1,796 matches
-
redus și adecvat pentru îndepărtarea Albastrului de metilen dintr-o soluție apoasă (Saeed și al., 2009). Pentru a obține biomasa imobilizată s-a utilizat fungul T. viride, menținut pe mediu solid de agar cu extract de malț. S-a realizat inocularea pentru producerea fazei staționare de suspensie hifală și imobilizarea fungică în mediul lichid de cultură cu pH=6, care conține (g L-1): glucoză (10), (NH4)2SO4 (3), MgSO4·7H2O (0,3), KCl (0,1), CaCl2 (0,05), FeCl3 (0
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ziarele și autoritatea ne vor face dreptate. Secol barbar!.... Rosine Tot timpul injuriați sărmanul nostru secol. Bartholo Scuză-mă că mi-am permis! Ce anume a produs pentru ca să fie lăudat? Prostii de toate felurile: libertatea de gândire, gravitația, electricitatea, tolerantismul, inocularea, chinina, Enciclopedia și dramele..." Scriitorii epocii Luminilor, pentru care civilizația este un factor de progres, tratează drama ca pe un mijloc de acțiune privilegiat, ca pe o unealtă capabilă să șlefuiască moravurile. Voltaire nu încetează să insiste asupra acestei misiuni
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de structurare mentală și socială (mersul, vorbitul, conceptele) îi sunt inoculate prin forme transmise social în funcție de cultura în care se naște, pe durata "anilor impresionabili" (impressionable years). Sistemul său nervos nu este stereotipizat ci deschis, iar riturile sunt formele acestor inoculări. Mitul, în această schemă, este suportul mintal al ritului, care este transpunerea fizică a celui dintâi. "Absorbind miturile grupului său social și participând la rituri, tânărul este structurat în acord cu mediul său social și natural, și transformat dint-un produs
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
gingiilor, al limbei, buzelor, în regiunea palatului dur, în regiunea palatului moale sau în regiunea tegumentului facial. Dacă infecția se localizează la nivelul faringelui, examenul clinic poate pune în evidență prezența leziunilor exudative. Febra durează cel mult o săptămână de la inocularea infecției. Infecția poate fi cu atât mai severă dacă pacientul prezintă un sistem imunitar depresat, deoarece procesul inflamator se extinde către straturile mai profunde ale mucoaselor și tegumentelor: fenomene de necroză, sângerare, durere accentuatâ, dificultăți majore atunci când pacientul consumâ alimente
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
alt tip de hepatită acută, în afară de cea cu transmitere fecal-orală, epidemică (cu virus A), s-a pus încă din secolul al XIX-lea, pe baze clinice și epidemiologice: apariția unei hepatite acute cu o perioadă de incubație mai lungă, după inocularea unor produse ce conțineau ser uman (vaccin antivariolic, Bremen, 1833). Cazuri cu un tablou clinic și o evoluție asemănătoare au fost semnalate în prima parte a secolului XX, în armata engleză din Africa, în Coreea, în urma vaccinărilor antiamaril, a imunoprofilaxiei
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
vaccinărilor antiamaril, a imunoprofilaxiei rujeolei, oreionului sau a transfuziilor de sânge. Acest nou tip de hepatită, a cărei diferențiere clară de hepatita infecțioasă nu a fost posibilă până în anii 1940-1950 (McCallum, Nicolau, Cajal, Krugman), a primit denumirea de hepatită de inoculare sau de seringă. Agentul etiologic al hepatitei B este un mic virus ADN, hepatotrop, a cărui singur rezervor natural este reprezentat de specia umană. Caracteristicile sale unice din punct de vedere structural, antigenic și biologic, îl separă de alte familii
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a minții, care dețin împreun] controlul asupra întregului trup; rolul s]u este acela de a direcționa comportamentul uman. Mencius identific] patru surse din care se formeaz] cele patru virtuți esențiale. Prima surs] este tocmai înclinația uman] a c]rei inoculare o promova și Mo Tzi. Simpatia fâț] de cei din jur se manifest] pe plan exterior, iar aceast] exteriorizare ajuns] la un nivel avansat se transform] în virtutea bun]voinței. Cel de-al doilea izvor este sentimentul rușinii, care motiveaz] dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
semnul pericolului. Istoria vine s] demonstreze c] doar acel tao tradițional poate face posibil] supraviețuirea ființei umane, tocmai deoarece coincide cu sentimentele naturale, firești, iar pe de alt] parte pentru c] inoculeaz] sentimente și dorințe obișnuite. Practicarea obiceiurilor duce la inocularea acestor dorințe în rândul maselor. Ins] dorințele difer] în funcție de statut și de rolurile aferente lui, în sensul c] cei care se bucur] de o poziție superioar] vor adopta o categorie aparte de dorințe și inclinații. Dac] aspirațiile variaz] în rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu le-a interpretat prin prisma modelului etic al individualismului deontologic; reformatorii chinezi ar fi putut foarte bine s] introduc] statul de drept (deci guvernarea legii), ins] la fel ca si gânditorii clasici în materie de filosofie politic], au preferat inocularea caracterului în locul sancțiunii. Referințe Toate citatele au fost traduse din original de c]tre autor. Majoriatea acestor fragmente poate fi g]sit] în: Chan, Wing-tsit: A Source Book în Chinese Philosophy (Princeton, Princeton University Press, 1963) Hansen, C.: A Daoist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tulpini ale aceleiași specii) sau mixte (specii bacteriene diferite). După reactivare, din cultura pură stoc (lichidă/liofilizată) se obțin, succesiv, alte 3 tipuri de cultură: primară, secundară și terțiară (fig. 1). 