576 matches
-
Spațiul acesta, din Piața Sfatului era, domnule dragă, prin Evul Mediu mai puțin - să zic așa - turistic, era mai rural, cu iz de obor și târg, și uneori de iarmaroc... Și tot aici, în centru , exista așa numitul Stâlp al Infamiei. Era din piatră, bine fixat, tăcut și indiferent, deși cunoscuse, atâtea vinovății, atâtea nedreptăți, atâtea lacrimi și frângeri de viață, disperări și suferințe... Ordinea și liniștea Brașovenilor era asigurată mai ales prin pedepse, cu chinuri și rușine și moarte. La
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
oprești pieirea. Pe somnul meu pășeai să mă trezești, Iar eu pe visul tău urcam răpusă, Dormea iubirea tainelor cerești, Din visul meu, mă aruncam, străpunsă... Și cardinale cuie mă ținteau, Un somn de moarte îmi doream, Un stâlp al infamiei, ireal, Cu al tău vis să întețești, eu mă rugam... Și dacă-ai fi avut cum să visezi Tărâmul, care-n somn mi te-a luat, Ai fi iertat iertarea lungilor zăpezi, Ai fi văzut cum cuiele se-mpart- În cele
NU MĂ-NTREBAM DE MĂ IUBEȘTI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367437_a_368766]
-
Spațiul acesta, din Piața Sfatului era, domnule dragă, prin Evul Mediu mai puțin - să zic așa - turistic, era mai rural, cu iz de obor și târg, și uneori de iarmaroc... Și tot aici, în centru , exista așa numitul Stâlp al Infamiei. Era din piatră, bine fixat, tăcut și indiferent, deși cunoscuse, atâtea vinovății, atâtea nedreptăți, atâtea lacrimi și frângeri de viață, disperări și suferințe... Ordinea și liniștea Brașovenilor era asigurată mai ales prin pedepse, cu chinuri și rușine și moarte. La
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
s-au executat în Brașov 120 de sentințe: torturi, spânzurări, decapitări, arderi pe rug, tăieri de urechi, bătăi, alungări din oraș... In Piața Sfatului se aplicau mai ales pedepsele care urmăreau un puternic rol educativ. Erau sancționte aici, la Stâlpul Infamiei, faptele care aduceau atingere moralei sau politicii. Erau condamnate și bătute crunt femeile vinovate de adulter, sau cele care-și ucideau pruncii. Orice critică la adresa Senatului localnic era pedepsită cu moartea. La Stâlpul Infamiei, pe lângă decapitări și alte pedepse fioroase
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
educativ. Erau sancționte aici, la Stâlpul Infamiei, faptele care aduceau atingere moralei sau politicii. Erau condamnate și bătute crunt femeile vinovate de adulter, sau cele care-și ucideau pruncii. Orice critică la adresa Senatului localnic era pedepsită cu moartea. La Stâlpul Infamiei, pe lângă decapitări și alte pedepse fioroase, erau arse, în văzul lumii, așa numitele „pasquile” - un fel de pamflete anonime, care apăreau și sub formă de foi volante și unde era criticat Senatul local, sau unele hotărâri ale acestuia. Ei, dar
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
de femei îmbrăcate săsește se apropie de centrul acestui spațiu public și se-nghesuie să lovească în continuare o biată fată însângerată, cu hainele răvășite și rupte. Tânăra femeie țipă și plânge, iar celelalte urlă... Vacarmul se apropie de Stâlpul Infamiei. Muierile o leagă cu frânghii groase de piatra rotunjită a stâlpului. Și-o scuipă, și-o lovesc unde se nimerește. „Să-i tăiem cozile, ca să nu mai poată înnebuni pe nimeni!”. „Trebuie arsă, să-i dăm foc. E-o vrăjitoare
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
ani, Catharina s-a dus la mânăstire, și n-a mai scos nici un cuvânt. Niciodată. Căci nu a mai putut vorbi. A murit în tăcere și dor... Să revenim! Catharina Siegel... Da, ea a fost, de fapt, femeia de la Stâlpul Infamiei! Ea, frumoasa ibovnică a voevodului. Vlad era urât de mulți. Îi amenințse cu sabia pe pretendenții la mâna adoratei lui. Era aspru cu negustorii sași, cârtitori și intriganți, cum îi credea - și-i trăgea în țeapă. Trăia cu cea mai
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
Trăia cu cea mai frumoasă femeie, pe care o răpise și o seduse ulterior, deși era căsătorit cu alta. Domina, teroriza. Iar femeile negustorilor sași, în timpul execuțiilor soților lor, au prins-o pe Catharina și-au dus-o la Stâlpul Infamiei. Și nu știu dacă nu ar fi omorât-o, în cele din urmă. Dar a aflat Vlad. Ca s-o salveze, i-a eliberat pe celalți negustori sași, ce urmau să fie omorâți. Totodată, a amenințat că dă foc cetății
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
