6,074 matches
-
operei muzicale în contexte constrîngătoare, mai ales cel religios, eroic ori tragic, îi conferă o forță de expresie semantică mai puternică decît aceea pe care, adesea, sîntem gata să o recunoaștem în cazul muzicilor pure, abstracte, fie ele formale sau informale, evolutive sau non-evolutive, expozitive sau dezvoltătoare, unidirecționale (închise) sau pluridirecționale (deschise). în aproape toate lucrările sale, Remus Georgescu instaurează (și nu doar pornește de la) un programatism implicit (nemanifest) și chiar explicit (manifest). Oricum ar fi însă, programul propriu-zis muzical sau
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
că un roman nu se scrie cu jurnale, cu observații critice, cu examene neîncetate - care pînă la urmă te paralizează". Așadar, în conștiința lui Sebastian prevala postura romancierului, aparent stînjenită de exercițiul critic deschis spre infinit, ca de o substanță informală, de un hybris ce s-ar opune creației obiective. N-ar fi nepotrivit a vedea aci un mic răsfăț al unui condei ce excelează tocmai în "observații critice", în "examene neîncetate". Poate că e însă și o saturație de sine
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
multe etape: până în 1989, între 1990 și 1996, între 1996 și 2003 și din 2003 încoace. Pentru a pune în evidență diferențele constatate între cele două spații socioumane, am analizat comparativ mai multe elemente. După cum vom demonstra, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale, respectiv pentru obținerea unor beneficii din turism în cele două comunități. 5.3.1. 2 Mai și Vama Veche înainte de 1989 Prezența turiștilor constituie resortul dezvoltării celor două localități. În acest context
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
firul analizei, aplicând cadrul teoretic într-o situație concretă, s-a conturat o constatare importantă legată de prezența turiștilor în zonă, și anume că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Așa cum am argumentat, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale. Acest lucru a condiționat obținerea de beneficii din turism în Vama Veche, lucru ce va afecta dezvoltarea ulterioară a zonei. Chiar dacă vor dispărea o serie de constrângeri după 1989, istoria se va
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri de opinie). Analog, satele erau egale în luarea deciziilor. În cadrul obștilor, regula de bază
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în acest sens, iar unanimitatea (cu corolarul ei necesar - un tratament egalitar al membrilor grupului, de exemplu al membrilor obștii) se impune ca soluție naturală. Sub unanimitate, rezolvarea conflictelor este una a negocierilor informale. Acestea induc însă o maleabilitate în formularea soluțiilor (soluția unanimă asigură și legitimarea deciziilor colective). Respectarea regulilor ajunge să se așeze sub imperativul atingerii unanimității și de aceea hotarul dintre ce trebuie făcut și ce e interzis devine vag conturat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cooperare socială și minimizează incertitudinea (North et al., 2009), reducând astfel costurile care ar fi implicate de absența lor. Diferența principală dintre norme și reguli este reprezentată de faptul că normele sunt condiționate cultural și fac parte din dimensiunea socială informală, spre deosebire de reguli, care sunt instrumente formale. Normele sunt așadar constrângeri sociale pe care indivizii le-au internalizat ca modele comportamentale și atitudinale demne de urmat într-un spațiu dat. De exemplu, dacă un individ a comis un furt sau o
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de către agenții responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea sancțiunilor” (Ostrom, 2007b, p. 23). Atunci când analizăm regulile care guvernează sistemele de resurse, trebuie să ținem cont de diferențele care apar între regulile formale (scrise sau provenite de la o autoritate) și cele informale - în uz (cele care funcționează la nivelul comunității) (vezi Ostrom, 2007b, p. 24). În cazul satelor devălmașe, relația dintre regulile dezvoltate la nivelul comunității și cele dezvoltate la nivel național (nivel informal vs nivel formal) evoluează de la conflict (mai ales
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
scrise sau provenite de la o autoritate) și cele informale - în uz (cele care funcționează la nivelul comunității) (vezi Ostrom, 2007b, p. 24). În cazul satelor devălmașe, relația dintre regulile dezvoltate la nivelul comunității și cele dezvoltate la nivel național (nivel informal vs nivel formal) evoluează de la conflict (mai ales în ceea ce privește recunoașterea proprietății) la integrare (modificarea regulilor de la nivelul comunității în funcție de normele juridice în vigoare - înzestrarea fetelor). Voi relua această discuție atunci când voi discuta despre diferențele dintre obiceiul pământului și prevederile Codului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
