72,719 matches
-
rândul lui, dramaturg, în palmaresul său numărându-se opt titluri, iar acțiunea a cinci dintre ele a cunoscut confruntarea directă cu publicul în premiere legate de anii 1986 (Zorile portului), 1987 (Probele acuză), 1988 (Vârsta primului zbor și Fagure cu inimă) . Lucrarea este constituită din două părți distincte. Un punct de vedere referitor la pseudonimele lui Panait Istrati, în care se împletește cercetarea publicației "România Muncitoare", însumând treisprezece pseudonime folosite în 1906 când, prin P. Istrate, este semnalată prima intrare a
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
în fața grandorii divine care pulsează inclusiv în plăsmuirea poetului, Cassian Maria Spiridon aderă la opinia că acesta e unul din puținii oameni care mai ia în serios limba, pentru care rostirea depășește schimbul pragmatic, calp, de informații moarte, corespunzător unor inimi secătuite: "La Poet și la Teolog cuvintele încă mai au sens, mai au viață - ei încă mai cred: la început a fost Cuvîntul - Cuvîntul cel viu al adevărului celui veșnic". Ieșind învingător din oceanul nepăsării în care înoată cuvintele golite
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
făcut cum i-a venit la gură pe colegii săi de la putere: "Partid de mafioți", "O să se aleagă praful și de voi..." Cu microfoanele tribunei Senatului deschise și înregistrat de ziariștii prezenți, a spus el cam tot ce avea pe inimă împotriva foștilor săi prieteni și colegi de opoziție. L-a lămurit în cele din urmă careva că nu un reprezentant al "partidului de mafioți" îl atacase din sală. Dar vorbele înaripate ale tribunului apucaseră să zboare. Chiar dacă, pentru a o
Ieșirea la atac a lui C.V.Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14240_a_15565]
-
la o primă lectură. Cititorului avizat îi apare excursul pe extrema plajă al poetului în primul rând ca descătușare emotivă, exercițiu de vigoare al unei vocații dominate de mirajul sonurilor: "Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai// Fără opreliști inimă-mi dădeai/ putere să privesc albastrul cum e.// - Ulisse în fotoliul meu de pai -/ prin țesături de valuri și de spume./ Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai.// Dar nu mai știu din care vină-anume/ sfinții-au murit de
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
Cerul din culegerea Poemele tăcerii, un singur vers este cu adevărat viu: Oi de lut în pastorală, vers de la care pornind, renunțând fără regrete la rest, ați putea reface poemul într-o cheie valorică superioară. Aș spune cu mâna pe inimă, poemele noastre - mieii noștri cu meteahnă, pe care îi aducem cu vinovată seninătate jertfă pe altarul lui Dumnezeu. Meteahna mieilor noștri - metafora cu orice preț. Se pare că în turmă, în carte, în prostul nostru încântător obicei, nu avem, de când
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
nu la cuvinte, mi se par mai simple și mai eficiente. Sigla n-are capacitatea multiplă și nici ambiguitățile cuvîntului: e clar că un pistol indică polițistul, un cap cu părul sculat indică genul horror, o grenadă, acțiunea iar o inimă, dragostea. Mai greu e cu cuvintele. N-ar trebui atîtea: acțiune, suspans, thriller e cam același lucru. Definirea genului (și încă atît de...precis: comedie neagră, comedie romantică ori comedie pur și simplu) nu mi se pare cine știe ce importantă pentru
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
în pretențiile pe care le aveți față de opera dvs. în creștere. În Scutul natal sunt la vedere și hibele naive, dar și energiile promisiunii: La umbra nucului natal/ mă simt mare,/ atât de mare/ încât aștrii ochilor mei/ pot frige inima/ v(i)ermelui gigant,/ care mă mănâncă/ din picioare". Insist asupra exprimării cât mai firești cu putință, ca să nu rămână îndoit-nedumerit cititorul întâlnindu-se cu sintagme ca acestea: Populare cu pur, sau polenul încrezut în tine, sau De sus,/ din
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
așa ceva, și chiar să vă dau cumva peste mâna cu care intenționați să fericiți literele românești cu opere durabile. Iată pe ce date, pe care mi le furnizați din belșug, sunt silită să mă bazez când afirm cu strângere de inimă că ar trebui mai întâi să vă faceți temeinic ordine în gânduri și în lecturi, și să vă calmați de-a binelea înainte de a vă așeza la masa de scris. Ziceți: "Am senzația că vreau să scriu. Oameni buni, vreau
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
