787 matches
-
scop legitim, necesară în vederea atingerii acelui scop și în același timp cea mai rezonabilă. În speță nu este respectat principiul proporționalității, în sensul că sancțiunea dispusă de 10% în valoare de 76.640,00 lei nu numai că nu este oportună, injustă și inechitabilă, ca disproporție vădită între prejudiciu și sancțiune, dar încalcă și scopul legitim urmărit, cu consecința aducerii instituțiilor sancționate în situația de a nu mai putea desfășura activitatea, în condițiile în care activitatea desfășurată este una de interes public
SENTINȚA CIVILĂ nr. 24 din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274876]
-
7. Se susține că - având în vedere că legea sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial - nu se poate aprecia dacă formularea unei plângeri penale reprezintă o „dare în vileag“, având în vedere că această expresie nu este definită de legea penală. Așadar, se arată că nu se poate aprecia dacă o plângere
DECIZIA nr. 476 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265244]
-
fără ca nelegalitatea măsurii preventive privative de libertate să fi fost constatată în conformitate cu Decizia de recurs în interesul legii nr. 15/2017. ... 32. În al doilea rând, în aceeași ipoteză, se solicită dezlegarea chestiunii de drept - dacă noțiunile „caracterul injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de libertate“ și „netemeinicia acuzației în materie penală“ constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei respective la repararea pagubei. ... 33. Se constată că, prin conținutul său, art. 539 din Codul de procedură penală, citat
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
timp, soluțiile de clasare sau de achitare, întemeiate pe vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, dovedesc caracterul neîntemeiat sau nedrept al acuzației penale și au ca efect reținerea caracterului injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de libertate luate în mod legal împotriva persoanei în cauză, în cursul procesului penal. De aceea, noțiunile caracterul injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de libertate și netemeinicia acuzației în materie penală constituie
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
penală, dovedesc caracterul neîntemeiat sau nedrept al acuzației penale și au ca efect reținerea caracterului injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de libertate luate în mod legal împotriva persoanei în cauză, în cursul procesului penal. De aceea, noțiunile caracterul injust sau nedrept al măsurilor preventive privative de libertate și netemeinicia acuzației în materie penală constituie criterii autonome care conferă dreptul la repararea pagubei. ... 52. Prin urmare, răspunsul la cea de-a doua întrebare formulată prin sesizarea prealabilă este afirmativ. ... 53
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
prin ea însăși, nu are valoare din perspectiva dreptului la despăgubiri, dacă arestarea nelegală nu s-a constatat în condițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, în timp ce decizia Curții Constituționale are în vedere ipoteza arestării injuste, demonstrate tocmai prin hotărârea de achitare în cazurile reglementate la art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din același cod. Prin urmare, cele două decizii converg în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 539 din Codul de procedură penală, evident, însă
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
a impozitului pentru unii proprietari se încalcă însuși dreptul de proprietate al proprietarului clădirii, precum și principiul așezării juste a sarcinilor fiscale. Așa fiind, fără o justificare rațională, unii proprietari de clădiri sunt obligați la o contribuție vădit exagerată și injustă (de până la 5 ori mai mare față de restul proprietarilor) la cheltuielile publice. În fine, apreciază ca fiind încălcate și dispozițiile art. 139 din Constituție, deoarece legea nu stabilește limitele și condițiile în care poate să fie majorat impozitul
DECIZIA nr. 660 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256840]
-
compensatorii trebuie să fie determinată de condițiile efective de cazare și detenție în unitățile sanitare, cu atât mai mult cu cât în multe astfel de unități condițiile de detenție sunt necorespunzătoare. Astfel, devine evident faptul că prevederile criticate sunt profund injuste și discriminatorii, creând o situație juridică inechitabilă ce afectează una dintre cele mai vulnerabile categorii de persoane private de libertate, și anume persoanele bolnave. ... 10. În continuare, arată că orice persoană aflată în tranzit rămâne pe toată această perioadă o
DECIZIA nr. 293 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256794]
-
