984 matches
-
putut Mussolini să salveze situația Austriei amenințând cu ruperea Axei? Organizațiile patriotice informate de ultimatumul lui Seyss-Inquart au primit ordin să continue să acționeze conform planului și să urmeze eforturile pentru realizarea plebiscitului. Cancelarul care se afla într-o situație ingrată trebuia să acționeze rapid și eficient. Dar cum? Nimeni nu îl sfătuia, nimeni nu îi dădea nicio garanție. Un apropiat informează că Schuschnigg era foarte ferm. În ajunul Anschlussului afirmase „sunt gata de orice, chiar să fac apel la forța
Anschluss () [Corola-website/Science/303299_a_304628]
-
realizării edițiilor (s-a ocupat până acum de edițiile Arghezi și Odobescu). Desigur, istoricii literari activi sunt mai mulți, într-o copleșitoare majoritate din generațiile mai vârstnice. Dar nu la o situație generală vreau să mă refer, deși condiția extrem de ingrată a istoriei literare, azi, ar merita o discuție separată. Moștenirea lăsată de Zigu Ornea ne stimulează în acest sens. Nu cred că e exagerat să afirm că istoria literară se află în cel mai grav impas din evoluția ei, prin
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
era altceva. Ai uitat că eu îți țin întotdeauna partea, băi meduză fără șira spinării! Astfel dojenit, Ofuku nu mai putu spune nimic. Pierzându-și curajul, își mușcă unghiile. Deși nu era decât un copil, faptul de a fi numit ingrat îi făcea se se simtă mult mai prost decât epitetul de meduză fără șira spinării. Ceilalți întoarseră capetele, îndreptându-și atenția de la albine spre un nor de praf galben care se înălța în capătul câmpiei. — Uite, o armată! strigă unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
o diferență cam mare între cifrele din registrul ăsta și numărul real de copaci? Răspunseră că da, însă șovăielnic și cu teamă. — Cum adică, „da”? Care e motivul? Uitați câți ani ați cules roadele de pe urma patronajului Domniei Sale. Nu sunteți niște ingrați, escroci și necinstiți, și nu urmăriți decât să scoateți profit? Se pare că v-ați scris minciunile pe hârtie și ați fost lacomi. Nu sunteți puțin prea aspru, înălțimea voastră? — Numerele diferă. Întreb de ce. Judecând după acte, numai șaizeci-șaptezeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Bine, dar e perfect! Ne-a făcut să înțelegem cât se poate de limpede că s-a revoltat. Dacă nu se întâmpla asta, s-ar fi putut să nu sosească niciodată ziua în care să-l dobor pe acest trădător ingrat. De astă dată, va trebui să curățim Fukushima de toți oamenii care au loialități împărțite. Descărcându-și dușmănia atât de greu de controlat, Katsuyori bombănea de unul singur, în timp ce calul îl purta pe drum. Dar vocile indignate care-l însoțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
o parte și-n alta. Plasându-se în mijlocul lor, Nobuo porni spre Hideyoshi, cu armura demonstrându-i tot prestigiul marțial. Hideyoshi. Acolo se afla omul care, până deunăzi, fusese înfierat în fața națiunii ca fiind cel mai infam asasin și inuman ingrat. Acela era dușmanul ale cărui crime fuseseră enumerate atât de Nobuo, cât și de Ieyasu. Chiar dacă primise propunerea lui Hideyoshi și se întâlnea aici cu el, Nobuo nu-și putea găsi liniștea. Care erau adevăratele intenții ale acelui om? Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
a partidelor politice. Dacă politicul are drept scop definirea cadrului valoric, a conduitelor, normelor și legilor ce stau la baza vieții sociale, atunci partidul politic, ca sinteză a tuturor componentelor sistemului politic și element activ al acestora, joacă un rol ingrat. Ca agent principal al transformării societății, el luptă pentru schimbarea normelor și legilor și pentru adaptarea lor la viața cotidiană; ca reprezentant al unei doctrine cu privire la binele comun, el trebuie să lupte pentru legi cât mai stabile, care să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Mihai-Răzvan Ungureanu: Dacă vă referiți la situația de moment, evident, aveți tot dreptul să spuneți aceasta. Dacă însă vă uitați în urmă, foarte multe succese vorbesc despre contrariul acestei observații. Mircea Zamfir: Politicienii și lumea politică, politica, în general, este ingrată și nerecunoscătoare. La momentul vizitei la Tripoli a președintelui Băsescu, am primit cu toții fără menajamente o apreciere din partea președintelui la adresa tuturor celor care au îndeplinit acest mandat, de ministru de Externe, din ’90 încoace. Domnul Traian Băsescu i-a numit
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
