619 matches
-
ne amenință... Azi, starea aceasta s-a preschimbat într-un soi de impasibilitate și de indiferență... În schimb, după-amiază inspirația mă cuprinse și am scris dintr-o singură trăsătură de condei prima parte a celui de al treilea tablou din Infanta, care mă chinuise atât acum câteva zile. Mi se pare că tabloul a ieșit destul de bun. 18 octombrie 1952 Ieri, toată după-amiaza am lucrat la Montherlant, Service inutile - lectură cu voce tare și transcrierea extraselor alese. O trecere de timp
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fel încât totul să decurgă într-un ton glumeț și amuzant. Convorbirile mele cu Mihai au aerul unor confesiuni în sensul religios al cuvântului. Mă ușurează. 27 noiembrie 1952 Lunea trecută, când i-am povestit lui țumpi pasiunea mea pentru Infante, mi-a spus: „De ce n-am fost eu copilul acela?“ Drăguț. Pentru mine singura soluție este să planez deasupra, precum lebăda în nori. Câtă afectație! Cât zâmbet! Mi-e teamă să nu alunec în melodramă. Cred că lui Mihai am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai e, ar trebui să se păstreze cel puțin inerția lui și să mă oblige să continui lucrurile ca și cum ar fi mereu prezent. S-ar evita astfel conștiința paralizatoare a căderii... Terminasem în sfârșit acea piesă en goût espagnol intitulată Infanta și o recopiasem pe curat într-o „ediție de lux“, făcându-i și câteva ilustrații „originale“... Bineînțeles, era scrisă în limba franceză. Urma acum s-o înfățișez „marelui public“: Giglio, Monseniorul, Navarra, dar mai cu seamă lui Mihai. Opera mea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
agresivitate împotriva întregului univers. Îl detestam până și pe Mihai, iar pe A.B., care urma să vină la mine în seara aceasta, aveam chef să-l dau pur și simplu pe ușă afară... 3 mai 1953 Zi petrecută alături de Infante. Asta m-a mai liniștit... Infantele a plecat, iar eu am rămas singur să mă ocup de pro gramul meu zilnic de lucru... Este o fericire că l-am alcătuit ieri, căci astăzi n-aș fi putut s-o fac
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
până și pe Mihai, iar pe A.B., care urma să vină la mine în seara aceasta, aveam chef să-l dau pur și simplu pe ușă afară... 3 mai 1953 Zi petrecută alături de Infante. Asta m-a mai liniștit... Infantele a plecat, iar eu am rămas singur să mă ocup de pro gramul meu zilnic de lucru... Este o fericire că l-am alcătuit ieri, căci astăzi n-aș fi putut s-o fac: orice inițiativă, orice dorință, orice voință
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cad din nou la fund și, de la înălțimea acestei căderi, îmi rămâne un gust amar și un simțământ de ură împotriva întregii lumi. Un nou episod dramatic se coace - mizantropie totală! Nu mai vreau să revăd pe nimeni, nici măcar pe Infante, și mă bucur că a plecat; pe Giglio și pe Florino n-aș fi putut să-i suport astăzi, mai cu seamă pe Giglio. Cât despre Monsenior, prezența lui m-ar obliga la analiză și la introspecție și nu-mi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la analiză și la introspecție și nu-mi arde deloc de așa ceva. Pe Mihai îl detest în clipa de față, cu toate că sunt conștient că aceasta nu e decât reversul afecțiunii; părinții mei mă enervează, iar pe toți ceilalți îi disprețuiesc... Infantele este singurul care nu mă contrariază în momentul de față, și totuși, ce bine că a plecat! La C. - persoana de la Ploiești - nu mă gândesc defel și e ca și cum n-ar fi. Rămâne ascuns undeva în cutia lui depărtată. Când
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