la Iași, solicitare, dealtfel, acceptată. Misiva de la Iași venise într-o zi de 1 aprilie, încît el, voluptosul creator de farse, după regulile umorului negru, se gîndise la o glumă, la un haz de necaz. Cu toate acestea își luase inima-n dinți și, cu Jenița alături, ca de obicei, se îndreptase spre Iași. Intrase sfielnic la Belle Arte, afișînd indiferența unui om, care habar n-are ce caută acolo. Repede cețurile se ridicaseră. Colegii îl primiseră cu urale. Norocul îi
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
ieși. Un funcționar anonim și plictisit îi refuză viza de plecare. Poate fi o greșeală? Din păcate, nu. În pașaportul lui Simenon, viza de plecare este barată. E valabilă doar cea de sosire. Poate rămâne în URSS cât îi poftește inima. Plecarea, însă, e cu totul altceva. Se repetă povestea consulului turc care încearcă să-și părăsească postul din Erevan fără a reuși decât cu eforturi penibile, și asta după șase luni. Cei doi, Simenon și consulul, trăiesc zece zile în
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
strigat la mine scrimpi, zgârciobule. De atunci folosesc expresia chiar și în România în mediile presupus culte, încălcând orice idee de drepturi de autor. Luptându-mă cu vântul, ajung cu chiu cu vai în fine pe Fifth Avenue, în centru, inima Cetății, artera marilor bijutieri cu vitrine scăpărătoare și unde siluete de inși cu pălării largi, negre, ținute pe cap cu amândouă mâinile, să nu le ia vântul, cu perciuni, cu anterie lungi de tot se zbat în curentul de aer
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
în cînd visează Parisul, visul comun al tuturor artiștilor, iar cînd mai face cîte o vizită la Caransebeș, cu un statut profesional vag și cu un chip social îndoielnic, răspunde cîte unei comenzi de portret, fără prea multă tragere de inimă și fără prea mari pretenții. Cu toate că acum deosebirile dintre tată și fiu se adînciseră ireversibil și ei exprimau tot mai limpede aspirații, timpuri și concepții diferite, Corneliu Baba deschide prima sa expoziție împreună cu tatăl său. Și ea nu a fost
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
fel. Pentru cei care au uitat-o, iată, pe scurt, ce povestește Grușenka. Se zice că a existat o femeie extrem de păcătoasă. Nu făcuse nici un bine în viața ei, era rea, egoistă, zgîrcită, ticăloasă, depravată. Nu iubise pe nimeni și inima ei nu se înmuiase niciodată. Era o pacoste și un blestem pentru cei din jur. Cînd i-a venit timpul să moară a nimerit, pe drumul cel mai scurt, în iad. Dar, ca toată lumea, avea și ea un apărător în
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
despre ele. Părerea mea este că un om se poate bucura plenar de o carte, chiar și critic fiind, doar atunci când nu trebuie să scrie despre ea. Când lectura rămâne gratuită este ca o juisare generală care încântă și păstrează inima într-o stare de prospețime, de bucurie pe care n-o mai poți întâlni altfel. - Suferința pe care, fără îndoială, o îndurați, v-a schimbat, v-a modificat? - Suferința aceasta m-a făcut mai mohorât, mai trist. Niciodată n-am
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
F., prieten vechi și gălăgios! Mă întreb dacă amintirea ta va dăinui. Iar tu, Catherine Tekakwitha, dacă vrei să știi, sunt atât de uman încât sufăr de constipație - răsplata unei vieți sedentare. Oare este de mirare că mi-am trimis inima sus, în mesteceni? E de mirare că un bătrân cărturar ce nu a câștigat niciodată prea bine vrea să intre în ilustrata ta color? Sunt un folclorist binecunoscut, o autoritate în A...., un trib pe care nu am de gând
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
d-lui Virgil Tănase, director al Centrului Cultural Român de la Paris, ca răspuns la propunerea acestuia de a monta Rinocerii pe scena Naționalului bucureștean. În treacăt fie spus, dl Virgil Tănase nu este cumva tot un vestigiu activ plantat în inima Parisului de președintele României? *A reapărut la Brașov revista INTERVAL (nr. 16, 2002), după o destul de lungă absență. Un număr, ca și altele, tematic. Tema: Etica intelectualului. Colaborează d-nii Andrei Bodin, Gh. Onuț, Sorin Matei, Al. Mușina, Ciprian Șiulea și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
destul de rare) sunt variantele fonetice trebă și trăbă, reconstituibile chiar în texte din Internet care nu folosesc semne diacritice (ca și în alte cazuri, le-am introdus în citate pentru a ușura lectura textului): "așe dară, că trebă să ai inima bună cînd te duci să cauți floarea asta" (Formula As = FA 405, 2000); Pe cămeșă trebă-a coasă" (FA 372, 1999 - reportaj din Maramureș); "Apăi dacă trăbă, trăbă!" (verena.net; banc cu ardeleni); "Nu-mi trăbă dolari, nu-mi trăbă NATO
