1,347 matches
-
dimineață în treburile mele mă uitam peste câmpurile din vecinătatea orașului.Frumusetea dimineții târzii apasă deasupra lanurilor alternante de floarea soarelui și porumb.Totul ars și uscat.În condiții normale ar fi trebui să mă gândesc la secetă, sărăcie și insecuritate. Dar totul se raporta la manifestarea vieții.Păsările cerului migrează, animalele se adaptează în condiții grele și oamenii de prin alte locuri pot trăi de asemenea cu mai puțin decât previziunile generate de imagini.Nu simțeam teamă și ”vedeam” cum
PREZENTUL CONTINUU SIMPLU de DALELINA JOHN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343541_a_344870]
-
echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Acest principiu exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze. Principiul securității raporturilor juridice a apărut și s-a dezvoltat pe cale pretoriană, mai exact în practica instanțelor internaționale, dobândind rang de principiu al ordinii juridice
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
poate constata că nici condiția referitoare la existența situației extraordinare și nici cea privind urgența reglementării nu sunt îndeplinite. Deși se invocă în cuprinsul preambulului necesitatea urgentă de consolidare a capacității administrative a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, precum și insecuritatea juridică apreciată la nivelul actelor de concesiune minieră și de autorizare a începerii lucrărilor miniere, în realitate, scopul emiterii ordonanței de urgență presupune elemente clare de oportunitate legislativă, incompatibile cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție. În susținerea acestei
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
drastice a acesteia și al imposibilități atragerii de personal de specialitate corespunzător perspectivelor de dezvoltare a domeniului petrolier, activităților miniere și de stocare a dioxidului de carbon. De asemenea, intervenția legislativă pe calea ordonanței de urgență vizează situația referitoare la „insecuritatea juridică apreciată la nivelul actelor de concesiune minieră și de autorizare a începerii lucrărilor miniere, cu consecințe negative majore în buna desfășurare a acestor activități economice“. Totodată, Guvernul a subliniat „necesitatea implementării la nivel național a Regulamentului (UE) 2024/1.252 al
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
carbon“. De asemenea, se arată că, „în lipsa unor măsuri urgente de ordin legislativ, există riscul de agravare a situației privind capacitatea administrativă a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, cu consecințe privind gestionarea bunurilor aparținând statului român, precum și perpetuarea insecurității juridice a actelor de concesiune minieră, în ceea ce privește modificarea acestora și/sau autorizarea începerii lucrărilor miniere, cu consecințe negative majore în buna desfășurare a acestor activități economice“, care „vizează interesul public“. ... 53. În consecință, Curtea constată că Ordonanța de
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Curtea europeană a mai statuat că, „odată ce a fost adoptată o soluție de către stat, ea trebuie implementată cu o claritate și o coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92) - a se vedea, în același sens, Decizia Curții Constituționale nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
activ al legislației. În aceste condiții, posibilitatea acordată autorităților competente în domeniu/autorității competente și de reglementare de a stabili excepții de la regula legală, în considerarea unor cerințe specifice pe care aceasta le cunoaște, nu echivalează cu un element de insecuritate juridică, ci reprezintă o soluție legislativă caracterizată de flexibilitatea necesară pentru eficienta desfășurare a activității miniere în situații deosebite, fără a reprezenta o încălcare a art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Reprezentantul puterii executive nu face altceva, în
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
Consiliului Superior al Magistraturii în acest domeniu, precum și a principiilor de separație, echilibru și cooperare loială între autoritățile publice, principii pe care toate autoritățile trebuie să le respecte în exercitarea atribuțiilor lor. Procedura actuală deschide posibilitatea unor litigii, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcții publice într-un domeniu de importanță fundamentală, și anume al aplicării legii, în apărarea justițiabilului de abuzurile magistraților. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că
DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298403]
-
octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României). Curtea europeană a mai statuat că, „odată ce Statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României). Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
prin Decizia nr. 10 din 11 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conduce, în materia urbanismului, la o soluție legislativă care are potențialul determinării unor situații juridice caracterizate de insecuritate, lipsă de predictibilitate, inechitate, în totală contradicție cu scopul normei legale. La momentul adoptării normei legale criticate, rațiunea avută în vedere de legiuitor a fost tocmai aceea de a proteja securitatea raporturilor juridice, prin consacrarea efectului pentru viitor a invalidării
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
principiul securității juridice nu poate fi înfrânt. Instabilitatea creată prin interpretarea menționată constituie o nesocotire a principiului securității juridice, principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012). ... 8. În măsura în care anularea
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
ar conduce de plano la anularea actului administrativ individual, doar pentru că, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, actul administrativ individual era contestat într-o cauză aflată în curs de soluționare pe rolul instanței judecătorești, creează o stare de insecuritate juridică. În concret, cetățenii care și-au exercitat drepturile, cu respectarea legislației specifice în materie de urbanism, astfel cum aceste norme specifice erau prezumate ca fiind în conformitate cu normele superioare la momentul primirii autorizației de construire, nu pot fi
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ are putere numai pentru viitor, sintagma „numai pentru viitor“ nu poate primi o interpretare retroactivă, deoarece destinatarii normei nu se mai bucură de securitate juridică, ci, dimpotrivă, de insecuritate. ... 10. De asemenea, se susține că soluția legislativă criticată conține elemente de neconstituționalitate din perspectiva respectării principiului aplicării legii în timp, fiind neconstituțională prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție. Principiul neretroactivității impune ca un act normativ nou