răsuflăm, să ne așezăm pe pat și să revenim la somnul nostru istoric, pentru care avem experiențe nenumărate, sau să începem să ne certăm pentru simplul fapt că ne-am eliberat de o obsesie. Mircea Zamfir: Dumneavoastră aveți o poziție ingrată, ca persoană. Mihai-Răzvan Ungureanu: Negreșit. Foarte ingrată! Mircea Zamfir: Sunteți, prin natura funcției în guvern, poate cel mai apropiat, dintre miniștri, de Palatul Cotroceni, de responsabilul principal al politicii externe românești, de domnul Traian Băsescu. Pe de altă parte, cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
postul comercial și aveau și funcții importante în stat. Mihai-Răzvan Ungureanu: Departe de mine în a face un reproș, pur și simplu constat. În al doilea rând, n-am cum să nu admit că sunt într-adevăr într-o poziție ingrată. Deci sunt într-o poziție ingrată nu doar din punct de vedere instituțional, pentru că aici ceea ce poate fi un raport incomod cu președintele sau cu primul-ministru s-a transformat - este opinia mea - în luni de rutină și de exercițiu, într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
importante în stat. Mihai-Răzvan Ungureanu: Departe de mine în a face un reproș, pur și simplu constat. În al doilea rând, n-am cum să nu admit că sunt într-adevăr într-o poziție ingrată. Deci sunt într-o poziție ingrată nu doar din punct de vedere instituțional, pentru că aici ceea ce poate fi un raport incomod cu președintele sau cu primul-ministru s-a transformat - este opinia mea - în luni de rutină și de exercițiu, într-un dialog foarte relaxat și, cred
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
și oportunitatea reformării relației cu Bruxelles-ul, care are nevoie de mult suport faptic. Nu doar de retorică parlamentară. Dana Deac: Așa este. De-asta avem și noi nevoie, noi, românii, nu numai moldovenii. Susțin ideea că aveți o poziție ingrată, pentru că ceea ce munciți și faceți pentru politica externă trebuie să fie susținut și din interior. Pentru că, atunci când deschizi ușa și o prezinți pe soție, dacă e plină de vânătăi, nu prea arată bine așa... Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu aș fi mers
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
a încasa puținele taxe de pe unde au de luat, iar prefecții se găsesc în cea mai deplină încurcătură, neștiind reioanele cercului lor de administrare și comunele ce le aparțin. Corespondența se face cu cea mai mare anevoință. Bulgarii, aroganți și ingrați, nu vor să recunoască linia de de-marcare fixată de Comisiunea europeană; ci amenință, și se zice că sentinelele noastre ar fi primit ordin să se retragă cu 10 chilometre îndărăt de la linia însemnată de Comisiune. Din toate aceste vedem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după cum din vechi obicinuește - principele, ajuns la înălțimea ce i se cuvenea, ar fi ajutat generației din România care creștea deodată cu el, de a lupta cu urmările greșelelor de azi. Popoarele lesne uitătoare i-au înnegrit fără de judecată memoria, ingrații care îi înconjurau odată tronul părintelui său au aruncat fiere în inima nenorocitei mume - nici ocazia asta nu putea trece fără ca o jurnalistică lipsită de demnitate și de sentiment să nu bârfească contra celui abia săvârșit din viață; noi, descoperind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
M. Schina a plagiat pe un autor francez, fără a-i cita numele, omisiunea era o eroare tipografică. {EminescuOpX 413} Când d. Sion numea versurile lui Dosothei metropolitul hexametri și pentametri, aserțiunea era o eroare tipografică. Când d. Ureche omite - ingratul - numele autorilor spanioli pe cari-i plagiază, lucrul se reduce la o eroare tipografică. Când în fine un scriitor de la "Presa" zice: "Rămîn liceele în care să învețe carte profesorii de gimnazii, iar gimnaziile le desființăm ca să facem școli reale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar părea atunci". Singura deosebire între omul din India și decanul ziaristicei liberale este că acel om era statornic în vederea lui pe când "Romînul" își schimbă ochii după împrejurări și are vedenii înfricoșate și apocaliptice atunci când frații căuzași au numai rolul ingrat de-a striga prin cafenele; și perspective trandafirii atunci când aciiași frați ajung să puie țara la cale. Știți ce era odată monopolul tutunurilor - când erau conservatorii la putere - în ochii ziarelor liberale și ai tovărășiei de la Mazar Pașa? "Romînul" singur
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reporter, în țară și în străinătate, iar în 1913-1914 e subdirector al cotidianului. În toamna lui 1916 își dă demisia și, dus de vîrtejul evenimentelor, ajunge la Odessa, unde, sub semnătura Avion, face cronici privind războiul. În 1917-1918, în condiții ingrate și cu un grad din ce în ce mai mare de risc, redactează ziarul „Depeșa”, prin care caută să le ridice moralul refugiaților români, supuși unor teribile încercări. După încheierea ostilităților, întors în țară, se consacră, fără să-și ofere prea multe clipe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
