588 matches
-
de-a face cu colapsul lumii atlantice, ci doar cu pierderea poziției dominante pe care aceasta a avut-o în ultimii 500 de ani; în al treilea rând, apariția problemelor globale comune: schimbările climatice și conservarea mediului înconjurător, sărăcia și injustiția. "Supraviețuirea și locul Americii în lume vor depinde în mare măsură de modul în care răspunde acestor provocări"38. La întrebarea adresată de interlocutor, ce lipsește Americii să se ocupe de aceste probleme, Brzezinski spune: "pierderea încrederii Americii în ea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
status duc la exploatarea sistemului de învățământ de către cei bogați, care sunt subvenționați de către cei din clasele inferioare și care, mai mult, își permit să parcurgă mai multe trept ale învățământului formal. Sistemul are ca rezultat menținerea sau chiar adâncirea injustițiilor sociale, de vreme ce statutul social al persoanei este dependent de cariera sa școlară. 4. Liberalizarea accesului la diplome a determinat un anumit optimism cu privire la șansele școlii de a contribui la democratizarea societății. Dat fiind însă că numărul de poziții sociale înalte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
abuzuri în folosirea inteligenței sau a altor resurse presupuse înnăscute în explicarea diferențelor dintre rezultatele școlare ale reprezentanților unor minorități etnice sau rasiale și cele ale majorităților din unele țări dezvoltate, distorsiuni prin care s-au mascat situații flagrante de injustiție socială. În consecință, teoriile recente tratează critic concepte cum sunt cele de abilități sau inteligență. În secțiunea de mai jos detaliez critica utilizării conceptului de inteligență în explicarea rezultatelor școlare. 1.1. Educație și inteligență - o relație controversatătc "1.1
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școala. Raportul Coleman a propus acest lucru în anii ’60 pentru SUA, iar decidenții americani au luat măsurile extinderii politicii de transport al elevilor la școli din alte cartiere cu celebrele autobuze de școală de culoare galbenă. Chiar și așa, injustițiile au rămas, căci, dincolo de inegalitățile dintre școli, există diferențe în ceea ce privește tratamentul aplicat copiilor în cadrul aceleiași școli, diferențe care sunt puternic asociate cu linii de demarcație de natură socială (clasă, rasă, etnie, religie, sex). După câteva decenii, rezultatele de mai sus
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
analog acestuia, modelul Cetății care, conduse în mod fundamental de rațiune, sunt cele mai fericite cu putință, indiferent de condițiile exterioare. Astfel, se poate spune că scopul principal din Republica este acela de a dovedi de ce justiția este întotdeauna preferabilă injustiției. Socrate, ca purtător de cuvânt al lui Platon, căuta să definească dreptatea ca una dintre virtuțile cardinale, iar virtuțile fiind considerate un fel de stări ale sufletului, căutarea dreptății va coincide cu descrierea sufletului și cu replica lui la scală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că distribuirea echitabilă a drepturilor economice, politice sau culturale constituie unul dintre obiectivele dezvoltării sociale, deducem logic faptul că îndeplinirea obiectivelor m.s. contribuie, în cele mai multe cazuri, la dezvoltarea socială. Gamson (1992) a opinat că toate mișcările sociale promovează „cadre ale injustiției sociale”, care identifică și, eventual, atribuie, anumite situații ca fiind inechitabile (vezi valori ale dezvoltării sociale: echitate și justiție socială). Acest enunț este valabil pentru mișcările tradiționale, recunoscute pentru țintele lor materialiste, cum este cazul mișcării muncitorești, al mișcărilor țărănești
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
această zonă geografică. Ca atare, este perfect întemeiat motivul american de a intra în război împotriva Germaniei și de partea Puterilor Centrale, pentru a restabili balanța de putere în Europa. Dar SUA nu au intrat în război pentru a opri injustiția și imoralitatea politicii Germaniei, ci pentru că poziția sa de putere în cadrul emisferei vestice era amenințată de destabilizarea balanței de putere europene. Nivelul sistemic - caracteristica principală a sistemului internațional, care determină în mod fundamental relațiile între statele-națiune, este lipsa unei autorități
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mare și perspectiva de a fi invitat la un interviu în interiorul organizației sporește atractivitatea acesteia. Gilliland (1993) și Schmitt și Gilliland (1992) s-au concentrat asupra rolului jucat de percepția corectitudinii în atitudinea candidaților și au concluzionat că sentimentele de injustiție antrenează atitudini negative față de procesul de selecție. Ployhart și Ryan (1998) au realizat o simulare în condiții de laborator pentru a investiga percepția corectitudinii. Datele colectate arată că rezultatul pozitiv al selecției (respectiv, acceptarea pe post) este cel mai puternic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Bucurie, plăcere - durere, suferință 23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție 29 Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon 31 Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitate 33 Dreptate, justiție - nedreptate, injustiție 35 Educație, educatori, educați 36 Experiență de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență 40 Iubire, dragoste - ură, gelozie 40 Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie 44 Logic, logică - ilogic, absurd 50 Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