Personaj de vază, înstărit, om ce avea în mâinile sale, pâinea și cuțitul. Prin ferestrele acestei case (dar, pe atunci, fără termopane, desigur) el vedea tranzcțiile ce se făceau în piața mare, urmărea fioroase execuții ce aveau loc la Stâlpul Infamiei, stâlp ce se afla la numai câțiva metri de aici. Judele privea, ca și mine ( dar cred, fără parizăr ) întâlnirile lumii bune și plimbarea oamenilor în ceasuri de tihnă; de aici îi auzea Excelența Sa pe trâmbițașii care, din balconul Casei
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
ordin de distrugere a statuilor și martelarea numelui trădătorului de pe orice document, soclu sau placă publică iar averea prefectului fu confiscată în totalitate. Senatul îl expuse oprobiului public prin ,,damnatio memoriae” unde în toate piețele Romei funcționarii imperiali citiseră textul infamiei în fața mulțimii adunate. Cetățenii Romei primiră cu bucurie vestea căderii lui Lucius Aelius Seiano, însă toți se îngroziră de cruzimea cu care pretorienii executau ordinele noului prefect al gărzii pretoriene numit de Tiberius în persoana lui Cordius Sultonius Macro. Astfel
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
atât de curând în fața „unui monument” astfel, la taclale. Un „monument” viu și necunoscut și care chiar era, dar asta aveam să aflu mult mai târziu ... Ascundea în spate o istorie pe care vremurile i-au țintuit-o la zidul infamiei, i-o răscoliseră și tălmăciseră cum convenea liniei oficiale. Îi luase numele (sau renumele?) în acuzator și apărător la o adică, după cum dictau interesele „majore” ale patriei și „centrului său vital”. Nu ne-a spus nimic de consort. Și nu
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
generoase, umanitare și naționale; el ne arată calea virtuții și a onoarei, dezvoltă în noi gustul frumosului, gustul bunei-cuviințe; ne arată datoriile de creștini și patrioți, ne înfățișează icoana libertății și a onoarei precum și relele despotismului, ale viciului și ale infamiei. Teatrul e ca o expoziție a virtuților și a viciilor societății omenești. E mare, înaltă și nobilă chemarea teatrului și când știe a se ține la înălțimea misiunii sale conduce poporul la glorie și mărire. Acestea sunt adevăruri incontestabile și
DE CÂND A INTRAT IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAŢIE? de IULIA PĂCURAR în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348992_a_350321]
-
după aceasta, fiind în Cezareea Maritima, ceea ce se întâmplase cu Lucius Aelius Seiano, de la un prieten care venise în grabă la Ierusalim de frica represaliilor, și acesta îi povesti cum trupul prefectului gărzii pretoriene fusese tras cu căngile pe treptele infamiei după ce fusese strangulat, iar apoi târât pe Scara Lacrimilor undeva lângă apele învolburate ale Tibrului. Profanat de oamenii lui Naevius Cordius Sertorius Macro, și lăsat câteva zile acolo în văzul tuturor, corpul neînsuflețit a lui Seiano fu în cele din
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
sau furtul corpului său pentru obținerea de sume monetare sau orice alt fel de câștiguri în natură. Mormântului i s-a aplicat pecetea oficială a administrației romane care conferă locului titlul de proprietate romană. Pedepsele vor fi date la stâlpul infamiei, cu flagrumul, dar în conformitate cu gravitatea faptei, pedepsele se vor aplica prin pierderea unor drepturi sau averi la care se vor adăuga zile de temniță sau muncă silnică iar dacă necesitatea o va impune, atunci se va recurge la pedeapsa capitală
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
făcând semne aprobatoare. Durerea din umăr îl făcu să geamă. Adus din nou lângă Iisus din Nazaret, Baraba își dădu seama dintr-o dată de faptul că acel om care mergea la moarte în locul lui, nu purta pe brațul său semnul infamiei, acvila romană. Procuratorul Ponțiu Pilat impusese totodată tâlharului interdicția de a părăsi Ierusalimul ceea ce pe Baraba îl făcu să se gândească imediat la faptul că procuratorul nu avea să se țină de cuvânt prea mult timp în privința libertății sale. Patrulele
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
și sacrificiu să țină ascuns, chiar dacă știuse că șansele să se mai folosească de lucrul acela fuseseră practic inexistente până cu puțin timp mai înainte. Ceilalți doi însă, tovarășii lui, Hestus și Dismas, nu aveau să scape de chinul și infamia răstignirii. Iar el era liber fiindcă altcineva trebuia să moară în locul lui. Acel Iisus pe care îl cunoscuse și el mai demult și pe care îl văzuse de mai multe ori mai înainte în peregrinările sale, fusese adus împreună cu dânsul