toate poate... Iar afară e un soare și o primăvară pe care mi le am dorit atât săptămâna trecută! 4 mai 1953 Prima baie în lac... Insolație. Florino a trecut pe la mine seara, într-o stare de descom punere totală: Infantele lui n-a venit nici sâmbătă, nici duminică. Opt ore de așteptare zadarnică și încă opt a doua zi. Profitând de aceste circumstanțe, mi-am manifestat și eu dispozițiile defetiste: ducă se la dracu’ toți și toate! Nu mai am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
În mare, situația mea se definea, e drept, printr-un termen cum ar fi „mi s-a tras clapa“. Dacă n-ar fi fost vorba decât de politețe, aș fi reacționat mai cu seamă față de această mică canalie de C. (Infantele de Navarra), căci el este cel care m-a frustrat cel mai mult din punct de vedere social: prin diferența de vârstă, de „calitate“, prin modul lipsit de eleganță cu care a făcut-o, prin faptul că el a fost
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dar de lene, de oboseală și de indiferență. Îmi regăsesc inima arzătoare și neliniștită, care este singurul lucru care îmi dă liniște și seninătate. În acest timp din urmă lucrul cel mai remarcabil a fost șederea Infantelui la mine, acest Infante atât de drag... Apoi - acea conversație cu Mihai în care a făcut analiza sănătății mele din toate punctele de vedere, analiză care m-a fascinat prin justețea ei, iar pe deasupra m-a și flatat... și, în sfârșit, această a doua
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
descrie: așa cum a fost, să rămână în amintirea oaspe ților! Singura mea bucurie, cea mai mare, a fost că fiecare și-a găsit bucuria lui, toată lumea a fost mulțumită, sau cel puțin așa sper. Am primit și o scrisoare de la Infante... O scrisoare care îmi e - cum să spun? - dovada sigură că nu m-am înșelat în privința acestui băiat și că, dintre sutele de colegi ai lui, am știut să-l aleg pe cel mai bun. Ce transformare în patru ani
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
iulie 1953 Oboseală morală; mici plictiseli care supără; nici o satis facție adevărată. Dificultăți. Teroarea unei mulțimi de mici lucrușoare de făcut, pentru care nu am nici o apetență. Simțământul opresiv al lucrurilor prost făcute și care apasă... și acest incident cu Infantele, care ține mai mult de melodramă, dar care dezvăluie răutatea omenească în toată plinătatea ei! În fața acestui fenomen am pur și simplu un sentiment de mirare dezagreabilă... Probleme de bani care nu stau în picioare, dar care te sâcâie. și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de a o fi făcut mă dezgustă... 24 iulie 1953 șocul! Este ziua în care renunț în chip conștient să mai tind spre fericire. 25 iulie 1953 Proces de intenții... Simțământul unui lucru grav... 28 iulie 1953 Nu mai există Infante în Aragón! Cele trei hagealâcuri După demiterea mea din funcția de profesor de istorie la școala Pedagogică Rusă, nu prea m-am mai văzut cu foștii mei elevi în afară de Infante, a cărui prietenie față de mine era îndeobște cunoscută... Dar și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Simțământul unui lucru grav... 28 iulie 1953 Nu mai există Infante în Aragón! Cele trei hagealâcuri După demiterea mea din funcția de profesor de istorie la școala Pedagogică Rusă, nu prea m-am mai văzut cu foștii mei elevi în afară de Infante, a cărui prietenie față de mine era îndeobște cunoscută... Dar și lui i se condiționase intrarea la Facultatea Maxim Gorki numai în cazul că ar fi rupt orice legătură cu mine. Așa că timp de patru ani, cât a fost student, nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
