205 matches
-
pălesc, de regulă, în comparație cu anvergura „profesioniștilor“. Față de bețivul cronic, prăbușit sub mesele bodegilor, prin parcuri sau sub podurile orașelor, față de zgârcenia caricaturală a câte unei rude bogate, față de accesele de furie ale colericului clinic sau față de surescitarea perpetuă a desfrânaților insațiabili, te simți mai degrabă neinteresant, minor, scuzabil. Tu nu ai vicii. Ai „slăbiciuni“. „Omenești.“ Dar uită-te mai atent: deconstruiește-ți, cu o minimă luciditate, respectabilita tea, ia notă de toate câte îți trec uneori prin cap, fă inventarul a tot
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
volumul propagandistic Perfecționarea organizării și conducerii vieții sociale. Rolul statului socialist: "funcțiile statului se vor schimba și mai mult, activitatea sa internă concentrându-se în direcția organizării producției, a vieții științifice și culturale" (1972: 58-59). Se conturează astfel cu claritate insațiabilul apetit de putere al liderului PCR, care nu ar fi renunțat la stat și deci la conducere totală nici în numele ipoteticului său urmaș politic din vremea unui distant comunism cu care funcția acestuia era practic incompatibilă... Revenind la "minirevoluția culturală
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și părinți, asta-i ordinea, iar de pe la doisprezece ani am început să-mi aleg eu cărțile din bibliotecă, pentru ca, mai apoi, să mă înscriu și la biblioteca școlii, și la cea municipală. Citeam haotic, așa voiam eu, având o curiozitate insațiabilă. Devoram cam tot ce-mi cădea în mână, cărți care-mi depășeau nivelul de înțelegere. Cervantes, Tolstoi, Dostoievski, Thomas Mann, Balzac, Flaubert, de pildă. Și D.H. Lawrence, cu scandalosul său roman "Amantul doamnei Chatterley", pe care-l citeam mascat într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
2000, p. 41. ,,Meritele sale în perioada ostilă spiritului în anii comunismului, sunt remarcabile. Condei harnic și alert, el a vehiculat ideile și operele culturii moderne și contemporane purtând oglinda lor la îndemâna oricui a fost dispus să o privească. Cititor insațiabil și experimentat, devorator de cărți o viață întreagă, stăpân pe limbile franceză, engleză și germană, ale căror fructe supreme a știut să le culeagă nu doar spre a se desfăta de unul singur". Ion Negoițescu, N. Steinhardt în Scriitori contemporani
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
găseau deci pe deplin confirmate și îndreptățite. Crezând că momentul oportun a sosit, Rusia aruncase masca ipocrită sub care ascundea până atunci intențiile ei și arăta lumii că nu interesul și iubirea pentru drept-credincioșii locuitori ai Principatelor, ci numai o insațiabilă lăcomie călăuzise pașii săi până atunci. Și cum rămâne oare acum cu proclamația lui Michelson, citită la 23 decembrie 1806 în Divanurile ambelor țări și cu făgăduințele cuprinse într-însa ? Drept-credincioasa împărăție, într-adevăr, îndepărtase din hotarele lor orice vrăjmaș
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
întregii verticale, ființa își păstra diferența proprie, originalitatea, adînca singularitate. Dar, în condiția lor originară, fiecare dintre aceste organisme unice, perfect ajustate în componentele lor, contemplau aceeași înțelepciune divină, aspirau să se contopească cu același Foc, să-și potolească dorul insațiabil după Același transcendent. Ceea ce diminuase sau distrusese condiția universală în majoritatea făpturilor, ceea ce făcuse să apară ierarhia obiectivată a lumii îngeri, oameni, demoni fusese o posibilitate pe care ființele aleseseră liber să o actualizeze într-o măsură sau alta. Recurgînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întregii verticale, ființa își păstra diferența proprie, originalitatea, adînca singularitate. Dar, în condiția lor originară, fiecare dintre aceste organisme unice, perfect ajustate în componentele lor, contemplau aceeași înțelepciune divină, aspirau să se contopească cu același Foc, să-și potolească dorul insațiabil după Același transcendent. Ceea ce diminuase sau distrusese condiția universală în majoritatea făpturilor, ceea ce făcuse să apară ierarhia obiectivată a lumii îngeri, oameni, demoni fusese o posibilitate pe care ființele aleseseră liber să o actualizeze într-o măsură sau alta. Recurgînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
curma, înrolând clandestin forțele haosului în spasmele incontrolabile ale vindecării. Greața ca paratrăsnet lăuntric al omului împotriva unei dinamici vertiginoase în care apetiturile sale intră, ca dispozitiv de apărare împotriva dorințelor excesive, ce-i brăzdează ființa cu bezna ascuțită a insațiabilului. Cortul începu să se învârtă ca roata unei mori de vânt dinaintea privirii prea străpungătoare a arhitectului; precaut, descălecă de pe taburetul cam mârțogit ce-i fusese alocat și părăsi pentru câteva minute adunarea, îngăimând o scuză rămasă netradusă. Limitați în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