Or, se susține că o asemenea reglementare nu este în acord cu principiul echității. Se arată că este profund inechitabil ca răspunderea penală a persoanei juridice să poată fi angajată în condiții mai facile decât răspunderea sa civilă delictuală, fiind injust ca răspunderea civilă delictuală să poate fi angajată numai pentru faptele ilicite săvârșite de organele de conducere ale persoanei juridice, iar răspunderea penală a persoanei juridice să poate fi angajată atât pentru infracțiunile săvârșite de organele de conducere, cât și
DECIZIA nr. 814 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251671]
-
de atac a revizuirii de pornirea și finalizarea unui nou proces penal, care este atributul exclusiv al Ministerului Public, potrivit principiului oficialității, nu corespunde scopului pentru care a fost instituită calea de atac - îndreptarea erorilor judiciare“, o atare condiționare fiind injustă și neproporțională. Totodată, consideră că dispozițiile art. 454 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă și prevederile art. 3 referitor la interzicerea torturii din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 4 paragraful
DECIZIA nr. 650 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251725]
-
în mâna Lui pentru totdeauna. Ce ar fi fost oare copilăria mea, sau tinerețea mea sau bătrânețea mea fără El. Un haos imens, o zbatere fără niciun rost, o mare cădere în patimile distrugătoare de viață și nădejde, o dăruire injustă și nemeritată. Mai ales că, Dumnezeu m-a binecuvântat cu sănătate și cu un chip agreabil. Și asta înseamnă că investiția Lui în mine trebuia să aducă roadele neprihănirii și nu ale unei risipiri nedemne. Poate ar trebui mai des
MULTUMESC, DOAMNE, PENTRU CA MI TE-AI REVELAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344874_a_346203]
-
leurs clients seront activement impliqués dans la promotion d'un marché avec des pratiques équitables et protéger leș droits des consommateurs, en particulier ceux dont des moyens de vie șont plus modestes. Donc, leș citoyens doivent comprendre que toute peine injuste, toute pratique déloyale devrait être portée à l'attention des autorités. Și leș lésés vont rompre le silence et auront le courage de dénoncer ceux qui se comportent abusivement dans leur service, ils peuvent être interrogés et punis par leș
POUR PREVENIR ET LUTTER CONTRE LES ABUS DU CONSULAT ROUMAIN A LOS ANGELES, CALIFORNIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345025_a_346354]
-
se mulțumesc doar cu apartenența la o confesiune și cred că e deajuns. Ei nu au un crez autentic, ci fac o politică religioasă. Această categorie de oameni provoacă cele mai multe controverse pe teme religioase, ajungându-se chiar la dispute serioase, injuste. Religia nu reprezintă o doctrină, ci un crez, o cale și o practică cristică și nu anticristică. Adică pentru stimularea și regenerarea persoanei și nu împotriva persoanei, respectiv distrugerea ei. Greu de înțeles acest lucru pentru unii. Și din păcate
CARE ESTE UNICA RELIGIE ADEVARATA? de MARINA GLODICI în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345052_a_346381]
-
fiind autocefală (recunoscută ca atare de Patriarhia Ecumenică de abia în anul 1589, în timpul primului patriarh cu numele de Iov), aceasta nu avea jurisdicție canonică asupra teritoriului dintre râurile Prut și Nistru. Foarte târziu, în anul 1812 - anul anexării lui injuste de către Imperiul Țarist - acest teritoriu a fost inclus, în mod necanonic, în jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse, care, în anul 1813 a înființat pe acest teritoriu - reorganizat ca o nouă gubernie, numită Basarabia - eparhia de Chișinău condusă de Gavriil Bănulescu-Bodoni, cu
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
Dacă supraevaluarea retrocedărilor ar fi considerate bacșiș, sau șpagă, sau corupție treacă-meargă. Sunt de acord să fie impozitata cel puțin 200% cu plata integrală și a pensiunii pe care judecătorul ar da-o pe drept. Dar să mă oprești, prin injustă impozitare, să dau din puținul meu, gata impozitat, un premiu celui care după părerea mea îl merită, este o barbarie. Apropo Frumoasa Elena plătește pensiunea acordată la Târgșor? Doar are carte de credit! Cât este alocația? 80 lei pe zi
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
Stockholm primesc o informare: "Condițiile minimale ale armistițiului erau: 1) ruperea relațiilor cu nemții și angajarea de operațiuni comune de către trupele române și aliate; 2) restabilirea frontierelor româno-sovietice conform acordului din 1940; 3) guvernul sovietic consideră deciziile Diktatului de la Viena injuste și este gata să întreprindă împreună cu românii operațiuni împotriva ungurilor și germanilor, pînă cînd întreaga Transilvanie sau cea mai mare parte a acesteia va fi restituită României". Departamentul de Stat își exprimă rezervele în privința frontierelor, care urmau să fie reglementate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interesul tuturor este desigur existența unei clase de advocați; ea este un membru neapărat în organismul justiției. Dar pentru