelicula subțire de fard care Îi sublinia aerul inexpugnabil de castel teuton. Iolanda pur și simplu, Înainte de a se hotărî să fie cumva pentru Încă o zi. Lenevind sub cearceaf, cu tâmpla lipită de umărul lui, părea un vâsc vermion În care pulsa egal o inimă de Împrumut. Închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
-n altul. Și de abia în această ultimă variantă (cu mușamalizatul), creștea vertiginos probabilitatea ca Raicopol să nu fi fost (definitiv) îngropat nici în arestul din Calea Rahovei, nici în beciurile I.G.M.-ului, nici sub supravegherea detașamentului de gardă al unei inexpugnabile Unități Militare. De aceea o întinsese IF-ul mai devreme din "Cafenea". Îi picase fisa că partea finală a raționamentului său putând fi corectă, Raicopol fusese camuflat, în cea 306 DANIEL BĂNULESCU ținea de tine era să te alegi c-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Statele Unite sau, colocvial, Amerindia. Platoul era autonom - adică, producea toată hrana de care aveau nevoie axonii. Nici un axona nu coborâse vreodată de pe platou pe câmpiile din vale și, după câteva bătălii în care lumea cea rea a descoperit ce fortăreață inexpugnabilă era Axona, ne-a lăsat în pace. După câte știu eu, Prepelicarul a fost prima axonă care a vizitat câmpiile. Ea a fost cu siguranță prima care le-a învățat limba celor de-acolo și a simțit o atracție deosebită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Dar asta era Încă departe, după cum știa foarte bine. Avea nevoie de oameni și de arme, ca de altminteri și de o șiretenie ieșită din comun, pentru a transforma acea stîncă mare, pustie și găinățată de păsări Într-un refugiu inexpugnabil; un bastion cum fusese, la vremea ei, Insula Tortuga, care știuse să respingă flotele cele mai puternice. Apoi Își contempla armele - un vechi harpon de balenieră și două cuțite ruginite - și-și dădea seama că visa cu ochii deschiși. Drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ne despărțim. Răstignirea a evoluat spre sinucidere. Plăcerea morții e să-și umilească prada. Ne agităm degeaba. Relațiile noastre cu moartea sunt de o limpezime de cristal. În fața morții toți am vrut să fim cuprinși de complexul Penelopei. Singura barieră inexpugnabilă este moartea. Și, din păcate, toate drumurile duc spre ea. Principalul aliat al morții este uitarea. Nu moartea în sine, ci conștiința efemerității face ca destinul omului să fie tragic. Mi-e frică de moarte, dar parcă mai tare mă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Stai așa. Ieri barca asta era de nescufundat și acum avem pompe care ne țin pe linia de plutire? — Bine, dacă totul trebuie să fie în alb și negru pentru tine, procedăm așa. Ideea e că bucla asta conceptuală este inexpugnabilă, prin urmare orice pare să se întâmple, nu ne putem scufunda. Înțelegi lucrul ăsta? Pur și simplu nu se poate întâmpla. — O, ce bine, pentru că preț de-o secundă am crezut că ne aflăm pe o navă care se cufundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
la distanță de numai un zid, un cuvînt, o ușă, dacă am reuși să-l găsim, să-l rostim, s-o deschidem - și sîntem hăituiți de propria noastră furie și sfîșiați de propria noastră foame, prizonieri Între zidurile de fier, inexpugnabile, ale propriei noastre singurătăți. A fi uriaș, a fi una din ființele legendare, de trei kilometri Înălțime, din poveștile de odinioară - asta e altceva. Căci uriașul trăiește În lumea sa și nu-și dorește alta, nu are nevoie de alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul legionar te eliberează din strâmtoarea grijilor, cetate inexpugnabilă cu ademeniri stelare, cu adâncuri trăite de strămoși, cu aprinse zări, tulnice care cheamă din adâncuri de genuni și glas de clopot care sună nebiruit. Cântecul legionar deșteaptă în suflet puteri mereu sporite, curaj și bărbăție, iubire de țară și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
aliați; „numai împotriva unor adversari net inferiori ca, de pildă, Turcia și Persia, țarismul duce război de unul singur și, în acest caz, nici nu mai trebuie să împartă cu nimeni prada”. La mijlocul secolului al XVIII-lea, „această țară omogenă, inexpugnabilă, avea ca vecini exclusiv țări care, aparent sau în realitate, erau în declin, pe cale de destrămare, constituind, prin urmare, o adevărată materie à conquête”; în sud-estul Europei se aflau coreligionari; „era suficient ca Rusia să-și proclame misiunea de apărător
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