2. Cultura primară (maia primară/maia mamă). Rezultă din inocularea laptelui (pasteurizat și răcit) cu cultura pură stoc. Felul culturii, proporția de inoculare, temperatura și durata de termostatare diferă în funcție de produsul ce urmează a fi obținut. Imediat după termostatare, cultura se răcește și se depozitează până a doua zi, la
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pură stoc (lichidă/liofilizată) se obțin, succesiv, alte 3 tipuri de cultură: primară, secundară și terțiară (fig. 1). 2. Cultura primară (maia primară/maia mamă). Rezultă din inocularea laptelui (pasteurizat și răcit) cu cultura pură stoc. Felul culturii, proporția de inoculare, temperatura și durata de termostatare diferă în funcție de produsul ce urmează a fi obținut. Imediat după termostatare, cultura se răcește și se depozitează până a doua zi, la +1...+2°C. 3. Cultură secundară (maia secundară). Se obține din cultura primară
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
primă este supus operațiunilor de curățire și normalizare (la 2,5% grăsime). Pasteurizarea. Se realizează la temperaturi de +85....+95°C, pe o durată de 30 minute. Răcirea. Se face la temperatura de însămânțare (+40....+42°C). Însămânțarea. Proporția de inoculare este de 3-5% cultură starter de producție (Lactobacillus acidophilus). Ambalarea. Distribuirea automată în ambalajele de desfacere. Termostatarea. La temperaturi de +37...+40 °C, timp de 5-8 ore; termostatarea se consideră încheiată atunci când aciditatea ajunge la 90°T. Răcirea. Se face
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
sau la 3,3% grăsime); * preâncălzirea laptelui (la +50...+55°C); * omogenizarea (la o presiune de 150 bar); * pasteurizarea (la temperaturi de +85...+90°C, timp de 20 minute); * răcirea (la +24...+26°C, chiar în vana de fermentare); * însămânțarea (inocularea cu 5 10% cultură); * agitarea laptelui (timp de 3-4 ore, până la o aciditate de 35-40°T); * fermentarea în regim static (temperatura de +20...+24°C timp de 8-10 ore; se consideră încheiată când produsul atinge 90°T); * agitarea coagulului și
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
bacteriilor de contaminare. 3) Criteriul chimic. Necesită stabilirea acidității volatile și a substanțelor de aromă (diacetil și acetoină). La culturile starter de producție pot fi constatate anumite defecte: * aciditate redusă = datorată termostatării la temperaturi mai mici decât cele indicate sau inocularea unei cantități mai mici de cultură pură, inclusiv de cultură intermediară (primară și secundară); * coagul grosier, spongios, cu separare mare de zer = datorită acidității prea mari, generată de termostatarea la temperaturi ridicate și pe o perioadă mai mare; * filanță = apare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
randamentul în unt. Maturarea biochimică presupune însămânțarea smântânii cu culturi de bacterii lactice selecționate, care aparțin unui număr de trei grupe: * acidofiante (Streptococcus lactis și Streptococcus cremoris); * aromatizante (Leuconostoc citrovorum și Leuconostoc paracitrovorum) * cu activitate mixtă (Streptococcus diacetilactis). Proporția de inoculare este de 3-25% (funcție de calitatea culturilor lactice, conținutul de grăsime al smântânii etc), dar cu respectarea unui raport de 9 / 1 între bacteriile acidofiante și cele aromatizante. În practică, se folosesc două procedee de maturare biochimică: * procedeul de lungă durată
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de contaminare a tegumentelor în momentul traumatismului influențează direct instalarea și severitatea infecției. Au potențial mare de infectare plăgile cu conținut teluric (anaerobi), precum și altele cum ar fi: accidente casnice, de laborator, înțepături cu oase de pește, spini, mușcături cu inoculare de salivă umană sau animală. De asemenea, s-a constatat o creștere a incidenței unor infecții foarte severe ale mâinii și degetelor apărute la cultivatorii de plante folosite la obținerea drogurilor [3].Un potențial mai redus de evoluție spre infecție
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
bazei unghiale sub anestezie locală și pansamente umede. În cazul drenajului corect, nu este necesară antibioterapia, cu excepția cazurilor cu limfangită și/sau afectarea stării generale. 10.2.1.3.2. Panarițiul subunghial Este determinat de acumularea subungheală a puroiului în urma inoculării directe (înțepături) sau prin difuziune de la un panarițiu periungheal. Se poate dezvolta la baza sau la vârful unghiei. Clinic se manifestă prin durere foarte intensă și evidențierea puroiului prin semitransparența unghiei și congestia tegumentelor adiacente. În lipsa tratamentului evoluția este spre