ca această clasă să poată fi onestă, de caracter, cultă, pentru ca, înainte de toate, să n-aibe nevoie nici de-a apăra cauze injuste, nici de-a aluneca pe căi de-a dreptul imorale, trebuie ca existența ei să fie pe deplin asigurată. Care este acum mijlocul la care gândește baroul din Austria pentru a asigura necoruptibilitatea și cultura clasei? E același de care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-o cameră, unde se aflau doi bătrâni. Trei familii de salariați au fost scoși cu lucrurile în curte, printre care o muncitoare textilistă cu copilul în brațe, ce se afla de asemenea în curte și plângea. Văzând aceste aspecte injuste și nelegale, incompatibile cu legile revoluționare, m-am prezentat la tov. prim-secretar și am spus că măsurile ce au fost luate sunt nejuste și abuzive și ele vor duce la a crea o atmosferă nefavorabilă la adresa Partidului, întrucât localul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și tov. de la C.C. al P.M.R. În urma celor sesizate de mine, am fost informat că a luat măsurile și le-au fost repartizate locuințe celor evacuați, însă părerile dânsului atunci când i-am sesizat acest lucru au fost contrarii cu toate că erau injuste. - În altă zi sunt chemat la telefon să mă prezint la dânsul pentru a primi o sarcină ca să aflu despre o profesoară, anume Soban Lucia, din Arad, fără însă a-mi spune ce anume se cunoștea despre ea. Cea în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de către organele de miliție, de la Pază și Ordine care aveau această misiune în timpul jocului. De față au fost tov. mai sus menționați, rămânând foarte mirați de felul cum procedează tov. prim-secretar în public față de mine și totodată ridică probleme injuste. - Anterior am raportat conducerii M.A.I. că la o Cooperativă de confecții de haine, „Artex” din Arad, s-au semnalat mari nereguli, fapt ce a făcut obiectul unei cercetări de către organele de Miliție, ajungându-se până acolo că acest dosar
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nereale. Față de cele de mai sus, rog a fi sesizat și C.C. al P.M.R., pentru ca, împreună cu organele M.A.I., să se analizeze cele raportate de mine, întrucât această situație, cât și această formă de colaborare o găsesc neprincipială și consider injuste metodele tov. prim-secretar Beldeanu. Șeful Dir. Reg. Maior Paul Nicolae A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. - Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 41/1954, f. 1-7. 54. 1954 iunie 26 - Situație statistică a membrilor de partid la nivelul întregii țări. SITUAȚIE
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
conexiune necesară" între drept și morală / 62 1.3.3. Separarea dreptului de morală / 68 1.3.4. Relația drept-morală în gândirea juridică românească / 70 1.4. Moralitatea dreptului / 73 1.4.1. Apartenența la drept a legilor imorale sau injuste / 74 1.4.2. Despre conformitatea dreptului cu morala / 80 1.4.3. Dreptul și justiția / 83 Capitolul II. Normele morale și normele juridice / 93 2.1. Conceptul de normă și structura sintactică a normelor / 93 2.2. Normele morale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sisteme normative, separarea completă a dreptului de morală, precum și principalele contribuții ale juriștilor români la clarificarea raportului dintre drept și morală. În același prim capitol ne-am oprit și asupra controversatei probleme a apartenenței la drept a legilor imorale sau injuste, am reflectat cu privire la necesitatea conformității dreptului cu morala, precum și asupra raportului dintre drept și justiție. Conceptul de normă și structura formală a acesteia sunt expuse în prima parte a celui de-al doilea capitol, caracterizarea generală a normelor fiind aplicată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de morală", crede Speranția, pentru că "legiuitorul nu va putea decreta pentru alții dispoziții pe care conștiința sa nu le acceptă pentru sine; astfel o asemenea decretare ar suferi de același viciu al contradicției și ar fi simultan și imorală și injustă".188 Speranția consideră că principala diferență dintre drept și morală constă nu în prezența, ci în modalitățile sancțiunii. Încălcarea normelor morale, de exemplu, poate atrage "indignarea publică, spontană, explozivă și variabilă". În aceste cazuri, felul și gravitatea pedepsei nu depind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este rezultatul absenței dreptului 191. Această afirmație poate fi înțeleasă în sensul că dreptul este valabil doar în cadrul moralei, adică ordinea de drept este o parte componentă a ordinii morale. 1.4.1. Apartenența la drept a legilor imorale sau injuste La întrebarea care este raportul dintre drept și morală se răspunde uneori spunând că dreptul este prin natura sa moral, că acel comportament impus ori interzis de normele de drept este impus ori interzis și de normele morale sau că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]