visuri și realitate aleg visurile! și sper să fi făcut o bună alegere. Cred că și tu vei face la fel. Vom fi doi, cu Giglio - trei, cu Mircic - patru, cu Ion - cinci. Vally va face naveta... P.S. Fostul tău Infante a intrat student la regia de teatru. Sun tem aproape colegi, doar că sunt ceva mai mare. A crescut, s-a voinicit, a devenit cam pătrat. Mai roșește însă! 23 septembrie 1954 Ziceam zilele acestea că m-am săturat de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Chatterton eu cred că a fost nebun. (apud Dix 1837: 291) Totuși, un astfel de diagnostic din partea lui Byron nu are decît puțină credibilitate, de vreme ce el însuși a declarat la un moment dat că atunci cînd scria poemul Childe Harold / Infantele Harold "au fost multe zile în care și-ar fi zburat creierii, dacă nu exista reflecția că aceasta i-ar fi făcut mare plăcere soacrei lui" (apud Mathews 1891: 472). Prin urmare, Byron pesemne nu s-a sinucis în cele
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de spectaculos, îi este dedicat și lui Pompiliu Constantinescu, „un critic analist, prob, neinfluențat de pasiuni”, obiectiv, de o „mare consecvență a ideilor”. Întrucât acesta rămăsese mereu alături de E. Lovinescu pe terenul polemicilor și în exercitarea actului critic, e numit „infantele criticii interbelice”. Mai puțin și cu frecvente rezerve a scris S. despre prietenul său Șerban Cioculescu. Totuși, i-a apreciat spiritul pătrunzător, spumos, de o cuceritoare vervă orală, inteligența înrudită cu a lui I. L. Caragiale. Versificația modernă (1966; Premiul Uniunii
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
ziaristului. Și Roxane devine, fără ezitare, amanta ziaristului, fiind atât de vrăjită de el încât renunță la cai, la curse, și face pasiune pentru socialism. Intrată pe panta senzaționalului, acțiunea devine tot mai romanțioasă și neverosimilă. Rezervat la început față de „infanta burgheză”, militantul în slujba proletariatului e, acum, obsedat de ea și se duce să o caute în capitala Poloniei, unde fosta amazoană se afla pentru un timp. Față de partid își motivează plecarea prin aceea că, adept al Internaționalei a III
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
cu atât mai surprinzătoare. Caracteristică se învederează o anume tehnică a compunerii peisajului, straniu și fragmentar ca într-un caleidoscop al amintirii, alteori oniric ca sub o vrajă de basm. Imageria este medievalizantă - castele, creneluri, porți și ziduri uriașe, turniruri, infante, madrigaluri (Amintiri neverosimile, 1983) - sau nostalgic pillatiană (Amiaza, 1978). În fine, într-un timp istoric dur, al mizeriei realității cotidiene, totul coboară în banalul cenușiu (Poemul cu părul alb, 1994). Uneori imaginea se înalță spre idee printr-o poetizare voit
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Camilli, Nicolae Iosif / 160-161, 193, 199 Caminschi, Gheorghe / 266 Camp am Rhein / 199 Cancel, Nicolae / 162 Caracași / 191 Carada, Theodorian / 128-129, 250, 257, 266 Caralevschi, B.P. / 222 Carat, J. / 97 Carbonero y Sol / 76 le Cardonnel, Louis / 199 don Carlos (infante) / 51 Carol I, / 106, 123, 141, 150-151, 161, 166, 275 Carol II / 131 Carronza / 169 Carpati, Grațian / 177, 197 Carpați / 128 Casella / 92 Casoria / 90 Câmpulung / 147, 152, 156 Cehoslovacia / 221 Cernăuți / 113, 117-118 Cherso / 192, 197 Chiaudamo, Giuseppe / 28
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
