270 matches
-
la o scară mai mare; a societății românești postdecembriste. Trufiile, orgoliile, politică și propagandă electorală, protocronismul stupid, goana după senzații tari a cotidienelor de tipul "Bahluiului", superficialitatea, filozofarea mioritica, mediocritatea, apoi bovarismele individuale și colective sînt toate prinse într-un insectar mobil, fără note și explicații, sistemul aluziilor fiind singurul operant. Mesajul, cărții (dacă ținem cu tot dinadinsul, să-l aflăm) este că salvarea acestei lumi cuprinse de nebunie nu poate veni decît prin dispariția ei, dispariția orașului Iași, închipuit aici
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
Neuitând să-și consemneze invidiile sau frustrările. O lectură a Agendelor în întregul lor schimba radical această impresie. Dincolo de motivațiile lor psihologice, variate și contradictorii, notele din jurnal uluiesc prin extraordinară lor concretețe, prin exactitatea cu care sunt fixate în insectar cele mai simple întâmplări, gesturi ori cuvinte, prin conștiința că, mai tarziu, toate aceste .nimicuri. vor fi de folos în reconstruirea imaginii unei vieți și a unei epoci. Un puternic sentiment al destinului le traversează că Gulfstreamul apele Atlanticului. Astfel
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
se surprinde în ultimele fraze ale "românului" (neterminat) într-o ipostază aproape kafkiană - daca ironia bulgakoviană nu ar elimina patetismul: "Chinuit de dragostea mea pentru Teatrul Independent, prins de el ca un gândac pe un dop de pluta într-un insectar, continuăm seară de seară să mă duc la spectacole." (Pag.362) Korotkov din Diavoliada e o altă natură labila, cedând sub presiunea unui real copleșit de irumperea fantasticului. Juxtapunerea gogoliană de elemente anodine și proiecții fabuloase minează coerentă interioară a
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
care a populat narcodependența de-a lungul timpului. Mi-am făcut, de aceea, o listă cu toate bolile care se credea că ar fi putut fi vindecate prin consumul de droguri, în special al opiului, și alta, un soi de insectar al actelor ratate, cu toate justificările scriitorilor pentru o atitudine similară. Prima era absolut incredibilă; drogul era perceput ca un veritabil panaceu, posibilitățile lui curative - halucinante, practic se puteau vindeca majoritatea bolilor cunoscute. în privința celei de-a doua liste, pretextele
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
de a-i anihila efectele, prin intermeidul creației. Și, probabil, ca un pariu orgolios cu sine. Dramatismul nu e ocolit ci transfigurat, transpus într-o altă stare, de un sumbru decorativism precum un șir de fluturi fixați cu ace în insectar. Poetul preferă a trece prin zona rebarbativă ca printr-un tunel, spre a ajunge la lumina unui real ireal, de un patetism sublimat în metafore. Astfel imaginarul d-sale documentează nu mai puțin decît o mărturie epică ori descriptivă, arătîndu-se
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
tragic. Această latură vine și din felul de-a reprezenta figurile: nu după un cod existențial, ci după unul literar, ceea ce face ca toate cele o mie de personaje să trăiască, împreună cu naratorul care se amuză fixîndu-le în vastul său insectar, procesul unei falsificări a identității prin tirania stilurilor. Amuzîndu-se să lunece printr-o pluralitate de tehnici și mecanisme ale reprezentării, printre clișee și locuri comune, autorul își asumă drama sa de ficționar. Ideea că viața se supune unui model livresc
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
lectură plăcută și ușoară, deși nu o carte „roz”. Personajul principal e destul de greu suportabil, dar tocmai despre asta este vorba. Miller ne prezintă un exemplar din specia umană, îl descrie cu precizie și-l înfige cu un ac în insectar. E, în fond, o carte despre natura umană, pornind de la un caz particular căruia talentul unui mare scriitor îi dă anvergura necesară ca să devină un personaj memorabil.
