585 matches
-
și culturi ale injustiției și ale tăcerii. De frica repercusiunilor și din lipsa unor alternative viabile, angajații se retrag în tăcere, chiar dacă această tăcere ascunde rezistență și opoziție față de status quo. Întrebarea care apare aici este dacă există soluții împotriva injustițiilor organizaționale. La nivel organizațional, una dintre soluții este implementarea unei culturi a vocii și a justiției. Michael Armstrong discută despre culturi ale vocii 23, adică acele culturi care le permit angajaților să influențeze evenimentele de la locul de muncă și care
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
culturi ale vocii 23, adică acele culturi care le permit angajaților să influențeze evenimentele de la locul de muncă și care includ procese de implicare, participare, rezolvare ascendentă a problemelor și comunicare ascendentă ca modalitate de evitare și rezolvare rapidă a injustițiilor. În acest context, vocea angajaților poate contribui la reechilibrarea balanței justiției organizaționale și acoperă "o varietate de procese și structuri care îi împuternicesc pe angajați, direct sau indirect și le facilitează angajaților contribuția la luarea deciziilor în organizație"24. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
locul de muncă și promovarea stabilității (oferirea unei supape de siguranță pentru exprimarea punctelor de vedere) și un mecanism pentru canalizarea anxietăților și îndoielilor angajaților, fără ca aceștia să apeleze la proceduri conflictuale sau la acțiune colectivă 25. Surse micro ale injustițiilor organizaționale: munca emoțională și sinele dramaturgic Sinele dramaturgic este determinat de două aspecte ale dezvoltării societății noastre. Pe de o parte, sinele dramaturgic este un rezultat al noilor tehnologii și mijloace de supraveghere care îi constrâng pe angajați să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
zilnică și să rezolve ruptura. Domnul Slater a ales să treacă peste ritualurile dominante ale zborului și să rezolve ruptura, însă nu în limitele impuse de organizație. De cele mai multe ori, aceste constrângeri comportamentale, atitudinale și emoționale impuse de organizație determină injustiții: la violența verbală a unui pasager, însoțitorul de zbor ar trebui să răspundă cu calm și profesionalism. Aceste interpretări dramaturgice sunt educate în timp30 ca o abilitate/îndemânare pe care cineva o poate învăța și controla. Astfel, practicile coreografice, managementul
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vor face alegeri raționale, lucru confirmat și de teoria alegerii raționale. Alegerea va modela atitudinea, iar aceasta va influența ulterior comportamentul și acțiunile indivizilor. Prin urmare, satisfacția este generată de echitate, concept legat de justiția organizațională. Lipsa echității organizaționale determină injustiția organizațională, la fel cum lipsa echității sociale conduce la inechitate socială. În general, teoriile justiției organizaționale susțin principiul meritocrației conform căruia meritele indivizilor sunt de cele mai multe ori inegale, fapt ce impune recompensarea inegală a contribuțiilor individuale. Această inegalitate este realmente
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fraudă, în accepțiunea studenților. S-a constatat că există două tipuri de factori /motive /cauze: unele determinate de motivația intrinsecă și altele de cea extrinsecă. Lucrarea de față analizează factorii de natură extrinsecă care sunt legați de percepția justiției sau injustiției sociale. Aceștia sunt: oferta limitată de locuri de muncă, după absolvire; lipsa identificării potențialului studentului prin sistemul de admitere pe bază de dosar; indulgența profesorilor; răspândirea comportamentelor de fraudă în rândul colegilor; lipsa de timp datorată orarului ineficient, adică de
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
niște criterii de valoare bine stabilite nu atinge un nivel dezirabil. S-a cercetat impactul concursului de dosare asupra fraudei intelectuale, importanța contextului social, raportarea la sarcină în funcție de valorizarea rezultatelor (notelor obținute) de către angajatori; toate acestea reprezintă factori care definesc injustiția sistemului social existent. S-a presupus că, dacă în urma procedurii de admitere, studentul este admis nu la specializarea dorită, ci la specializarea care îi este permisă de dosar, atunci el este predispus să comită acte ce intră în sfera fraudei
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Într-o măsură medie". Figura 3. Aprecierea interesului angajatorilor pentru rezultatele studenților ) Concluzie Cu cât oamenii consideră că există inechitate în relația dintre contribuții și merite, ei iau atitudine, modificându-și raportarea la sarcini, comportamentul și acțiunile. Toate apar datorită injustiției resimțite fie la nivel instituțional, fie la nivel social (micro, mezo sau macrosocial). Cu siguranță că oamenii caută beneficii, fie ele și pur economice sau socio-emoționale, pentru a se defini și a-și împlini aspirațiile. Justiția socială va determina la