date: trăind, chiar dacă rău, tot mai tragi nădejde că va putea fi mai bine; compromisul inteligent, chiar dacă nu se poate ridica la Înălțimea morală a gesturilor demne, este preferabil eroismului ridicol sau fals.) Dreptate, justiție - nedreptate, injustițietc " Dreptate, justiție - nedreptate, injustiție" Cine-și cere drepturile nu cere mult. (Desigur, nu poate fi numită pretenție revendicarea cuiva de a-i fi respectată demnitatea, atunci când acesta dovedește că știe să și-o respecte, sau de a i se acorda dreptul de a-și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fără talent. Se pot presupune și influențe masive dinspre Alain Robbe-Grillet și, mai ales, dinspre Claude Simon. Primează impresia de experiment: patrimoniul propriu-zis narativ, diluat, captează anevoie interesul cititorului, iar patetismul implicit nu convinge îndeajuns. Romanul manifestă preocuparea pentru reconsiderarea injustițiilor istoriei (este vorba despre un proces regizat, intentat unui așa-zis „sabotor”, în atmosfera zilelor de după reforma monetară din 1947). O tematică asemănătoare - sunt evocate lagărele penitenciare din anii ’50 - e tratată și în Destine (1990), carte cu structură la fel de
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
după doi ani face parte din Obșteasca Extraordinară Adunare pentru revizuirea Regulamentului Organic. Cam tot de pe atunci este mare logofăt al Dreptății. În 1838 devine prezident al Sfatului Consultativ, în 1844 - membru al Înaltului Divan. Destituit de domnitorul Gheorghe Bibescu, injustiția avea să se repare în 1847, când va fi numit membru la Înalta Curte de Justiție. Ca efor, participă la întocmirea regulamentului școlilor și se îngrijește de trimiterea în străinătate a primilor bursieri români. Refugiat la Brașov - ca și fratele
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
a anilor ’40 este văzută de observatorul-povestitor cu ochi necruțător. Romanul La Saison morte (1990), scris în exil, este alcătuit din secvențe cvasiautobiografice, confesiuni deghizate ale unor personaje imaginare, care sunt, de fapt, ipostazieri ale prozatoarei. Lumea arbitrarului și a injustiției în care eroina încearcă să supraviețuiască spiritual și cultural are un corespondent în universul real al României din perioada comunistă. Dramatismul este contrabalansat de umor negru și de o ironie suculentă. Personajele principale se înscriu în categoria „victimei”: individ dezrădăcinat
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
foarte larg al societății românești din primii ani postbelici. Finalmente, cartea ajunge să propună o frescă dramatică și impresionantă a vieții de zi cu zi într-o țară năpădită de „eliberatorii” sovietici, confruntată cu jafurile comuniste și cu lipsurile materiale, injustiția socială fiind principala armă în impunerea „dictaturii proletariatului”. Unul dintre personaje, Savin, constată la un moment dat: „În scurtul timp al dominației legionare, noțiunile de drept și justiție au mai fost călcate în picioare, e drept că nu în aceeași
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
al satului. Scrisul lui, deși vădește înrudiri cu sămănătorismul, se diferențiază de acesta printr-un fel de sinteză personală. Când nu se limitează la înfățișarea idilică a îmbelșugatei vieți a țăranilor (În pacea înserării, La polog etc.), prozele sale acuză injustiția și se pătrund de un mesianism artificial, uneori strecurat în versuri populare inautentice (Dreptate, La focuri, Mateiu Hurezan ș.a.) Primului volum de povestiri îi succedă multe altele, izvorâte din aceeași matrice: Icoane din popor (1911), La cruci (1911), Din umbra
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
lanț de S plus Adj., care tind să orienteze către final (acesta nu mai era neașteptat pentru receptori): un șir devenit abstract, vag, plutind într-un potop atemporal de vorbire. Adevărata "interpretare" este că (în acele timpuri de înfometare, de injustiție, de cenzură, de imposibilă înflorire a artei și culturii), niciun "mesaj umanist" nu era credibil, nu exista niciun "om nou, înaintat", niciun "vis de aur" nu era posibil sau era chiar o cacealma ridiculă ori tragică, de vreme ce comunismul era declarat
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
grupe: a) protestele sunt forme ale conflictelor sociale organizate, care se desfășoară planificat, după un program prestabilit și care, de regulă, sunt lipsite de violență fizică; ele urmăresc expunerea sau exprimarea unor nemulțumiri, revendicări, de multe ori cu caracter de injustiție (frustrări, situații castratoare etc.), față de instituțiile sociale sau față de organele puterii politice; formele pe care le pot lua protestele sunt „meeting”-utile și „grevele”; ele trebuie considerate în primul rând forme de proteste verbale; b) a doua categorie de conflicte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