față de prietenii adunați la el, șeful de gară își mărturisi neliniștea: "De ce să-l mai întărâtăm oleacă pe Marele Urs? În vremurile astea nenorocite, drepturile noastre ar putea să nu atârne cine știe ce față de dreptul celui mai puternic." Locotenentul nădăjduia că insațiabilul vecin era deja destul de ocupat în nord, unde finlandezii îi dădeau de furcă, ca să se mai ocupe și de noi. "Exact, replică șeful de gară, încă o țară care plătește daunele acestei vecinătăți incomode. Și, pentru că e ocupat în nord
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
întâmplat cu el. La o privire superficială, dar cu totul condamnabilă, l-ai fi putut lua drept unul dintre indivizii azvârliți noaptea în stradă, de către ospătarii vreunei cârciumi nenorocite, sătui de hărmălaia acestor consumatori agresivi, turbulenți și cu apetit alcoolic insațiabil. Haina i se rupsese în spate, căzuse cu capul în miriștea țepoasă și dușmănoasă, care nu-l cunoștea, și-i refuzase apropierea, tăindu-i fața cu murii încârligați și tăioși ca niște lame ascuțite. În părul lui mare și frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Împădurit al remușcării. (La Roma, În zilele Saturnaliilor se suspenda orice putere asupra sclavilor, tribunalele luau vacanță și nu era permis să se pornească război; dar Saturn devorîndu-și fiii nu mai era, după credința lui Cicero, decît Timpul Însuși, devorînd insațiabil anii.) Ce poate dori un zeu decăzut? Să priceapă, firește, cum a fost Învins. Ce-au opus olimpienii cruzimii? I s-a răspuns: — Frumusețea! Au Învins nu prin forță, ci prin frumusețe! - Și ce este frumusețea? - Un zeu ca tine
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
perioadă. Evident, mă uitam nu la filme, câte s-or fi dat pe micul ecran pe atunci, și cu atât mai puțin la firavele emisiuni distractive de care oricum n-aveam nici un chef, ci numai și numai, cu o aviditate insațiabilă, la programele cu conținut politic sau - la nevoie le acceptam și pe astea - doar politizant. Mă transformasem într-un nerușinat, din cale afară de lacom zoon politikon. În seara aceea, la oră târzie, de miez de noapte, ni se servea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
of the Carribean (arhitectură navală tipică pentru GAP) (commons.wikimedia.org) oriunde, a te bucura de orice plăcere) au fost evacuate exclusiv în spațiul ficțiunii, speranțele au rămas prizo nierele spectacolului improvizat anume. Fiindcă între adevă rurile obiective demistificatoare și insațiabila voință de a fi, constitutivă omului, se instaurează libertatea poetică, libertatea «remitifiantă». Mai mult ca niciodată resimțim că o știință fără conștiință, adică fără afirmare mitică a vreunei Speranțe, ar marca declinul definitiv al civiliza țiilor noastre, a subliniat, cândva
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și clădirea farmaciei, În cadrul acțiunii de modernizare a orașului. 686 Din păcate, scrisoarea de la Cluj nu mi-a parvenit, iar de răspuns, am răspuns totdeauna. Cred că s-a „rătăcit” În mâinile mânjitorilor de bune intenții, a căror curiozitate e insațiabilă. 687 De o Încurcare a adresei n-aș crede, știindu-l foarte ordonat pe profesorul clujean. 688 E vorba de manuscrisul dactilografiat: Cercetări privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri cu profil memorial la Fălticeni (200 p.). 1019 consider
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ca și cum ar fi fost prea periculos să rămână multă vreme În același loc, sub spectrul vulnerabilității. Fragilul Sorin dovedea o inepuizabilă vitalitate. Obsesiile și omisiunile sale, insistențele și amneziile, aproximațiile și iritările nu clinteau, totuși, singurul reper stabil: literatura. Un insațiabil lector și un mare muncitor al scrisului. Ultima călătorie, În 1983, În Statele Unite l-a fascinat, dar abia aștepta să se reașeze În fața rândurilor de litere și cuvinte, cum se Întâmpla, de fapt, și după consumarea altor plăceri ale vieții
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mă gîndesc, pînă la un punct, la Ion Manolescu). Cred, Însă, că efectele crizei economice a reprezentării sînt În general exagerate și că, În mod periculos, descrierii acesteia i se asociază o retorică ultimativă greu de strunit, Într-un discurs insațiabil, gata să Înfulece dintr-o Înghițitură hiperbolică toate manifestările umane reperabile Împrejur (Între care viața privată, arta, relațiile interindividuale, ca să nu mai vorbim de diferențe categoriale cognitive, ca real versus virtual, etc.). Cred că acest discurs, puțin dispus să-și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cel puțin, găsesc neliniștitor să primesc în camera mea un străin sau chiar un prieten [...]. Nu aș putea să depășesc decât cu mare greu, aproape cu durere, dificultatea de a primi pe cineva acasă"483. Această tensiune paradoxală între dorința insațiabilă și nepotolită de ospitalitate și eșecul repetat, reluat, indefinit rejucat a unei primiri imposibile structurează opera și imaginea arhetipală a omului în fața ușii, a unei uși care nu este decât pentru el și pe care el nu va ști și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