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
aproximativ 8-10 săptămâni. În situațiile în care la examenul radiologic se constată dispariția cvasitotală a structurii osoase, singura soluție terapeutică este amputația. 10.2.3.2. Panarițiul osteo-articular Este infecția localizată la nivelul articulațiilor degetelor: Etiopatogenie. Infecția poate rezulta în urma: inoculării directe printr-o plagă articulară; propagării de la un focar de vecinătate (panarițiu subcutanat, tenosinovită sau osteită); diseminării hematogene dintr-un focar septic de al distanță. Clinic se prezintă ca o artrită acută apărută după un traumatism sau după un panarițiu
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
rezervat. 10.2.3.3. Panarițiile tendinoase (tenosinovitele) În acest grup sunt incluse tenosinovitele degetelor 2, 3 și 4, sinovialele acestora fiind cuprinse între baza falangei distale și baza articulației metacarpofalangiene (pliul palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat deget în „cârlig”, în „croșet”, cu tumefacție, congestie. Durerea este vie, iar tentativa de extensie
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
al policelui, paralel cu acesta. Dacă colecția este prezentă și în spațiul comisural, se completează cu o contraincizie pe fața dorsală, păstrând intact tegumentul comisural. 10.3.2.2. Flegmonul mediopalmar Se poate produce în urma unei infecții supra-aponevrotice sau prin inoculare directă. Se prezintă sub 2 forme clinice, pretendinos și retrotendinos: flegmonul mediopalmar pretendinos se dezvoltă între aponevroza palmară superficială și tendoanele flexorilor. Poate fuza retrotendinos, de aici riscul colecțiilor restante după explorarea incompletă. flegmonul retrotendinos se dezvoltă înapoia tendoanelor și
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
colorație roșu-violet omogenă sau 146 granulară a protoplasmei. Din acest motiv el este numit și bacil acido-alcoolorezistent. Bacilul Koch, poate fi pus în evidență din produsele patologice prin următoarele mijloace: examenul direct pe lamă, însămânțarea pe medii de cultură și inocularea la cobai. Cultura bacilului Koch necesită medii speciale (Loewenstein-Jensen, Dorset, Coletsos) și durează cel puțin 15-20 de zile. Inocularea la cobai, reprezintă metoda cea mai sensibilă de diagnostic. Produsul patologic este inoculat pe cale subcutană. După un interval variabil de timp
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
poate fi pus în evidență din produsele patologice prin următoarele mijloace: examenul direct pe lamă, însămânțarea pe medii de cultură și inocularea la cobai. Cultura bacilului Koch necesită medii speciale (Loewenstein-Jensen, Dorset, Coletsos) și durează cel puțin 15-20 de zile. Inocularea la cobai, reprezintă metoda cea mai sensibilă de diagnostic. Produsul patologic este inoculat pe cale subcutană. După un interval variabil de timp, de până la trei luni, în caz de produs patologic infectat, la locul inoculării va apărea un nodul, care se
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
durează cel puțin 15-20 de zile. Inocularea la cobai, reprezintă metoda cea mai sensibilă de diagnostic. Produsul patologic este inoculat pe cale subcutană. După un interval variabil de timp, de până la trei luni, în caz de produs patologic infectat, la locul inoculării va apărea un nodul, care se va abceda exteriorizând puroi cazeos, realizându-se astfel un șancru de inoculare. Există mai multe tipuri de bacili ai tuberculozei: uman, bovin, aviar, identificabili prin particularitățile de cultură și puterea patogenică experimentală: bacilul uman
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
este inoculat pe cale subcutană. După un interval variabil de timp, de până la trei luni, în caz de produs patologic infectat, la locul inoculării va apărea un nodul, care se va abceda exteriorizând puroi cazeos, realizându-se astfel un șancru de inoculare. Există mai multe tipuri de bacili ai tuberculozei: uman, bovin, aviar, identificabili prin particularitățile de cultură și puterea patogenică experimentală: bacilul uman este responsabil de marea majoritate a tuberculozei umane; bacilul bovin poate contamina omul însă cu o frecvență mult
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
uman este responsabil de marea majoritate a tuberculozei umane; bacilul bovin poate contamina omul însă cu o frecvență mult mai mică; bacilul aviar (infecția este rară la om). Pătrunderea agentului patogen în organism se face pe cale aerogenă, digestivă și prin inoculare directă. Dintre acestea, în mod obișnuit, calea aerogenă este principală, tuberculoza pulmonară reprezentând sursa de contagiune tuberculoasă a organismului. După contaminarea cu bacilul Koch, care survine în general în copilărie, se produce primoinfecția. Aceasta este cel mai adesea spontan curabilă
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]