522 matches
-
care acestea le au și le aduc pe piețele naționale, una dintre căile de pătrundere a influențelor externe sunt importurile de produse, în general, cele de materii prime în special, într-o astfel de situație, fiecare țară poate primi stimuli inflaționiști din exterior în funcție de măsura în care economia lor se bazează pe importul de materii și produse; sub presiunea prețurilor de import la materii prime și semifabricate, costurile de producție cresc exercitând asupra economiei naționale influențe negative diferențiate, în funcție de utilizare. o
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
macroeconomice și realitatea economică), condiția la care punctul de vedere al prezentului studiu se asociază fiind următoarea: din punct de vedere valoric inflația trebuie să aibă o valoare sustenabilă; din punct de vedere temporal, ca intensitate și efecte asociate, fenomenul inflaționist trebuie să fie sustenabil. Pe baza acestor elemente de analiză, în calitate de primă concluzie, se evidențiază următoarele puncte slabe ale politicii monetare actuale: asocierea la o strategie generală macroeconomică bazată pe ideea de constrângere a fenomenelor și proceselor generate de evoluția
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
comerciale ale Germaniei cu Japonia nu erau calme, industria producătoare de automobile fiind o chestiune deosebit de delicată pentru ambele țări (Sato, 1993, p. 378). În plus, în vara anului 1992, Bundesbank a crescut ratele dobânzilor germane, ca reacție la presiunile inflaționiste generate de impactul unificării. Acest fapt a cauzat dificultăți economice grave în statele europene din sud, inclusiv Franța, și, mai ales, a forțat retragerea Marii Britanii din MRS. Astfel, relația franco-germană a devenit foarte tensionată, de asemenea făcând ca Germania să
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să ajungă, cămila are nevoie de câteva pagini ca să-și producă efectul, răbdare! O primă obiecție a venit din partea unui autor francez care mi-e prieten, Jean-Pierre Bonafé-Schmitt, specializat în medierea în mediul școlar (Bonafé- Schmitt, 1997), care critică "viziunea inflaționistă" a violenței, noțiune în care "sunt grupate atât agresiunile fizice, extorcarea, vandalismul, cât și ceea ce numim "incivilități": cuvinte jignitoare, grosolănii de tot felul, busculade, apostrofări, umilințe". Această extindere prea mare ar face conceptul de neînțeles, prin confuzia lexicală și semantică
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un exemplu de cum poate o politică internă anume să aibă repercusiuni internaționale imediate. Aceste repercusiuni nu trebuie să fie neapărat intenționate sau prevăzute, cum au fost în cazul prezentat. Cînd Federal Reserve a crescut rata dobînzilor pentru a diminua presiunile inflaționiste din SUA, a fost vorba de o decizie internă, luată în vederea unui scop intern, dar repercusiunile sale au fost resimțite oriunde exista o legătură cu structura financiară internațională. Sînt din ce în ce mai puține sfere unde politica internă poate fi net demarcată de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
șanse egale în "marea societate" a președintelui Johnson), ceea ce intra în conflict cu politicile monetare conservatoare necesare susținerii sistemului Bretton-Woods. Evident că America putea să se adapteze la nivel intern, modificîndu-și sistemul de taxe. Atunci cînd a optat pentru politica inflaționistă, este de înțeles că și-a păstrat contractul social intern și și-a modificat aranjamentele externe. Sistemul monetar internațional a trebuit să cadă (Calleo și Strange 1984:108). Cu alte cuvinte, dacă e adevărat că hegemonul își menține poziția atîta
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
creșterilor salariale datorate presiunilor sindicale pot avea implicații bugetare importante 1. Acest tip de activitate produce externalități negative la nivel social. Aceste externalități negative constau fie în scăderi ale alocărilor bugetare către alte sectoare economice, fie în apariția unor presiuni inflaționiste care să minimizeze, în final, beneficiile obținute. Organizarea sindicală de succes a acționat în interesul celor care au fost recunoscuți oficial ca fiind victime ale tranziției, discriminând practic categoriile de populație în funcție de fostele ierarhii economice ale comunismului. Predominanța grupurilor formate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
anilor 1990 pregătirile pentru UEM au cunoscut un blocaj - când creșterea economică în scădere și șomajul tot mai mare au generat presiuni semnificative asupra SME. Această problemă a fost amplificată de consecințele economice ale reunificării germane, care au creat pusee inflaționiste susținute și au obligat Bundesbank să crească ratele dobânzii. Alte state membre ale CEE au răspuns prin creșterea ratelor dobânzii, aceasta ajutând la stabilizarea monedelor lor față de marca germană, dar înrăutățind efectele recesiunii. Atunci când votanții danezi au respins TEU în
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