conflict (mai ales în ceea ce privește recunoașterea proprietății) la integrare (modificarea regulilor de la nivelul comunității în funcție de normele juridice în vigoare - înzestrarea fetelor). Voi relua această discuție atunci când voi discuta despre diferențele dintre obiceiul pământului și prevederile Codului civil. De multe ori, regulile informale sunt mai puternice, mai cunoscute și mai ușor aplicabile decât cele formale. Pentru ca o regulă să fie respectată, este necesar ca ea să fie internalizată și considerată corectă de către toți membrii comunității. Un rol foarte important în respectarea regulilor îl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
registrele adunau membrii satelor și îi înscriau în registru (Stahl, Serafim, 1939, p. 9). După cum am arătat mai sus, principala condiție pentru ca o regulă să fie respectată este ca ea să fie internalizată și considerată corectă de către membrii comunității. Regulile informale, existente la nivel operațional, sunt internalizate de săteni și au deseori câștig de cauză în fața celor formale de la nivel constituțional. Studiul lui Costa Foru și Stahl (1932) discută foarte pe larg diferența dintre obiceiul locului și normele de drept și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
efectele celor două sisteme de reguli. Obiceiul locului reprezintă regulile dezvoltate la nivel operațional, cele după care funcționează societatea tradițională; ele sunt stabilite la nivelul comunității, sunt cunoscute și internalizare de către toți participanții. Diferențele existente între regulile formale și cele informale duc la apariția unor conflicte care au avut ca final disoluția sistemului devălmaș. Pentru ca aplicarea regulilor de la nivelul constituțional să poată fi făcută la nivelul operațional, este nevoie de stabilirea unor mecanisme de aplicare la nivelul alegerii colective . În satele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ceea ce va conduce la apariția unor conflicte juridice. Un exemplu în acest sens îl constituie alocarea drepturilor în funcție de obiceiul locului, fără existența unor acte. Puterea de decizie a tatălui asupra împărțelii averii familiale a condus uneori la conflicte între normele informale și cele formale și la modificarea sistemelor de alocare a drepturilor de acces în funcție de deciziile instanțelor (Costa-Foru și Stahl, 1932). Încălcarea regulilor constituționale nu era considerată infracțiune, ci un comportament normal din perspectiva regulilor operaționale (Stahl, 1998). La nivel operațional
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
comunitate și parte din cauza chiaburilor care doresc, și în final reușesc, să schimbe modul de distribuție a proprietății. Schimbarea regulilor de la nivelul operațional este ușor de făcut și pornește de la disfuncționalitățile pe care actorii le întâlnesc în interacțiunile zilnice. Regulile informale puteau fi schimbate la nivelul alegerii colective, unde participau toți cei vizați. De asemenea, se corectau eventualele imperfecțiuni ale funcționării sistemului devălmaș. Conform opiniei lui Ostrom (1998), monitorizarea respectării regulilor este una dintre principalele caracteristici care contribuie la menținerea sistemului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nu au voie să facă stricăciuni copacilor cu pricină la hrana vitelor, ei sunt obligați să taie mlădiță și nu crengi sau copacul din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p. 241). În cazul pădurilor, diferențierea între regulile formale și cele informale a avut efecte majore asupra modului de exploatare și menținere a resurselor. La nivel operațional, regula de exploatare era cea specifică devălmășiei absolute. Pădurea putea fi exploatată de oricare dintre membrii acceptați de comunitate, în funcție de puterile și nevoile pe care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
taxele sau alte datorii (ceea ce atrăgea robirea satului). Mai mult, satele încercau să se izoleze cât mai mult față de imigranți . Structura de conducere a obștii era colectivă. Fiind vorba despre comunități restrânse, se poate spune că funcționa o democrație directă informală, ușor gerontocratică. Cu alte cuvinte, regulile sale erau în general informale (au început să fie înregistrate prin statute abia în secolul al XVIII-lea), cutumiare și imprecise. Nu sunt notate alte reguli formale decât aceea de prezență. Când numărul prea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
