225 matches
-
stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spectre suspecte Era un proces de carbonizare a zidurilor era un sfârșit fără început Era un ghetou și-n ghetou eram eu copil și-n copil era Iisus. Măștile lui Dumnezeu încerc să scriu un poem și renunț: sunt posac infertil găunos Recitesc atunci altul vechi scris în vremuri de ciumă și caligraf inocent consimt să-l transcriu leit și să-l semnez cu prospețimea de azi: tot în aceeași limfă socială mă scald și tot în același eu impur ard
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
Evoluția tehnică a agriculturii a avut loc în patru trepte: (1) prima etapă corespunde unei exploatări primitive bazate pe desțelenire și defrișare permanentă. În lipsa unor tehnici avansate, terenurile astfel obținute puteau fi exploatate un număr limitat de ani, întrucât deveneau infertile și erau abandonate; (2) a doua etapă corespunde unei exploatări mai îndelungate a unui teren, dar nu numai în scopuri agricole. După un an de culturi de cereale, terenul respectiv era lăsat să se odihnească și să crească iarbă; (3
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și se gândea la ce avea să poarte diseară. Fusese surprinsă când Henrietta o invitase la „un mic dineu în scopul strângerii de fonduri pentru secția locală de tratare a infertilității“. Infertilitatea, mai ales dacă nu era legată de celebrități infertile, nu făcea parte dintre cauzele caritabile obișnuite ale Henriettei. Dineurile ei caritabile sprijineau, de obicei, „Asociația de Binefacere Lloyd’s“ sau „Societatea Gertrude Jekyll pentru Ajutorarea Doamnelor Amatoare de Grădinărit cu Artroză“. Când Henrietta fusese gazda unui ceai cu căpșune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
observase. — Nu-ți face griji, o consolă el, punând cu blândețe mâna pe brațul ei, are efectul acesta asupra multora. Prefer să te văd mișcată decât să am de-a face cu vreo cotoroanță fără inimă care crede că femeile infertile sunt persoane obsesive și egoiste care ar trebui să se adune și să-și vadă de viața lor. Există persoane care cred asta? — Te-ar surprinde să afli cât de multe. De pildă femeia de-aseară. Habar nu au că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mulți frați, cu un istoric de abuz sau de neglijare. În urma cercetării, acestor profiluri de copii adoptați, cercetătoarea a reușit să le asocieze două categorii diferite de profiluri ale părinților adoptatori: copiii din prima categorie sunt adoptați preponderent de către cuplurile infertile, aparținând clasei de mijloc sau superioare; copiii din a doua categorie sunt adoptați preponderent de cupluri fertile sau persoane singure, care caută să-și exprime opțiunile ideologice prin adopție. Capitolul 5 analizează stresul familial care învăluie familia care adoptă. Utilizând
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al copilului preferat pentru adopție? și Care este categoria de copii preferată pentru adopție de către cuplurile infertile? În mod deosebit suntem interesați de profilul părinților care adoptă copii cu nevoi speciale, așa cum vor fi ei definiți mai jos. Acest interes decurge din analiza statisticilor naționale privind copiii aflați în sistemul de protecție în prezent. Analiza din capitolul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
culturale, religioase etc. Infertilitatea este văzută ca un "defect" care contravine imaginii de sine ideale și care conduce la autostigmatizare exprimată în sentimente de lipsă a propriei valori, de inutilitate, de vinovăție. Nu avem rost fără copii", declară adeseori persoanele infertile. "Asta este menirea noastră pe pământ, să creștem un copil...menirea mea care este?". În alte declarații infertilitatea este conceptualizată în termenii unei piedici în dezvoltarea familială. Prezența copilului este o condiție absolut necesară pentru definirea familiei. Copilul are rolul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
crește într-un cadru familial echilibrat, stabil..., să-i acordăm dragoste și sprijin pentru a se putea dezvolta normal, sănătos și echilibrat și să aibă astfel o șansă în viață.". Având în vedere că, majoritatea adoptatorilor sunt din categoria celor infertili și totodată raportându-ne la literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