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
incognito o săptămînă de amor, în compania unei tinere contese. Între timp, moare editorul iar criticul este cel care rostește, la ceremonia funebră, necrologul acestuia. Hans Lach, care întreținea și cu soția editorului o relație amoroasă, se refugiază cu aleasa inimii sale, liberă în sfîrșit, în Insulele Canare. Pentru cititorul german inițiat în secretele lumii literare, în strategiile de culise ale vanităților și veleităților de tot felul, romanul Moartea unui critic este mai mult decît transparent. Măștile se lasă cu ușurință înlăturate
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
limba franceză, eu, care stăpânesc atât de rău limba română... Dar Dv. mă înțelegeți la fel de bine, dacă nu și mai bine, decât mulți dintre francezi, și avem astfel siguranța unei foarte bune comunicări între noi. Iar ceea ce doresc din toată inima, ca universitar, este universalitatea care se află în spatele acestui cuvânt. în calitate de cetățeni, să reușim să conservăm împreună această posibilitate de a comunica în mod direct, - Dumneavoastră cu un francez, cu un italian, cu un german, eu cu colegii mei spanioli
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
și după '89. Adevărul e că numai în ultimii trei ani, poetul a publicat în Rm. Vâlcea nu mai puțin de cinci volume de versuri: Cartea Claudiană (1999), Declanșatorul de plăceri (1999), Călimara goală și gândacul de bucătărie... (2001), Cartea inimii albastre (2001), precum și o antologie cu un titlu cam neinspirat: Cartea cu ele, cele din elegii... Dintre toate acestea ne-am oprit asupra celei mai interesante, volumul care adună "101 poeme antologice", proiect și selecție care aparțin lui Eugen Negrici
Tot poezia de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15063_a_16388]
-
Grey de Oscar Wilde, enumerându-li-se așa-zisele puncte comune și anume proza luxuriantă, scriitura cu valențe expresive inepuizabile, poetice, sugestiile livrești organic întrețesute în evoluția narativă...Valențe poetice: Am simțit flacăra privirii lui cufundându-mi-se adânc în inimă și chiar mult mai adânc. Sângele a început să-mi fiarbă și apoi am simțit cum (ceea ce numesc italienii "păsăruică"...) se zbate în închisoarea sa, își înalță capul, deschide buzele-i mărunte și împroașcă... De ce un cadru francez? În ceea ce privește literatura
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
ocazie să-și rezolve mici treburi interne: un telefon, o țigară aprinsă sau stinsă, o mușcătură din sandvici sau un post de radio schimbat. Apoi, cineva, cel dintîi, deschide lupta și claxonează luuung-luung. Acest prim claxon găsește ecou în toate inimile, ca odinioară fraza despre capul lui Moțoc și, "ca la o schinteie electrică"toate mîinile îl reiau cu sporită convingere. Dacă oprirea durează, exercițiul de intimidare a adversarului nevăzut și necunoscut se reia periodic, în buchete tot mai explozive. 4
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
un trandafir, zise. - Da - spuse ea cu o părere de descumpănire -, am văzut trandafir la Riohacha. Senatorul se așeză pe un pat de campanie, vorbind de trandafiri, în timp ce-și descheia cămașa. Pe coaste, unde bănuia că se află inima înlăuntrul pieptului, avea tatuajul de corsar cu o inimă străpunsă de săgeată. Aruncă pe jos cămașa umedă și o rugă pe Laura Farina să-l ajute să-și scoată ghetele. Ea îngenunchie în dreptul, patului. Senatorul o urmări cu privirea iscoditor
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
de descumpănire -, am văzut trandafir la Riohacha. Senatorul se așeză pe un pat de campanie, vorbind de trandafiri, în timp ce-și descheia cămașa. Pe coaste, unde bănuia că se află inima înlăuntrul pieptului, avea tatuajul de corsar cu o inimă străpunsă de săgeată. Aruncă pe jos cămașa umedă și o rugă pe Laura Farina să-l ajute să-și scoată ghetele. Ea îngenunchie în dreptul, patului. Senatorul o urmări cu privirea iscoditor, dus pe gînduri, și în vreme ce ea îi desfăcea șireturile
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
Păi, băăă, dacă și ăia la Plevna o luau la sănătoasa tot așa..., acum eram pașalâc turcesc! - Lasă, mă, copilul! Ușurel, tată, ușurel! Vezi că e pe-aci! - m-a apărat bunicul când și-a dat seama că Îmi luasem inima În dinți și voiam să mă Întorc, dar nu găseam cuțitul. Porcul se zbătea și țipa ca prins În menghină. Nu mai auzeam nimic. - Hai, du-l! Du-l tu, că ești bărbat, ce Dumnezeu! - m-a Îndemnat Elena În timp ce mia
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]