„Diavolul“ și binefăcătorul său by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3252_a_4577]
-
totul a fost inutil. Zadarnic armate întregi de analiști, degeaba mii, poate chiar zeci de mii de talk-show-uri televizate ne-au umplut auzul cu înțelepciuni fundamentale în albia cărora ne simțeam asemenea unor vietăți insignifiante numai bune pentru fixarea în insectarul istoriei... Nimic nu s-a prins de noi până zilele trecute când Domnul Președinte Traian Băsescu ne-a eliberat prin intermediul tuturor televiziunilor actul oficial de identitate: suntem o țară de mafioți, de grupuri cu apucături suspecte roind șantajist în jurul guvernanților
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
volum: Războiul fluturilor, publicat la Polirom, sub semnăturile lui Paul Cernat și Andrei Ungureanu. Ce mai e și asta, îți vine să întrebi, parcă în numele elevilor care de mult nu mai fac (sau poate, totuși, mă înșel...) nici ierbare, nici insectare, și-al oamenilor serioși, grăbiți totdeauna să alunge de pe tavan vreun ochi-de-păun oploșit la ceas de seară. Prea gingași pentru fabulă, prea ,siropoși" pentru poezie, fără talent dramatic, dincolo de librete de operă, ce Dumnezeu să faci, ca scriitor (ca scriitori...), cu
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
imaginare, se-nțelege). Interesant, fiindcă nu știm cînd se întîmplă ce se povestește, că tomul cel mai recent trecut la referințe apăruse (sau va apărea, ce ți-e și cu axele-astea de timp) prin 2087 și este (ce spuneam...) Insectarul literaturii române de la origini pînă la sfîrșit (vreo aluzie la frazele lui Călinescu, simetrice precum fluturii cap de mort, Radu Petrescu dixit?...). Și nu doar române. Apocalipse parșive (luate din Llosa), zmee și curcubee (din Pynchon), și-o ironie ŕ
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
recognoscibili pentru cititorul român, în acest tren. Șansa lor e că peisajul prin care călătoresc nu s-a schimbat prea mult, în ciuda trecerii secolelor, și că, iubite de autor, s-au așezat în spațiu ca personaje înfloritoare, nicidecum uscăciuni de insectar. Apropierile de Caragiale vor face din Cehov totdeauna, în România, unul dintre autorii cei mai citiți. De pildă - luată la întâmplare - "Chibritul suedez"- nuvelă țesută pe o canava polițistă - amintește și ea de nenea Iancu: Un boiernaș dispare de peste o
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
din care autoarea invită la a se mușca pofticios. Scriitorii sunt insectele gingașe cele mai incitante de studiat, prin felul în care simțeau și reacționau în anii interbelici, drept care Ioana Pârvulescu îi prinde cu acul de argint în al său insectar. Ce anume cercetează autoarea? Lista este lungă: politikia, patriotismul de paradă, ieftin și dulcegăros, opțiunile politice (nici un scriitor interbelic, observă Ioana Pârvulescu, "nu e un câștigător în jocul cu istoria", toți sunt perdanți și naivi), scriitorii în timpul marilor și micilor
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
mai ia în spate blana de urs, să-și piardă urma printre dihănii, să amîne cît pot saltul în lumea cea nouă, care-i cheamă de la poale. Încercînd să-i oprească, fie și simbolic, George Vulturescu îi prinde într-un insectar păstrat în gheață. Așchiat în ace subțiri și reci, își poartă bruma peste tot volumul, o carte ascuțită, de creastă. Bogdan O. Popescu, Mașinăria de uitare, editura Național, 93 pag.
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
a satisface în exclusivitate tainicele și umbroasele plăceri ale armatorului. Tot ce își puteau imagina că au văzut era doar o imperceptibilă unduire a perdelelor, ca o bătaie de aripi fragile și străvezii ale unui fluture străpuns cu acul în insectar. Pentru mulțime, spectacolul se încheia când pajii închideau în urma lui Dimitrios ușile grele de stejar ferecat. Nimeni nu l-a văzut vreodată părăsind casa, căci pe cât de festivă și de publică era venirea, pe atât de discretă și tainică era
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de la subsol a fost transformată de municipalitate într-o anexă a morgii, unde erau spălate, bărbierite și fardate cadavrele. Prinse cărăbușii amintirilor, le înfipse printre elitre câte un ac în trupul lichid și-i reașeză, fiecare la locul său, în insectarul memoriei. În cele din urmă, îndrăzni să cerceteze sipetul negru din fața sa. Era un cufăr din lemn de paltin, ferecat, cu capacul boltit, din acelea folosite în lungile călătorii cu vaporul sau poștalionul. Interiorul era căptușit cu postav nisipiu și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de tablă a fotografului și se lăsă răstignit la soare, în jilțul de lemn din fața aparatului. Fotograful îi prindea ceafa într-o zgardă de metal, cu care era prevăzut spătarul jilțului, imobilizându-i astfel capul ca pe un gândac în insectar. Îi potrivea în spate un panou de pânză țeapănă, zugrăvită cu flori și inimioare, cu un text ca o aureolă în jurul capului, de genul TE PORT ÎN INIMĂ sau O PIEDICĂ ÎN CALEA UITĂRII după dorință. Maestrul își vâra apoi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se detașează în peisajul cultural al epocii drept vocile cele mai autentice ale spiritului critic aplicat unei societăți aflate în cumpăna vremii. Liberalismul, tradus direct din surse franțuzești, a propulsat o faună diversă și spectaculoasă, numai bună de țintuit în insectarul său de către Caragiale. La intersecția dintre lumea românească, dinamică, cel puțin la nivelul elitelor, și oferta ideologică occidentală, versatilitatea a devenit o trăsătură a modului românesc al ființei. Ideile noi sunt primite fără rezerve, în vreme ce trecutul este lesne aruncat peste