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
social (micro, mezo sau macrosocial). Cu siguranță că oamenii caută beneficii, fie ele și pur economice sau socio-emoționale, pentru a se defini și a-și împlini aspirațiile. Justiția socială va determina la nivelul indivizilor o interacțiune bazată pe respect, iar injustiția va determina acțiuni care să reducă tensiunea, pentru a restabili echitatea. Dacă într-o societate nu primează principiul meritocrației, dacă societatea nu este justă, atunci apar efecte perverse care pot modifica bunul mers al lucrurilor. Prin urmare, echitatea este principiul
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
tensiunea, pentru a restabili echitatea. Dacă într-o societate nu primează principiul meritocrației, dacă societatea nu este justă, atunci apar efecte perverse care pot modifica bunul mers al lucrurilor. Prin urmare, echitatea este principiul care intervine în aprecierea justiției sau injustiției sociale. Bibliografie Adams, Stacy J., "Toward an Understending of Inequity", în Theoretical Readings in Motivation: Perspectives on Human Behavior, Levine M. Frederic și Rand McNally (ed.), College Publishing Company, Chicago, 1976. (Publicat prima dată în The Journal of Abnormal and
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
banii, și din moment ce încasările de natură criminală implică prin definiție evaziunea fiscală, a aborda problema din această perspectivă este deopotrivă corect și rațional. Dacă pe parcurs sunt prinși unii pești mai mici, este puțin probabil ca aceasta să fie o injustiție, din moment ce este greu de crezut că ei sunt simpli trecători inocenți: În investigațiile de aplicare a legii asupra activității criminale organizate, adesea conexiunile făcute prin intermediul înregistrărilor tranzacțiilor financiare sunt cele care permit localizarea activelor ascunse și stabilesc identitatea criminalilor și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
restricțiunile noastre sânt într-adevăr umane, iar art. 44 neuman. Singurul defect al art. 7 din Constituția noastră e că, pe lângă mulțimea nenumărată a evreilor cari nu merită drepturi, se loveau și acele câteva mii cari le merită și această injustiție sîntem oricând gata de-a [0] recunoaște și de-a o drege, dând deplină satisfacere exigenței umanitare. Și aceasta vom face-o de-ar exista art. 44 sau n-ar exista, adecă independent de orice amestec al străinătății. Daca Europa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
restricțiunile noastre sânt într-adevăr umane, iar art. 44 neuman. Singurul defect al art. 7 din Constituția noastră e că, pe lângă mulțimea nenumărată a evreilor cari nu merită drepturi, se loveau și acei câțiva cari le-ar merita, și această injustiție sîntem oricând gata de-a o recunoaște și de a o drege, dând deplină satisfacere exigenței umanitare. Și aceasta vom face-o, de-ar exista art. 44 sau de n-ar exista, adecă independent de orice amestec al străinătății. Dacă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la domeniul economic: accesul la locuințele sociale (Simon, coordonator, 2001), publicitatea, manualele școlare, Îngrijirile medicale etc. Mecanica inegalității De obicei, și pe bună dreptate, Înțelegem că tipul de comportament descris mai sus se referă la situații de oprimare sau de injustiție cărora le pot cădea victime o persoană, un grup sau chiar un popor. Să Încercăm totuși să Îi deslușim mai bine sensul, reconstituindu-i geneza și analizând instituționalizarea normelor și valorilor fundamentale ale unei societăți. Schimbul matrimonial, prin interzicerea incestului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
au fost ispășiți de oameni care (aceasta era suprema crimă) făcuseră un gest normal, refuzînd să se supună absurdului dezumanizant din jur. Ca să nu mai vorbim de pedepsele capitale". Vor fi reparate, vreodată, juridic, dar și moral, aceste numeroase, mîrșave injustiții, proferate și aplicate în numele poporului și totdeauna cu unanimitate de voturi? (Convorbiri literare, nr. 7, iulie, 1998) NOUA MITOLOGIE ȘI POEZIA CONTEMPORANĂ (DE LA A. TOMA LA A. PĂUNESCU ȘI RETUR) De interes pentru cercetarea noastră cred că sînt cele peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la pedeapsa capitală în cazul lui Pamfil Șeicaru. În același timp, constituția în vigoare în acel moment stipula dreptul la libertatea de conștiință, de informare și de publicare a ideilor și opiniilor, dreptul la libera lor exprimare. Graba acestei crase injustiții era dictată de nevoia de unanimitate a puterii comuniste în curs de consolidare, iar glasul presei libere punea în pericol instaurarea dictaturii, în consecință va fi eliminată cu toată brutalitatea: "cele douăzeci și șase de dosare întocmite cu părtinire, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
