979 matches
-
efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG 7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG 7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG 7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG 7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase de variație (tabelul 2.17.). 8. Strugurele înglobează 7 descriptori ampelografici care stau la baza
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase de variație (tabelul 2.17.). 8. Strugurele înglobează 7 descriptori ampelografici care stau la baza descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Descriptorii, împreuna cu expresia caracterului și soiurile de referință sunt prezentați în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
IBPRG 7.1.1.) se stabilește când 50% din muguri se găsesc în stadiul “lânos” (stadiul C a lui Baggiolini) . 1.2. Epoca înfloritului (cod OIV 302; UPOV -; IBPRG 6.2.21.) se apreciază când 50% din florile de pe o inflorescență sunt deschise . 1.3. Pârga strugurilor (cod OIV 303; UPOV 31; IBPRG 6.2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total al florilor dintr-o inflorescență (%) și se determină la 14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui) (cod OIV 502; UPOV -; IBPRG 6.2.25.). Se stabilește la maturare prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se mai folosește la sosuri cu limba de vițel, cu carne de vițel, cu carne de porc și la sosurile de tomate. Caperele este un arbust mic, spinos și se gaseste în zona mediteraniană. De la aceste plante se folosesc numai inflorescențele, ele trebuie culese dimineață înainte de înflorire, din luna mai până în luna iulie. Mugurii sunt de marimea boabelor de fasole mici fiind considerați cei mai valoroși. Caperle se mai folosește la diverse preparate de pâine cu oregano și maghiran. El se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
anuală și coloritul tranzitoriu de primăvară și de toamnă, frunzișul constituie un element dinamic al peisajului. FLORILE Reprezintă, la unii arbori și la numeroși arbuști, o caracteristică ornamentală importantă, chiar dacă la majoritatea speciilor este de scurtă durată. Unele flori sau inflorescențe impresionează mai ales prin efectul de masă, culoarea lor devenind temporar dominanta siluetei respective, mai ales când apar înaintea înfrunzirii depline (de exemplu la cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lor devenind temporar dominanta siluetei respective, mai ales când apar înaintea înfrunzirii depline (de exemplu la cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi prin flori, dar mai ales arbuștii floriferi se folosesc pentru înviorarea compoziției vegetale, cu efecte cromatice care ajung să rivalizeze cu cele realizate de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
1976 și 1979, în județele din Ialomița, Călărași, Buzău, Iași, Vaslui și Vrancea, boala a produs pierderi de 35-40 % din recolta posibilă. Simptome. Plantele atacate sunt ceva mai mici decât cele sănătoase și par a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tuberculi, tulpinile subterane și aeriene și uneori pe frunzele ce vin în contact direct cu suprafața pământului (bilonului). Porțiunile infectate prezintă excrescențe buretoase, încrețite, datorită creșterii exagerate și neuniforme a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune negricioase. Spre toamnă, foștii tuberculi se dezorganizează iar excrescențele încep să se rupă în porțiuni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prinderii frunzelor. La locul de prindere a cozii frunzei, în acea mică adâncitură unde pe vreme umedă se acumulează apă, apare o pată brună, țesuturile crapă și se usucă. Pe pălării în dreptul petelor, țesuturile se înmoaie și putrezesc, așa încât întreaga inflorescență este sfărâmicioasă, cu puține seminte seci și șiștave (fig. 73). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin sporii rămași în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Sporii pot produce infecții în primăvară direct pe embrionul seminței abia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescențele se veștejesc și se curbează. Plantele atacate au înălțime redusă, iar fibrele din tulpini, ca și producția de semințe, sunt de slabă calitate și de cantitate mică. Transmitere răspândire. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin semințele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din jur vor fi distruse prin stropiri cu formol. În câmp, tutunul va fi plantat între benzi de porumb, floarea soarelui sau cânepă, orientarea rândurilor fiind perpendiculară pe direcția vântului dominant. Recoltarea frunzelor, se face numai pe vreme uscată, iar inflorescențele plantelor de la care se recoltează sămânța vor fi protejate în pungi, pentru a evita infecțiile târzii. Boli produse de ciuperci 6.1.4. Putregaiul plantulelor de tutun Pythium de Baryanum (vezi bolile sfeclei). 6.1.5. Căderea răsadului de tutun
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mm, alcătuită din internodii și noduri, cu ramificație monopodială. Pe tulpini se găsesc rudimente de frunze sub forma unor solzi mici. La locul de contact cu planta parazitată, din tulpină apar haustori ce perforează țesuturile gazdei, absorbind seva elaborată. În inflorescențele globuloase apar flori pe tipul 5, cu sepale concrescute și corolă gamopetală. Fructul este o capsulă conică, globuloasă cu 2-4 semințe ovoide, globuloase sau alungite, galbene brunii, portocalii sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plante. La roșii, vinete, lemn câinesc, cuscută, volbură și tutunul turcesc, micoplasma produce virescență (înverziri ale organelor, ce în mod normal nu sunt verzi), filodie (transformarea organelor florale în frunze), proliferări (creșteri exagerate), malformări (creșteri anormale) și aspermii (deformări ale inflorescențelor ce nu vor produce sămânță). La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc, virusul produce decolorări și ofiliri rapide. La morcov și cartof mai sunt semnalate și altfel de simptome ca înroșirea frunzișului sau colorarea sa în mov, paralel
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub numele de "necroza măduvei tulpinilor", ce poate produce pierderi de până la 50 % la tomatele cultivate în seră. În România, Gh. Marinescu depistează bacterioza în 1982 la tomatele din sere. Simptome. Bacterioza se observă la plantele mature ce au 4-6 inflorescențe, plante ce manifestă simptome de decolorare și ofilire. Ofilirea evoluează foarte rapid și în câteva zile tulpina prezintă pete brune, este strangulată și se rupe. Tulpinile au pete lungi de 25-30 cm, cu crăpături în țesuturi și chiar cu adâncituri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Micoplasmoze 8.5.2. Virescența florilor de la ridichi Virescence of garden radish Simptome. Plantele de ridichi prezintă în timpul înfloririi simptome clare de înverzire a petalelor. În celulele vaselor conducătoare s-a găsit micoplasma încă din 1972. Aceasta produce apariția de inflorescențe anormale, ce nu dau semințe. Bacterioze 8.5.3. Nervațiunea neagră a frunzelor de varzăXanthomonas campestris Boala a fost semnalată în SUA și studiată de L. Pammel și K.M. Smith la sfârșitul secolului trecut. În România boala a apărut ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacul cuprinde în întregime căpățâna, transformând-o într-o masă de mucilagiu urât mirositoare, iar căpățâna în scurt timp cade de pe cocean. Atac asemănător are loc și la gulii, iar la conopidă se poate observa putrezirea parțială sau totală a inflorescenței. Transmitere-răspândire. Bacteria rezistă în resturile vegetale atacate rămase pe câmp și poate fi transmisă prin materialul de înmulțire. Din sol, bacteria pătrunde în plantă prin micile răniri ale rădăcinilor și produce infecția generală, circulând prin vasele conducătoare. În depozite, atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în rădăcinile culturilor semincere. Semințele obținute de la semincerii bolnavi, pot fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]