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
pe două bucăți mari de vată, și ieșea prin lamela omoplatului, țintuind-o de tăblia de la pat. Era prinsă, martirizată, fără putință de scăpare, flutura din brațul rămas liber fără nici o putere, ca o libelulă țintuită cu un bold în insectar. Fantasma asta apăruse-n viața ei de când începuse să tragă la mașina de cusut și-o chinuia neîncetat. În fiecare dimineață se apropia cu tot mai multă repulsie de gângania neagră și veninoasă lângă care trebuia să supraviețuiască până la căderea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
placenta ca o omidă de pe-o frunză de varză. Apoi i-au dat piciorușe și i-au înmugurit aripi la subțiori. Și a fost de pe-o zi pe alta fluture, răstignit pe trompele mele uterine ca-ntr-un insectar, și sugând cu trompa dopul de gelatină care-l despărțea de lumea noastră. Când s-a născut s-a-nfășurat cu totul în aripi, și-a ieșit murdar de sânge și lichid placentar și fecale proprii, încît a trebuit să-l curăț
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vadă corsetul de plexiglas roz mulat pe fiecare curbă a corpului ei, și capetele cu cheiță ale șuruburilor cu care era încheiat. Rămaseră așa, plouați de polen și scăldați în dorință, până veniră, în fine, fluturii. Veneau din sutele de insectare "e muzeului Antipa, care-și deschiseseră-ncet, în săli umbroase, capacele cu geam. Fluturii africani și amazonieni, atât de mari încît abia dacă-ncăpea cîte-o pereche (mascul și femelă într-un uimitor dimorfism sexual) pe satinul încrețit al unei cutii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o broască vie, cu ochi roșii, mare cât un iepure, patru păpuși rusești așezate în ordine descrescătoare, o carte bogat ilustrată, scrisă cu litere necunoscute, o bilă albastru-străvezie care plutea în micul spațiu fără s-atingă pereții, o cutie de insectar cu un mare fluture martirizat, un ceas de buzunar cu cadranul întors ca-n oglindă, o ciocolată cu șase straturi: de chewing-gum, de halviță, de marțipan, de nuga, de ciocolată și de napolitană, o jucărie cu mecanism, întruchipînd fata din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
altceva decât unicul stimul ce-l activează: codul pietrificat al marelui perete, de parcă peretele însuși ar fi fost retina fragedă a femeii, macula lutea în care s-ar fi îngrămădit spectacolul total al lumii. Peretele era, în întregime, un uriaș insectar. Ordonați în rânduri și coloane, pe toată suprafața își întindeau aripile fluturi, cei mai mari și mai frumos colorați ce-ar fi putut fi văzuți vreodată. Aripi largi și puternice, cu doi ochi micuți în partea de jos, corpuri groase
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
infinite, cocorul scoate dintr-un râu o broască, melci trec prin tufe de migdal, un bărbat scund cu ochi Îngustați, ținând În mână un lampion, Își face lumină și răzbate pe un drum de munte apocaliptic. Pe un perete un insectar adus tocmai de la Rio de Janeiro. Sunt zece fluturi de pe Amazoane, albaștri, cu reflexe aurii-verzui Închiși În caseta de sticlă de deasupra pianului. Un motan cu chip de leu se plimbă leneș prin cameră și peste cameră. „L-au găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Emma și Charles Bovary. Charles este burghezul tradițional, degustător de teatru, de tragedii ale căror atrocități este obișnuit să le judece cu aristocratică detașare, trăgînd "învățăminte" folositoare. Pentru el, omorîrea regelui Hamlet este un act cultural de mult prins în insectar, dar pentru Emma evocarea lui repetată va determina o surprinzătoare trezire a instinctelor și a sentimentului de sufocare într-un univers al cuvintelor și nu al faptelor. Va trece ea însăși la fapte, luîndu-și-o ca model pe Regina shakespeariană, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
De peste tot veneau oameni și animale. Oamenii veneau în pelerinaj, înfruntând o vreme capricioasă, și au adus cu ei mici gândaci care mișunau peste tot. Am descoperit în iarbă sute de insecte. Avem și fluturi, o droaie - să-ți faci insectar. Iezii de capră sălbatică behăie pe stânci când nu știu pe unde s-o apuce. Dacă văd o umbră mică și subțire scanând versanții, știu că trece un vultur și-mi acopăr urechile, fiindcă o să facă pi-uuuuuu dintr-o clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]