s-ar părea că mărturia i-a agravat pedeapsa; altul pentru că s-a bucurat prea tare că Armata Roșie a părăsit România, a primit 7 ani și am putea realiza un șir nesfîrșit de condamnări aberante care afirmă arbitrarul și injustiția celei mai drepte societăți. Mai adaug totuși cazul unui consătean care, la o nuntă, la Căminul Cultural, era prin 1956-57 a cîntat Deșteaptă-te române!, astăzi Imnul nostru național, fapt pentru care a fost condamnat numai la 6 ani de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în favoarea inversării fluxului actual al inegalității. Dacă relația cauzală ia o direcție opusă, astfel că o moștenire socială puternică produce distribuții inegale, argumentul care favorizează combaterea oportunităților inegale este într-adevăr convingător, întrucât aceasta implică faptul că distribuțiile sunt rezultatul injustiției. Cel mai probabil, ne confruntăm cu o situație de tipul oul sau găina, în care este inutilă izolarea unei singure forțe orientative. Dacă este așa, atunci remediul evident va consta în considerarea în tandem a ambelor forțe. Implicația acestei concluzii
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
interbelică. Capitolul al II-lea Cauzele interne și externe ale destituirii diplomatului român * Perioada cuprinsă între anii 1932 și 1936 reprezintă apogeul carierei diplomatice a lui Nicolae Titulescu. Cu toate acestea la 29 august 1936 se consuma un act de “injustiție morală“. Acesta era înlăturat din funcția de ministru de externe al României , deși a fost considerat „unul din cei mai inteligenți și mai talentați diplomați ai Europei contemporane“69. În cele ce urmează vom analiza cauzele interne și externe ale
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în jurul unui foc improvizat, în timp ce alții îi aplaudau pe militari, cerând continuarea „luptei“ în vederea construirii unui Egipt „democratic“. „Este sărbătoare, ne-am născut din nou“, striga Oussama Toufic Saadallah, un inginer agricol de 40 de ani. „S-a pus capăt injustiției! Eram în urmă față de alte țări, dar acum avem o valoare în ochii străinătății, ai lumii arabe“, a declarat el pentru AFP, cu ochii strlucind de emoție. „Vrem ca toți deținuții politici să fie eliberați“, mai spune acest om, care
Prima zi fără Mubarak: mii de egipteni euforici în piaţa Tahrir () [Corola-journal/Journalistic/61259_a_62584]
-
fost socotit un mâncător de români. Ei bine, domnule, eu, Kossuth, mă declar că mă raliez formal ( categoric) la propunerile Dvs., numai să le discutăm în amănunt și pentru aceasta vă stau la dispoziție". Memorialistul comite însă, cum spuneam, și injustiții în privința comilitonilor, ajunși mari oameni politici. Una din victimele sale este Kogălniceanu. Începe totuși cu o caracterizare pozitivă: "om de inteligență remarcabilă și căruia marele talent de scriitor și orator îi conferise o influență considerabilă". Dar îl crede versatil, venal
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
minimum de aranjament și de multe ori cu actori neprofesioniști. Filmele curentului neorealist italian descriu adesea condițiile dificile morale și economice din timpul și după cel de-al doilea război mondial, prezentând viața de zi cu zi a oamenilor, sărăcia, injustiția, disperarea și opresiunile de orice natură. Mișcarea artistică filmică a neorealismului italian este larg acceptată a începe după căderea guvernului fascist al lui Benito Mussolini și întoarcerea armelor de către rezistența italiană împotrica nazismului, la sfârșitul celui de-al doilea război
Neorealism (cinema) () [Corola-website/Science/337364_a_338693]
-
Că reușisem chiar să conving un bărbat să mă ia în căsătorie și că bărbatul meu era contabil. I-am spus toate astea ca să-l fac să priceapă că eram de partea lui. Că luptam pentru îndreptarea răului și împotriva injustițiilor de tot felul. Și că, arestându-mă, nu făcea decât să distrugă stereotipul bețivului și scandalagiului. Ei, și-așa am plecat cu mașina poliției, privind înlăcrimată pe geam la Laura și la Judy. —Sunați-l pe James, le-am strigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ca student în anul II, am primit repartizare la căminul studențesc și cartele de acces la cantină. Astfel, am redevenit student cu o întârziere de două luni, în urma intervenției unui pumn de colegi hotărâți să se opună unui act de injustiție crasă împotriva mea. Anul universitar 1951-1952 a fost unul extrem de dificil. Nu într-atât din pricina întârzierii notabile cu care am început anul, și nici din cauza dificultăților naturale inerente în procesul de adaptare la un mediu nou de astă dată mult
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
socialistă, în sistemele economice menite să realizeze ordinea nouă. Căci nu puteam înțelege cum ordinea aceasta, egalitară până la mecanizarea vieții și la dezagregarea individualităței, care trebuia să desființeze cea mai mare parte din cauzele de neînțelegeri, de lupte și de injustiții, dar din care fatal urma să dispară emulația, curiozitatea, iluziile, neprevăzutul, adică tot ce face varietatea și farmecul vieții, cum acea ordine nouă, astfel construită va putea realiza odată fericirea pe pământ? Aceste toate, le spuneam în mine, atunci; în raport cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]