estimarea valorii obținute prin valorificarea echipamentului înlocuit; estimarea duratei de viață economică a noului echipament; estimarea valorii reziduale a noului echipament la sfârșitul duratei economice de viață; previzionarea costurilor probabile ale finanțării după perioada de evaluare (rata dobânzii bancare, trendul inflaționist, evoluția ratelor de schimb internaționale etc.); considerații fiscale (taxe și impozite prevăzute de legislația în vigoare); eșalonarea în timp în funcție de termene a tuturor elementelor de cheltuieli care constituie fluxul de ieșiri de numerar; eșalonarea în timp, la aceleași termene ca
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
instituțiilor și intreprinderilor. S-au micșorat dimensiunile calculatoarelor și prețurile; a apărut inflația de după 1996 (dolarul era 2,36 lei și a ajuns la 400 lei apoi mai mult). Cine a apucat să se doteze, a rezistat atât la puseul inflaționist cât și la concurența care s-a înăsprit serios. Era DECENIUL DUȘM|NIEI în forma sa de manifestare maximă prelungit mult cu foarte numeroase acțiuni judecătorești, mult de lucru pentru poliție și primărie, aspirații naționale, războiul din Iugoslavia etc. TV.V.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mediu" (Buc., 2000), echipa lui de campanie electorală și s-a dezvăluit ca om. Atunci am auzit că trecerea României la Euro, concomitent cu aderarea la Uniunea Europeană ar fi cea mai ieftină și rapidă ascensiune a țării, dar cu riscuri inflaționiste greu de controlat. Absolut cert, Isărescu a ținut leul românesc sub control inclusiv prin schimbarea la față a monedei naționale. El a pus băncile românești sub control străin dar a arătat și fațetele unei personalități de prim rang, plăcută (nu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cheltuielile bugetare (în fapt, funcționalizarea celor stabilite deja în Legea responsabilității fiscale) plus Completarea sistemului de reguli fiscale cu enunțarea clauzelor exoneratorii privind atingerea țintelor și cu un sistem de sancțiuni plus Ajustarea țintei fiscale la inflație, eliminându-se componenta inflaționistă a serviciului datoriei din soldul bugetar (vezi tabelul 4.5). Riscul supraestimării potențialului de ajustare fiscală în România. Ținta nu era/este fezabilă pentru România. Consiliul Fiscal prognoza un deficit de 3,5% din PIB în 2012 (metodologie ESA95, compatibilă
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
manifesta revenirea la o politică fiscal-bugetară inconsistentă față de obiectivul dezinflaționist al BNR. Derapajele din politica veniturilor vor determina reducerea de competitivitate pentru produsele românești dar și presiuni consistente asupra îndeplinirii țintei de inflație de către BNR. Și, în plus, inflamarea anticipațiilor inflaționiste, activarea efectului de demonstrație etc. Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Toate acestea se vor întoarce împotriva economiei reale, BNR fiind obligată să manifeste prudență ridicată în încercarea de relaxare a condițiilor de creditare. Pe
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cheltuielile bugetare (în fapt, funcționalizarea celor stabilite deja în Legea responsabilității fiscale) plus Completarea sistemului de reguli fiscale cu enunțarea clauzelor exoneratorii privind atingerea țintelor și cu un sistem de sancțiuni plus Ajustarea țintei fiscale la inflație, eliminându-se componenta inflaționistă a serviciului datoriei din soldul bugetar. În acest subcapitol argumentez detaliat nevoia de îmbunătățire a regulii fiscale propuse de Comisia Europeană în cadrul Compactului Fiscal, considerând optimă introducerea unei reguli fiscale îmbunătățite bazate pe creștere (augmented growth-based balance rule) pentru România
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
extraordinare (războaie, calamități etc.) și la blocajul prețurilor unor produse, respectiv politica prețurilor minime/maxime. Totodată, administrația publică recurge adesea la blocajul prețului, adică menținerea prețurilor la anumite niveluri atinse, pentru asigurarea unei stabilizări a lor și a limitării procesului inflaționist<footnote Mirela Minică, Macroeconomie: elemente fundamentale, dezechilibre macroeconomice, Editura Mirton, Timișoara, 2005, pp. 101-102. footnote>. Se consideră că „prețurile administrate prin intervenție publică pot fi limită maximă, numită plafon de preț (price ceiling) sau preț de control (price control) și
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
în România, Caiete de studii nr. 13, BNR, ianuarie 2003, p. 9 restructurarea firmelor și câștiguri de productivitate"24. Cursul de schimb a fost în special în ultimii ani variabila monetară cu cel mai accentuat impact asupra inflației și așteptărilor inflaționiste. Datorită însă ritmului lent al reformelor implementate în scopul creșterii competitivității externe a economiei românești, adoptarea unui curs de schimb favorabil accelerării procesului de dezinflație și atenuării anticipațiilor inflaționiste a fost destul de restricționată în ultima perioadă. În funcție de evoluția proporției schimburilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