din faimosul jurnal al tânărului, C. ia fără echivoc apărarea tatălui. Într-un loc el face aluzie la „rândurile nereproductibile” din jurnal, dar asupra lor va reveni în Caragialiana (1974) și le va reproduce însoțite de comentarii usturătoare la adresa fiului ingrat. Această pornire împotriva lui Mateiu I. Caragiale a fost sancționată de mai multe ori în critică. Exegetul rămâne pe poziție, nu retractează nimic, sentimentul lui este că autorul Crailor de Curtea-Veche nu este pe măsura bunei păreri pe care Mateiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
celorlalte, mai din urmă, unde diverși foști prieteni, colegi de generație, de școală, de armată, pe care i-ați hrănit, i-ați culcat în casa dumneavoastră, le-ați dat bani și i-ați ținut la căldură au fost atât de ingrați încât v-au binemeritat, pesemne, apostrofele. Dacă tonul dvs. față de Alexandru Paleologu, Ștefan Augustin Doinaș etc., nu se explică printr-o împrejurare similară caz în care, ce să spun, asta e, printre riscurile prieteniei legate imprudent și în pripă intră
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
romanul românesc din acel moment, opera lui Mihail Sadoveanu, Maria Banuș, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, curentele (poporanismul, gândirismul), panorama ,,începutului de secol” etc. O parte din cronici, comentarii, eseuri [...] au rămas în pagina de revistă, abandonate cu premeditare. Căci condiția ingrată a cronicarului implică mai mult suferința străbaterii cu egală atenție a scrierilor ,,menite să rămână” alături de ,,producțiuni caduce, ba chiar maculatură curată”, decât bucurie a descoperirii. MIRCEA ZACIU SCRIERI: Sensul etic al operei lui Sadoveanu, București, 1955; Poezia Mariei Banuș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Nenciulescu, Emil Prager, Elie Radu au fost artiști ai arhitecturii ale căror capodopere rezistă timpului, pot fi admirate și astăzi, dar și dascăli venerați de studenți, la școala cărora s-au format generații de specialiști. Destinul marilor arhitecți este poate ingrat. Operele lor dăinuie secolelor, milioane de oameni se perindă prin fața lor, generații după generații le redescoperă cu uimire și entuziasm, dar rareori numele marilor arhitecți se bucură de notorietatea pe care o au celebrii scriitori, pictori sau muzicieni. Din acest
O plimblare prin micul Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6595_a_7920]
-
clădită pe respectarea cu sfințenie a șapte principii ce contravin flagrant normelor eticii tradiționale. De acum încolo hazul va consta nu atît în specularea suferinței pentru dobîndirea trofeelor MTV, cît în spectacolul secund al înfrîngerii acestui simpatic cinic detestabil de către ingratul îndrăgostit înflăcărat care-și anticipează în mod categoric victoria, respectiv happy-end-ul! Și o face plin de o senină chiar ridicolă încredere blindată de ferma convingere în forța de-a dreptul mistică a iubirii sale. Conform refrenului ce a inspirat titlul
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
mâna... Să fii liber tot timpul. Să nu te mai prefaci. Să nu mai scrii, la două capete... în mintea mea răsări și generalul roman, nemulțumit că Roma nu-i acordase niște favoruri și care, înainte de a muri, spusese: "Patrie ingrată, tu nu vei avea oasele mele". Rămas singur, m-am întors din nou cu fața spre cerul palpitând de stele, și făcui un pariu. Dacă, în minutul următor, cerul îmi va trimite un semn, un tunet, ceva, înseamnă că cerul
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
singuri și neconsolați puțina mîncare, răcită între timp. Mulți ani mai tîrziu, cînd eram internat într-o clinică din Roma, l-am rugat să-mi facă o vizită. În fond, îmi era drag; și-apoi n-am fost niciodată un ingrat. Voiam și să-i spun ceva ce îmi stătea pe inimă și-l privea direct; țineam să i-o spun. A venit împreună cu Falqui. Uite ce-i, Curzio, i-am zis. Tu știi să scrii și scrii bine. El a
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
Precum la Minulescu și Topîrceanu (ambii valahi, deci produse ale mediului caragialesc), superficialitatea afișată, redundantă, nu e străină de emoție, sub masca grotescă lunecă lacrimi. Comportarea arlechinului nu exclude misterele sufletești. Erosul dezlănțuie elanuri și stimulează inventivități în contrastanta materie ingrată a prozei părelnic iremediabile: Cînd eram tînăr, voiam să scriu pentru tine/ o poezie de dragoste./ Cînd eram tînăr, cînd te văzusem în holul acela mare,/ uitîndu-te la televizor, într-o mulțime de oameni străini./ Aveai gleznele lipite./ Eram tînăr
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]