căderea ființei, tentativa de a obține dreptul la demnitate. Rătăcirile eroului și treptele suferințelor (citește: experiențelor) alcătuiesc, în ultimă analiză, structura cărții și sensul ei ultim. Putere și prăbușire, patimă și asceză, dragoste și păcat, ideea de culpă și de injustiție, speranță și reîntoarcere în matca patimilor și a decăderii nu sunt altceva decât cercurile unui infern. ION VLAD SCRIERI: Poezii, București, 1916; Din Țara Zimbrului și alte poezii, Bârlad, 1918; Pârgă, București, 1921; Amintiri despre Vlahuță, Slobozia, 1927; Poeme cu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
cea mai inspirată) și se vor amesteca (imprudent, cu consecințe catastrofale pentru ei) în istorie. Unii vor trece de la stânga la extremă dreapta (Petre Țuțea), alții vor evolua spre stânga (Petre Pandrea) și aproape toți vor suferi rigorile istoriei și injustițiile politicii. V. nu include politicul printre rosturile generației sale. Ironie a soartei, dintre toți criterioniștii el va plăti cel mai greu pentru utopiile sale ideologice. În tot ceea ce scrie ia în serios ideea reformării societății românești și a construirii unui
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
context produs de modernizare, adică indus de diferențierea structurală a vechii structuri, este aceea creată de absența unei instituții coordonatoare, care ar urma să joace și rolul unor instituții de protecție (familia, de pildă, nu-și poate proteja membrii în fața injustițiilor la locul de muncă etc. - Coleman, 1968). Tranziția, în lumina acestei teorii, este un termen impropriu folosit pentru a desemna un proces de dezagregare a vechilor sisteme funcționale în subsisteme cu funcții specifice, lipsite însă de o instanță supracoordonatoare, singura
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tipuri de cauze percepute ale sărăciei: blamarea victimei (săracul este vinovat și situația în care se află e un rezultat al comportamentului său), neșansa individuală (sărăcia e cauzată de lipsa de noroc a persoanei), structura socială (săracii sunt victime ale injustiției sociale și ale modului în care este structurată societatea) și neșansa socială (sărăcia e un fenomen normal în societățile moderne, care este cauzat de anumiți factori economici și sociali ce nu pot fi controlați). Cei care împărtășesc un anumit tip
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care încearcă să edifice o nouă ordine socială). Să-i analizăm mai pe larg pe fiecare dintre aceștia. Regicizii sunt persoane fanatice care comit atentate asupra unor personaje importante din societate (regi, miniștri, înalți demnitari), în scopul combaterii și anulării injustiției sociale, fiind absolut lipsiți de orice fel de interese personale. Anarhiștii sunt destul de dificil de separat de regicizi. Anarhistul este militantul care acționează. Este o personalitate hiperactivă, de factură pasională, care neagă toate valorile. Acțiunile sale au o marcată notă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
control și aliniere. O modalitate de a „corecta” această lipsă generalizată era furtul sistematic de la stat, evaziunea, care funcționa ca un mod de viață. Furtul de la stat, de la fabrică sau de la colectivă, era considerat un mijloc de a îndrepta o injustiție, un act de echitate, absolut moral. Avem o relatare deosebit de pitorească, a unui responsabil la o fermă timp de 17 ani. O fermă de stat în care se produceau preparate din carne. El rezuma astfel relația sa cu salariații: „Oamenii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dacă credităm inegalitatea în fața distribuției sărăciei ca element delegitimator, acordăm prioritate cauzei morale. Fără îndoială, în realitate, lucrurile sunt mai complicate și e greu de stabilit o prioritate. Aș spune doar că rândurile de așteptare constituie o mărturie cotidiană a injustiției sociale, a imoralității regimului („una spune și alta face”), a încălcării contractului fondator. Ceea ce constituie o premisă serioasă a delegitimării regimului din pricini morale, mai ales în ochii cetățenilor convinși de justețea ideologiei comuniste. Într-o anumită măsură, nu existența
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
simțului comun, situația este sintetizată în formula „sărac, dar cinstit!”. Într-adevăr, în interviuri deseori statul la coadă (sau, mai curând, magazinul special) este asociat cu o „nedreptate socială”, dar apare frecvent și situația când „sărăcia”/„lipsurile” sunt catalogate ca injustiție socială, ceea ce ne spune că, la nivelul experienței comune, cel puțin la anumite categorii de actori sociali, contractul comunist nu trebuie să cuprindă doar egalitatea, ci și „bunăstarea”. Ghilimelele apar fiindcă subiecții se referă la bunurile de subzistență, trebuințele primare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]