încercau să se izoleze cât mai mult față de imigranți . Structura de conducere a obștii era colectivă. Fiind vorba despre comunități restrânse, se poate spune că funcționa o democrație directă informală, ușor gerontocratică. Cu alte cuvinte, regulile sale erau în general informale (au început să fie înregistrate prin statute abia în secolul al XVIII-lea), cutumiare și imprecise. Nu sunt notate alte reguli formale decât aceea de prezență. Când numărul prea mare de oameni făcea dificilă adunarea obștii, aceasta era separată pe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și, mai mult, ale obștilor de tip arhaic care formau sistemul de guvernare al satelor în Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal, unii membri (bătrâni, preoți, apoi fruntași) au un cuvânt mai greu, bazat pe credibilitate personală relativă la criteriile epocilor prin care a trecut aranjamentul și acționează ca lideri de opinie. Regula unanimității în luarea deciziilor subliniază „frăția” ca relație oficială
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fost preluată de primării, de cea economică, care a devenit o organizație economică; (b) a formalizat și conservat statutele acestora și (c) a instituționalizat conducerea obștilor. Între 1864 și 1910 se pare că primarul și primăria cumulau și funcția informală de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de spectacol s-au concentrat îndeosebi asupra componentelor de magie, vrăjitorie și funambulesc din capodopera lui Mihail Bulgakov. Personajele ce dau numele romanului erau vag schițate, în timp ce episoadele biblice fuseseră expurgate. Elementul-cheie al montării l-a constituit spațiul de joc informal: Muzeul Electricității (adăpostit de fosta uzină electrică de pe malul Estuarului Tejo). Spectatorii erau invitați să parcurgă imensele hale, iar actorii-acrobați-jongleuri-clowni-dansatori evoluau printre conducte, cabluri electrice, pasarele, contoare, tuburi, țevării, balustrade, robinete, manete, mașinării, exponate de muzeu etc. Deplasările între etaje
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
vor avea libertatea să administreze cum cred de cuviință spitalul în care lucrează. Pacienții, fiindcă va crește calitatea serviciilor, prin concurența între spitalele publice, cele privatizate MEBO și cele înființate de investitori privați. De asemenea, ar putea scăpa de plățile informale. CNAS, dar și firmele private de asigurări vor avea de unde alege cele mai eficiente servicii, iar la nivel guvernamental se va îndeplini un obiectiv asumat cu FMI (reducerea numărului de paturi din sistemul public/reducerea arieratelor). Pentru sistemul de urgență
Propunere șoc: Dați spitalele medicilor! Privatizare prin metoda MEBO by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80302_a_81627]
-
poate eventual testa și valida pe un pilot? Este inutil să amintim aici că noii proprietari ai spitalelor vor avea tot interesul să curme practicile care au slăbit sistemul sanitar până de curând (fraudă, risipă de resurse, achizițiile necontrolate, plățile informale, incompetență profesională, etc.) și să contracteze cât mai multe surse de finanțare private. Conceptual cel putin pare o situație în care toată lumea câștiga. Statul nu va mai fi acuzat că este un administrator prost al spitalelor și va putea să
Propunere șoc: Dați spitalele medicilor! Privatizare prin metoda MEBO by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80302_a_81627]
-
cerință exprimată de la primul acord stand-by cu România). Și în fine, pacienții, vor primi serviciile pe care și le doresc plătind pentru ele fără să se mai ascundă, altfel spus fără să mai fie nevoie să recurgă la mascaradă practicilor informale”.
Propunere șoc: Dați spitalele medicilor! Privatizare prin metoda MEBO by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80302_a_81627]
-
Andrei Moisoiu (Google) Consiliului Național al Audiovizualului se întrunesc în ședințe informale pentru a discuta anumite puncte de pe ordinea de zi, deși, potrivit legii audiovizualului, toate ședințele forului audiovizual sunt publice. Informația a fost confirmată și de Valentin Jucan, membru CNA, care a refuzat să participe la aceste întâlniri pentru că nu le
Membrii CNA fac ședințe secrete înainte de cele publice by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80308_a_81633]
-
toate ședințele forului audiovizual sunt publice. Informația a fost confirmată și de Valentin Jucan, membru CNA, care a refuzat să participe la aceste întâlniri pentru că nu le consideră legale, scrie paginademedia.ro „Am fost întrebat de ce nu particip la ședințele informale. Și am spus: pentru că nu este corect față de radiodifuzor, pentru că în momentul în care noi avem o discuție înaintea momentului în care și ei vin cu punctul lor de vedere este ca și cum ne-am format un punct de vedere și
Membrii CNA fac ședințe secrete înainte de cele publice by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80308_a_81633]