postbizantină. Alexandru Țipoia: Problemelor imediate, legate de comanda oficială și de promisiunea unei poziții sociale și a unei cariere profitabile, artistul le-a preferat austeritatea, rigoarea morală și prezența publică discretă pînă la marginea anonimatului. Profesionist fanatic și conștiință artistică insațiabilă, el a încercat, cu toate riscurile imediate care țineau de perioada anilor �50 și cu cele pe termen lung, derivate din informarea aproximativă (dată fiind izolarea informațională a României), să-și sincronizeze opțiunea estetică și actul artistic cu mișcarea de
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]
-
la germanista din Bucureștiul zilelor noastre - disperarea, dizolvată în cele din urmă în oboseală. Subiectul ales de Nora Iuga ne provoacă, dându-ne sentimentul încălcării unui tabu (ca subiectul romanului Lolita al lui Nabokov), și trezește în noi acea indiscreție insațiabilă pe care ne străduim să o ascundem în viața de zi cu zi. Curiozitatea ne este întreținută pe parcursul lecturii de senzaționala sinceritate a autoarei, care lasă deoparte orice ipocrizie pentru a-și relata experiența. în roman nu apare, bineînțeles, Nora
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
București, el a creat-o. Criticul este și un eminent profesor. O ipoteză mai puțin cunoscută a lui Zamfir este aceea de romancier. Romanele lui ies din mantaua lui Proust sau din jiletca, spre a păstra proporțiile, lui Holban. Cititor insațiabil, Zamfir nu putea rămîne nesugestionat de alți romancieri din toate literaturile. Eu am indicat categoria. Aceasta nu înseamnă lipsă de originalitate. Zamfir e un psihologist, cu spirit delicat de observație, cu gusturi moderne și cu o memorie, nu doar livrescă
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
puterea de admirație, cît vitalitatea imaginației, prospețimea limbajului și subtilitatea traseelor de comunicare cu (și în) spațiul culturii. În această pictură, gravă și ironică, în același timp, care absoarbe, asemenea unui ciclon, expresivități obosite și detalii pline de prețiozitate, pofta insațiabila de joc și un bogat repertoriu de simboluri păgîne, paleocreștine și creștine, își face loc și o evidență sete autocontemplativă, un narcisism capricios și inocent care privește, în doze sensibil egale, atît feminitatea ca principiu cît și chipul determinat și
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
suntem". Totul este consumabil, totul este produs și are cea mai bună scuză: În numele fericirii. 5) O fericire programată. Ce fel de fericire? Una fără sfârșit, imediată, o fericire fragmentara și repetitivă, o plăcere anonimă în vertijul instinctului, o plăcere insațiabila pentru că amenință mereu să se termine, o plăcere ideală pentru că trebuie reînnoita odată cu ritmul producției și al evoluției industriale. Pentru că fericirea este plasată în intensitatea prezentului, prezentul devine el însuși un produs și ceea ce caracterizează acest ciudat produs, "momentul", este
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
numea "orientarea să mistica", s-a descoperit a fi incapabil de a avea o relație apropiată și permanentă cu aceasta, de a-și reconcilia dragostea cu setea lui permanentă de libertate și cu pornirile sale interioare sau cu setea să insațiabila de experiențe noi. "Leș Caves du Vatican" (1914) ("Pivnițele Vaticanului") marchează tranziția la a doua fază a carierei lui Gîde. El a numit acest text o soție, prin care desemna o operă satirica ale cărei personaje cam nebunatice șunt tratate
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
faza cea mai recentă a creației lui Val Gheorghiu, să o numim faza marilor pînze decorativ- simbolice, vaste și exaltate cromatic unde domină roșuri sîngerii și albastruri astrale, griuri calde și suprafețe tratate cu o impresionantă disponibilitate orfică și o insațiabilă poftă de a picta modern sugestive fresce pe pereții edificiilor noului mileniu, apelul la memoria recuperatoare vrea să infirme observația că istoria funcționează eficient doar la nivelul înregistrării șirului nesfîrșit de ingratitudini. Ideea Ușilor celebre, ușilor umile a declanșat reverii
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
prezentat lucrările în peste 10 expoziții personale în timpul vieții și în alte peste 20 expoziții de grup în țară sau în străinătate - la Roma, Paris, Viena, Stuttgart, Bruges. Opera sa dovedește, potrivit criticului Pavel Șușară, ""profesionism fanatic și conștiință artistică insațiabilă, (...) artistul preferând austeritatea, rigoarea morală și prezența publică discretă până la marginea anonimatului"". Contemporan cu Alexandru Ciucurencu (n. 1903), cu Corneliu Baba (n. 1906), cu Ion Țuculescu (n. 1910), Alexandru Țipoia (n. 1914), este, în ordinea vârstei, al patrulea pilon spiritual
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]