plină cu aur. Adus în Europa de către cuceritorii spanioli, sub denumirea de „Indiaco", jocul s-a răspândit foarte repede, nu numai în Spania, ci și în Franța, Italia și alte țări apusene. Dintr-o conversație între marchizul de Posa și infantă, în piesa „Don Carlos" de Schiller, reiese că jocul acesta era una din distracțiile curtenilor („... Odată, în timpul jocului, s-a întâmplat că mingea cu pene a lovit ochii sorei mele, regina cehilor...") (Demeter-Erdei, Z. 1983). Cele mai apropiate versiuni ale
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
de rafinamentul lui, de „degenerarea“ dorințelor sale care, uneori, ating patologicul divin, monstruosul delicat, animalier (paianjeni îngrozitori lucrați ca o bijuterie de lux, gușteri cu guși umflate doar aparent dizgrațios etc.)... sau diformul medieval ce te face să savurezi o infantă cu cearcăne secrete, datorate practicilor singulare, îmbufnată în gulerul ei dantelat, însă gheboasă, cu un picioruș întors ademenitor de o sechelă poliomielitică sau cu un șold dizlocat congenital sub horbota imperială... Regine cu buză de iepure... molestându-și sânii în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
694 54 50 PORTUGALIA Ministerio dos Negocios Estrangeiros Direccao-Geral dos Assuntos Multilaterais Largo do Rilvas P-1350-179 Lisboa Tel. (351)21 394 60 72 Fax. (351)21 394 60 73 Ministerio das Financas Direccao-Geral dos Assuntos Europeus e Relacoes Internacionais Avenida Infante D. Henrique, n.o 1, C 2.o P-1100 Lisboa Tel. (351)21 882 32 40/47 Fax (351)21 882 32 49 SLOVENIA Bank of Slovenia Slovenska 35 1505 Ljubljana Tel:+386 (1)471 90 00 Fax:+386
REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 765 din 18 mai 2006 privind măsurile restrictive emise împotriva preşedintelui Lukashenko şi a anumitor persoane cu funcţie oficială din Belarus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182979_a_184308]
-
43-1) 404 20-0 Fax (43-1) 404 20-73 99 Bundesministerium fur Inneres - Bundeskriminalamt Josef Holaubek Platz 1 A-1090 Wien Țel. (43-1) 313 45-0 Fax (43-1) 313 45-85 290 PORTUGALIA Ministerio das Financas Direccao Geral dos Assuntos Europeus Relacoes Internacionais Avenida Infante D. Henrique, n.o 1, C 2.o P-1100 Lisboa Țel. (351-1) 882 32 40/47 Fax (351-1) 882 32 49 Ministerio dos Negocios Estrangeiros Direccao Geral dos Assuntos Multilaterias/Direccao dos Servicos das Organizacoes Politicas Internacionais Largo do
REGULAMENT nr. 881 din 27 mai 2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane şi entităţi asociate cu Osama bin Laden, cu reteaua Al-Qaida şi cu talibanii şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 467/2001 de interzicere a exportului anumitor marfuri şi servicii în Afganistan, de intarire a interdicţiei de zbor şi de extindere a inghetarii fondurilor şi a altor resurse financiare în ceea ce-i priveste pe talibanii din Afganistan*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181126_a_182455]
-
de Servicos das Organizaco es Politicas Multilaterais Largo do Rilvas, P-1399-030 Lisboa E-mail: spm@sg.mne.gov.pt Țel.: (351-21) 394 67 02 Fax: (351-21) 394 60 73 Direccao-Geral dos Assuntos Europeus e Relaco es Internacionais Ministerio das Financas Av. Infante D. Henrique, n.o 1C-1.o P-1100-278 Lisboa Țel.: (351-21) 882 33 90 Fax: (351-21) 882 33 99 E-mail: mf.dgaeri@dgaeri.pt". 4. Detaliile de corespondență din cadrul titlului "Suedia" vor fi înlocuite cu: "Articolul 6 Utrikesdepartementet Rattssekretariatet for EU-fragor
REGULAMENT nr. 2.204 din 17 decembrie 2003 de modificare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1210/2003 prin care se instituie anumite restrictii specifice în relatiile economice ��i financiare cu Irakul şi se abroga Regulamentul (CE) nr. 2465/96*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181209_a_182538]