putea dezvolta normal, sănătos și echilibrat și să aibă astfel o șansă în viață.". Având în vedere că, majoritatea adoptatorilor sunt din categoria celor infertili și totodată raportându-ne la literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de vârstă Preferință legată de gen Preferință legată de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex (2,28*) Română (1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o parte dintre aceștia solicitând ca părinții să fie sănătoși din punct de vedere fizic și psihic, să nu fi săvârșit fapte penale sau să nu fi conceput copilul în urma unui incest. Tabelul 4.12 Profilul copiilor adoptați de către cuplurile infertile 299 Vârstă Stare de sănătate Relația cu familia biologică Protecția copilului anterior adopției Cuplurile infertile Între 1 și 3 ani (3,00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și psihic, să nu fi săvârșit fapte penale sau să nu fi conceput copilul în urma unui incest. Tabelul 4.12 Profilul copiilor adoptați de către cuplurile infertile 299 Vârstă Stare de sănătate Relația cu familia biologică Protecția copilului anterior adopției Cuplurile infertile Între 1 și 3 ani (3,00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96*) Plasament familial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
majoritatea cuplurilor își doresc copii cu vârstă sub 1 an, este mult mai probabil să adopte copii cu vârstă între 1 și 3 ani. Din punct de vedere etnic nu am identificat o probabilitate semnificativă în dorința exprimată de către cuplurile infertile de a adopta copii de o etnie sau de alta. Ce putem afirma este faptul că, există o probabilitatea mult mai mare de a se adopta copii cu etnie identificată. Singura caracteristica a copiilor adoptați pentru care există o probabilitatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
probabilitatea mult mai mare de a se adopta copii cu etnie identificată. Singura caracteristica a copiilor adoptați pentru care există o probabilitatea semnificativă să se suprapună cu preferințele exprimate este starea de sănătate. Alte caracteristici ale copiilor adoptați de cuplurile infertile: este mult mai probabil ca acești copii să nu fi avut contact cu familia biologică, dar să aibă maternitate recunoscută, însă nu și paternitate recunoscută; de asemenea este mult mai probabil să fi beneficiat de protecție specială, concretizată cel mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor și Pitești, și mai puțin probabil în regiunea Harghita/Covasna, respectiv Brașov/Sibiu. Tabelul 4.13 Adopția copiilor din plasament familial în diferite regiuni 300 Persoane infertile Regiuni Copil adoptat din plasament familial la familia adoptivă Bihor 3,3** Harghita/Covasna -2,9** Pitești 3,7** Brașov/Sibiu -4,2** Preluarea copilului în plasament familial anterior adopției se practică în cel puțin două condiții: pe de o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii foarte mici și ulterior, când legea o permite și toate formalitățile au fost îndeplinite se deschide procedura de adopție. Aceștia reprezintă aproximativ 72,7% din totalul celor care nu iau contact cu familia biologică și sunt adoptați de către cupluri infertile; pe de altă parte întâlnim cazurile copiilor care o perioadă au fost crescuți de către familia biologică, iar apoi au intrat în sistemul de protecție fiind plasați în centrele de plasament. Dintre cei adoptați din centrele de plasament 80% sunt luați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
însă, se poate întâmpla ca însăși parentalitatea adoptivă să fie discreditantă, stigmatizantă în special pentru persoanele care adoptă din motive de infertilitate. Într-un studiu realizat de Miall 360 pe un eșantion de tip snowball format din 71 de femei infertile, care au adoptat sau erau în proces de adopție au fost identificate două teme majore în jurul cărora s-au grupat răspunsurile cu privire la percepția socială a adopției și la stigmatizare: 1. legătura biologică este importantă pentru formarea atașamentului și a relației
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire profesională, resursele economice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire profesională, resursele economice și maturitatea persoanei sau de stabilitatea maritală). Majoritatea persoanelor infertile percep această incapacitate personală pe de o parte ca pierdere (a unei ființe imaginată și dorită 380, pierdere abilității de procreere și a posibilității de dobândire a status-rolului de părinte, pierdere a oportunității de a avea "o familie normală"), iar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Principalele sentimente identificate de Miall 381 în studiul anterior menționat, asociate cu infertilitatea la persoanele care au optat ulterior pentru adopție au fost: anxietatea, izolarea și conflictul în interiorul cuplului determinat de explorarea posibilităților personale de fertilitate. O parte dintre persoanele infertile care aleg să adopte, încearcă să tăinuiască adopția având ca motive nerezolvarea problemelor psihologice cauzate de infertilitate, teama de a nu fi rejectate de copilul adoptat, respectiv tema de nu fi stigmatizate și rejectate de societate în general. Cei care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]