variabila monetară cu cel mai accentuat impact asupra inflației și așteptărilor inflaționiste. Datorită însă ritmului lent al reformelor implementate în scopul creșterii competitivității externe a economiei românești, adoptarea unui curs de schimb favorabil accelerării procesului de dezinflație și atenuării anticipațiilor inflaționiste a fost destul de restricționată în ultima perioadă. În funcție de evoluția proporției schimburilor comerciale externe ale României, în cele două valute de tranzacție principale, de-a lungul întregii perioade 1990-2003, cursul de schimb al leului, bazat inițial doar pe utilizarea singulară a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
anumitor riscuri în ceea ce privește controlul inflației și echilibrul extern. Astfel, capacitatea redusă a ofertei naționale de a satisface cererea internă a indus în mod inevitabil o creștere importantă a importurilor, ca unică soluție în vederea echilibrării pieței interne și reducerii intensității fenomenului inflaționist. Deși varianta optimă de finanțare a importurilor este reprezentată de investițiile directe de capital, în mod practic în România aceasta s-a realizat preponderent prin fluxuri autonome, în special prin intermediul transferurilor private curente. Raportul Comisiei Europene din 2003 apreciază progresul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
economiști în epocă, în afară de Keynes, cum ar fi: R.F. Harrod, Don Patinkin, A. Hansen, E. Rolf, G. Cassel, W. Fellner, E. Lundberg, G. Myrdal, L. Chandler, A Brown, A. Pigou ș.a. Demnă de semnalat la ei este și teoria "spiralei inflaționiste salarii-prețuri", sau cea a "rolului inflaționist al investițiilor excedentare". 1.6.3. Problema monedei În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin cipalele dezbateri au vizat etalonul aur. Efectuînd o anchetă în acest sens, A. Marshall definește relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ar fi: R.F. Harrod, Don Patinkin, A. Hansen, E. Rolf, G. Cassel, W. Fellner, E. Lundberg, G. Myrdal, L. Chandler, A Brown, A. Pigou ș.a. Demnă de semnalat la ei este și teoria "spiralei inflaționiste salarii-prețuri", sau cea a "rolului inflaționist al investițiilor excedentare". 1.6.3. Problema monedei În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin cipalele dezbateri au vizat etalonul aur. Efectuînd o anchetă în acest sens, A. Marshall definește relațiile dintre oferta de monedă, nivelul prețurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sale de circulație. Austriacul va defini deținerea unei unități monetare ca o creanță asupra societății, moneda în circulație bazîndu-se pe un sistem primitiv de contabilitate, generator de numeroase deficiențe. El este adeptul etalo nului aur, pentru a frîna creșterile excesive, inflaționiste, ale masei monetare. Knut Wicksell consideră moneda ca pe un credit special acordat societății, ofertanților de bunuri sau unor necunoscuți. Teoria sa, numită "a creanței", susține că moneda are doar o valoare nominală legată de raritatea relativă a mijlocilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Marii Depresiuni și ca urmare a reformelor sociale întreprinse de partidele politice. Potrivit lui Wicksell, funcționarea economiei este, în mare măsură, determinată de divergența dintre rata monetară a dobînzii și cea reală, sau naturală. Această diferență ar sta la originea mișcărilor inflaționiste sau deflaționiste ale prețurilor. Această analiză a prețurilor îl va conduce pe autor la studierea condițiilor echilibrului monetar. Cu aceasta și începe Școala suedeză. Unii discipoli au insistat pe elementul timp, pe anticipări și previziuni, alții pe diferențele ce separă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cicluri artificiale de natură politică. Prea se obișnuiseră guvernele ca înainte de alegeri, să mărească masa de bani în circulație, creînd celebra "iluzie monetară", că suntem mai bogați, numai că după circa 6 luni creșteau și prețurile pe măsură, provocîndu-se derapaje inflaționiste periculoase. Am crezut că lumea a învățat lecția și nu mă așteptam să revăd figura asta stupidă în România anului de grație 2013. Eu nu cred că Guvernatorul și-a dat mai mult de un accept tacit. Cred că schema
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
economică și de alocare a resurselor. Cum arată Paul Samuelson (1953), este vorba de utilizarea veniturilor și cheltuielilor publice cu scopul de a amortiza oscilațiile ciclului economic, de a menține un nivel al ocupării ridicat, și de a contracara puseele inflaționiste sau deflaționiste, după caz. Astfel definită, politica bugetară este o invenție a secolului al XX-lea, în primul rînd a lui J.M. Keynes, chiar dacă, parțial, se pot găsi și istorii mai vechi, cum arată Reinhard și Rogoff (2009), mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
intervin cu fonduri bugetare, dar se pare că impactul unor astfel de mă-suri nu mai e la fel de eficace ca în trecut. Dolarul se prăbușește, cu riscul ca investitorii străini să nu mai finanțeze uriașele deficite americane, iar prețurile cresc inflaționist. Există o supraofertă de case, autoturisme și alte bunuri de consum. Există o criză mare de lichidități și chiar o incapacitate de plată. Milioane de familii americane nu-și pot plăti ratele. Peste o sută de creditori au dat faliment
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]