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Curtea europeană a mai statuat că, odată ce a fost adoptată o soluție de către stat, aceasta trebuie implementată cu o claritate și o coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92, Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României, paragraful 33). ... 79. Totodată, în Hotărârea din 29 noiembrie
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
juridice și de a promova încrederea publicului în justiție. ... 80. În acest context, Curtea a statuat că principiul securității raporturilor juridice exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
lipsa de previzibilitate a normei. În mod evident, textul este neclar și încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție și normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, generând insecuritate în circuitul civil și riscul unei practici judiciare neunitare, cu efecte negative asupra ambelor părți ale contractului de credit, din moment ce este susceptibil de interpretări diferite. ... 9. Se menționează că ipoteza comună a textelor legale criticate este aceea că
DECIZIA nr. 99 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300373]
-
o chestiune de drept autentică, reală, care să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar genera insecuritatea raporturilor juridice (spre exemplu, deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 53 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1191 din 29 noiembrie 2024
DECIZIA nr. 227 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300350]
-
cu amendă în cuantum de 100 lei, însă potrivit dispozițiilor legale criticate instanța judecătorească poate să înlocuiască sancțiunea contravențională cu minimum 50 de ore de muncă în folosul comunității. ... 7. Prin urmare, dispozițiile legale criticate sunt inexacte și generează o insecuritate juridică, în condițiile în care instanța judecătorească ar trebui să înlocuiască întotdeauna sancțiunea amenzii cu minimum 50 de ore de muncă în folosul comunității, chiar dacă amenda ar avea un caracter derizoriu. De asemenea, se încalcă și principiul egalității în
DECIZIA nr. 81 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299817]
-
normă care trimite generic la niște cuantumuri dintr-o lună precedentă care, de altfel, nu sunt precizate nici în normele de salarizare care au precedat-o nu întrunește exigențele de precizie și claritate care caracterizează un act normativ și creează insecuritate juridică, destinatarii legii fiind în imposibilitate de a-și adapta conduita exigențelor legii. ... 17. În final, se invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale privind criteriile de calitate a legii (spre exemplu, Decizia nr. 201 din 7 aprilie
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
noilor cerințe legislative, în situația în care au valorificat deja sumele primite cu titlu de despăgubire, cu consecința nașterii unor drepturi patrimoniale ale expropriatorilor. În concluzie, normele criticate încalcă principiul stabilității raporturilor juridice reglementat de art. 1 alin. (5), introduce insecuritate în circuitul civil și lasă la dispoziția unilaterală a statului sau a unității administrativ-teritoriale nașterea unui raport juridic civil, cu consecințe directe asupra patrimoniului unei persoanei fizice sau juridice, fiind afectate si dispozițiile cuprinse în art. 44 alin. (1) teza
COMUNICAT din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272733]
-
răspunderea aparținând, după caz, persoanelor cărora le revine obligația de supraveghere. Așadar, art. 107 alin. (17) este neconstituțional în măsura în care se aplică inclusiv elevilor care au vârsta sub 18 ani la data săvârșirii faptei delictuale, având în vedere insecuritatea juridică pe care o astfel de prevedere o poate genera prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 17. Dispozițiile art. 128 alin. (2)-(17) din lege reglementează modul de organizare și funcționare a consiliilor de
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
baza modului de constituire a consiliilor de administrație. ... 18. În ceea ce privește dispozițiile art. 128 alin. (10) și (11) care instituie procedura de vot în anumite cazuri expres prevăzute, acestea sunt neconstituționale în contextul în care (i) determină o insecuritate juridică a modului în care pot fi adoptate hotărâri ale consiliului de administrație și (ii) determină inclusiv un blocaj în modul de funcționare a consiliului de administrație. Astfel, art. 128 alin. (10) instituie condiția majorității absolute în ceea ce privește
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
neclar. În primul rând, stabilește că elevii beneficiază de gratuitate „în condițiile legii“, deși această gratuitate este instituită chiar de dispozițiile prezentei legi. Or, o trimitere în alb la o altă lege, care nu se poate determina, conduce la o insecuritate juridică deoarece nu se poate stabili în mod clar cine/cum beneficiază de gratuitate. În al doilea rând, dispozițiile alin. (1) sunt neclare deoarece stabilesc că elevii beneficiază de gratuitate la serviciile publice de transport local, „inclusiv metropolitan și județean“. Din
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
măsură să determine ce obligații au față de elevi. În al treilea rând, textul criticat pare să condiționeze acordarea propriu-zisă a gratuității de dispozițiile unei hotărâri a Guvernului. Astfel, sintagma „în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern“ creează o insecuritate juridică, respectiv lipsa unei asemenea hotărâri este de natură să conducă la anularea sau ineficacitatea, după caz, a dreptului prevăzut la art. 83 alin. (1) din lege. Or, hotărârile Guvernului sunt acte date pentru organizarea executării legii. Astfel, hotărârile Guvernului
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
creează confuzie, nefiind deloc clar care este criteriul principal care stă la baza modului de constituire a consiliilor de administrație. ... 165. Se mai arată că art. 128 alin. (10) și (11) este neconstituțional în contextul în care (i) determină o insecuritate juridică a modului în care pot fi adoptate hotărâri ale consiliului de administrație și (ii) determină un blocaj în modul de funcționare a consiliului de administrație. ... 166. Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că legea stabilește criteriile în baza cărora
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]