făceau și desfăceau reputații, dar și o idealizare a democrației antice care s-a ivit și a murit datorită discuțiilor din agora. "Din punct de vedere politic, afirmă el, conversația este, cu mult înaintea presei, singura frînă a guvernelor, azilul inexpugnabil al libertății. Ea creează reputații și prestigii, împarte gloria și, prin urmare, și puterea. Asimilîndu-i pe cei care susțin conversații, ea tinde să îi egalizeze și distruge ierarhiile tocmai prin aceea că se pronunță la adresa lor"283. Se pare că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și atunci când e departe. Adresându-se credincioșilor săi, episcopul torinez le spunea că orașele se împrejmuiesc de întărituri pentru a se apăra de asalturile dușmanilor, iar creștinii sunt bine înarmați împotriva dușmanilor sufletului lor, numai dacă posedă într-adevăr fortificații inexpugnabile. Nici un oraș nu se poate apăra cu propriile ziduri, dacă cetățenii săi nu îl apără cu propriile moravuri și virtuți. Plin de înflăcărare și cu multă convingere, sfântul Maxim le spunea credincioșilor săi că: Poarta orașului este bine păzită numai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acum dramatică, dacă nu retezată În mod tragic. Cadrul poate fi domestic, sordid sau luxos, dar mai ales burghez: moment În care burghezia Întragă este pusă În chestiune, filistină și avară, Înșelată mereu de societatea spectacolului regizat de un Sistem inexpugnabil și parșiv. În vreme ce burghezul juisează la comandă, alienat, adevăratul sine nu poate decît să protesteze amar: „Pentru că juisarea este cerută de comețul nostru omenesc, de chiar posibilitatea religiei noastre. Pentru că de juisat, În natură, cash sau pe credit (mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
modernist, ca un har deturnat, uneori, în blestem. Ele nu sunt deloc străine de aspirația romantică a contopirii contrastelor în numele unui ideal al identității precum cel definit de Schelling sau Fichte, dar nici de problematica alterității scripturale, convertită în dat inexpugnabil al ființei artistice, după cum au mărturisit-o figuri de prim rang ale modernității estetice, de la Rimbaud sau Baudelaire la Ungaretti ori Pessoa. Eul poetic care se cere descoperit printr-un simț poetic practic nou, numit încă din titlul unui poem
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
împăratul Aurelian această vitează populație românească a Daciei Traiane. Vrednică de originea sa și de cel ce i-a dat primele orașe, ea a jucat în Carpați rolul lui Pelagiu și al ostașilor săi în Asturia, înfruntând din înălțimile acestei inexpugnabile fortărețe toate invaziile, recâștigând pas cu pas teritoriul pierdut și reconstituind, după șaisprezece secole de lupte, o Italie nouă, Țara Românească, a cărei înălțare în rândul popoarelor libere o salută toate popoarele latine." E greu de spus câtă solidaritate de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se completează, în ciuda sau grație contrastului lor. Această dialectică ne amintește că povestirea face parte din viață înainte de a se exila din viață în literatură; că se întoarce la viață pe căile multiple ale asimilării și cu prețul unor tensiuni inexpugnabile" (P. Ricoeur, 1990: 193). 6. SEMIOTICA PUBLICITĂȚII 6.1. Iconicitate și comunicare Europa celui de-al treilea mileniu nu va fi dominată nici de șefi de stat, nici de șefi militari, ci de comunicatori (faiseurs de mots, faiseurs d'images
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a și devenit, un coșmar pentru lume”, apa unei ploi, care de fapt se dovedește a fi vin euharistic, cuprinde pământul ca un „giulgiu, martor al cosmosului înjunghiat”, o somptuoasă catedrală se refuză credincioșilor și se metamorfozează într-un munte inexpugnabil, râsul unui personaj demonic născut din smârcuri provoacă un teribil cutremur de pământ ș.a.m.d. Narațiunile sunt teatrul unei competiții fără sfârșit: spirit și materie, benefic și malefic, paradisiac și infernal. Ele exprimă, în ultimă instanță, competiția autorului cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
această sensibilitate manifestîndu-se prin dilatare sau contracție. Dacă așa stau lucrurile, vă puteți imagina forța irezistibilă a cașalotului, forță la care contribuie cel mai impalpabil și mai distructiv dintre toate elementele. Luați aminte acum: împingîndu-și fără greș zidul orb și inexpugnabil, sub care se ascunde acea substanță elastică în cel mai înalt grad, cașalotul înoată înapoia lui ca un adevărat munte viu, care nu poate fi măsurat altfel decît cu funia folosită la măsurarea stivelor de lemne și care ascultă de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
degete în lungime, la fel și în adîncime - se află creierul monstrului, mare cît un pumn. Situat la cel puțin douăzeci de picioare distanță de fruntea vizibilă a cașalotului, creierul se ascunde înapoia vastelor ei suprastructuri exterioare, întocmai cum citadela inexpugnabilă a Quebecului se ascunde înapoia numeroaselor ei fortificații. Caseta asta minusculă ascunsă în capul cașalotului îi face pe unii vînători să tăgăduiască în mod categoric existența vreunui alt creier în afara magaziei de spermanțet, care aduce efectiv cu un creier uriaș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
teoria medulară la cocoașa cașalotului. Această augustă cocoașă se înalță, dacă nu mă-nșel, deasupra uneia din cele mai mari vertebre, fiind oarecum replica ei exterioară convexă. Din acest motiv, aș vedea în înalta cocoașă organul fermității sau al puterii inexpugnabile a cașalotului. Că uriașul monstru este de neînvins, veți mai avea prilejul să aflați. Capitolul LXXX PEQUOD îNTÎLNEȘTE FECIOARA în ziua sorocită, am întîlnit corabia Jungfrau din Bremen, comandată de căpitanul Derick de Deer. Germanii și olandezii, care, odinioară, au
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]