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
au trecut până când mi-au dat voie să o însoțesc într-o vizită la rudele din Brčko, undeva pe malul Savei. Și în tot acest răstimp, pentru a nu da de bănuit, am jucat rolul soțului impecabil! Cred că pentru infamia asta, în pofida binelui pe care l-am făcut atâtor bolnavi, mă vor paște cândva chinurile iadului. În sfârșit, când m-am văzut dincolo, mi-am abandonat nevasta și m-am urcat în primul tren spre Triest. După câteva luni doar
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima... stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Iar când frâul tău îl strânge, de-ți trosnesc dinții din gură, Te oprește: să răsufle vrea scârboasa pocitură. Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-ți, fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii, carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi. Și călări pe tine
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Femeia de fum”). Prea multă ezitare a gravitației. Altcum, lamentațiile pot deveni “arhivă” de oftată tandrețe, zbucium eclipsat“ în sâmburi de cireșe amare”, gol sonor de violă „în scorburi de întuneric”, târâș de „umbre călătoare”. Când ochiul neliniștit vede „dincolo” infamia fără măsură și se întoarce în cearcănul cât o umbrelă, inspirația petrece peste orgoliul rece și capriciul rigid. 5. Lelia Mossora nu este un temperament vulcanic. Se autoportretizează (cu un dram de ironie) fără complexul limbajelor ce dezmiardă și ceartă
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului Agnes-Costina sau pecetea iubirii !... Nu știe că i-am sustras câteva file din jurnalul intim pentru a le face publice. M-am „coborât” la o asemenea „infamie” după ce tragedia lui devenise (și) a „noastră”! Când impărtășești durerea altora „suportabilul” se încumetă anevoios să-și reia locul în viața pustiită de plecarea celor dragi. Golul incomensurabil rămâne, regretele celor apropiați își au pasul lor inconsistent, stingher, frustrant, nerostuit
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
caz al unui manual de Religie care a prezentat importul unor practici străine spiritualității și trăirii ortodoxe, pe filiera sincretismului new-age, în speță fiind vorba de yoga. Folosind în acest caz expresia „demonism”, respectivul manual a fost pus la stalpul infamiei, fiind etichetat drept „intolerant”. Avem de-a face cu un caz limpede de contradicție de opinii: pe de o parte, mesajul intransigent al teologiei ortodoxe, inflexibil în materie de doctrină și practică religioasă, iar pe de alta, presiunea tot mai
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
Aruncă lanțurile și redă-ne anii pe care i-am trăit prea repede în vârtejul căutărilor și înțelegerilor de sensuri și prinderi de speranțe. Promit. Da, promit că voi întoarce din drum fiarele rele și le voi așeza la stâlpul infamiei unde este ura, disprețul și nimicul. Iar Tu le vei judeca! Dă-mi Doamne anii cei trecuți prin inel de aur, zdrobiți de safire și răsăriți în rubine. In apele lor se vor afla speranța zilelor și lumina răsăritului de
RUGA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366352_a_367681]
-
gnostici, sectanți și creștini, între intelectuali și oameni de cultură pentru supremația materiei sau a spiritului. Istoria este deci, plină de persecuții, prigoniri, cruciade, inchiziții, arderi pe rug, bule papale, indulgențe papiste, revolte protestante, spânzurători, robi, sclavi, cerșetori, mutilați, pirați, infamii, paparazzi, paparude, obediențe, audiențe, răstigniri, răscoale, revoluții, războaie expansioniste, mondiale, urzeli în budoare catifelate, otrăviri regale, pontificale, patriarhale, calomnii, denigrări, uri, violențe, rulete rusești, cazinouri apusene, jocuri de noroc, jocuri de bursă, jocuri de putere, apartheid-uri, ku klux klan-uri
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
este filtrat chiar și prin ritmuri de baladă. Autorul le dedică o balada și “celor 28 de turnători din dosarul meu de urmărit al Securității” Vânzătorii de țară, trădătorii, chiar si licuricii dintr-o Ordine Oculta sunt puși la stâlpul infamiei într-o lume în care România este un spațiu sacru de iubire și credința. Citind versurile românești patriotice ale domnului Virgil Ciucă mi-am amintit că marele poet Aron Cotruș - din aceeași serie tipologica - au fost elaborate de asemenea în
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]