720 matches
-
ale unei zeițe pure, Diana, sau ale unei Venus carnale, urmașe ale Mariei sau ale Evei: „Concepțiile medievale despre dragoste și teoriile despre iubire cunoscute de Boccaccio reprezintă o frescă complexă. Dragostea creștină sau caritatea intra în antiteză cu iubirea instinctuală, naturală. Acestea două se armonizau în dragostea conjugală, la rândul ei opunându-se dragostei curtenești și învățăturilor lui Ovidiu. Toate aceste contradicții se regăsesc în opera lui Boccaccio. Dragostea este sacră și profană, este spirituală și fizică, înnobilează sau reduce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Acestea două se armonizau în dragostea conjugală, la rândul ei opunându-se dragostei curtenești și învățăturilor lui Ovidiu. Toate aceste contradicții se regăsesc în opera lui Boccaccio. Dragostea este sacră și profană, este spirituală și fizică, înnobilează sau reduce la instinctual, devine o experiență profund individuală și în același timp un numitor comun pentru întreaga omenire, și, de multe ori, înseamnă toate aceste lucruri la un loc. În spatele acestor 593 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 16. 594 Cum ar fi Ameto, Ninfale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Pasul următor a fost dat de apariția satelor. Aglomerările umane, impuse de nevoile de apărare, au condus la o primă stratificare a populației. De altfel, viața în comunitate obligă la o ierarhizare a valorilor printr-un proces permanent de comparație instinctuală sau conștientă pe diverse criterii solicitate de viață. La început, în comunitățile mici, toți făceau de toate, adică fiecare participa atât la procurarea hranei, la realizarea uneltelor pentru asigurarea ei, cât și la apărare. Se impunea un conducător, la început
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
În timp ce orice efort va rămâne la orice alt popor, factice, așa cum s-a întâmplat cu Pope de pildă."3 Motivația principală a acestei afirmații are în vedere faimosul caracter raționalist al poporului francez, trăsătură care ar domina dimensiunea emoțională și instinctuală. Am insistat mai mult asupra acestor opinii deoarece, cu unele nuanțări, ele reprezintă baza de la care pornește construcția lucrării de față. Nuanțările se referă la respingerea oricărui tip de absolutizare în orice condiții nocivă, mai ales într-un domeniu atât
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o anumită vârstă și alte asemenea considerente explică în bună măsură acea atitudine. Dar nu în totalitate. Au existat suficiente cazuri în care, deși existau oferte de muncă în mediul privat mai bine plătite, ele erau ignorate. Motivul este acțiunea instinctuală. Fără să facă un calcul de genul celui pe care îl vom face noi aici, acționau ca și cum l-ar fi făcut. Să spunem că un muncitor la stat primea salariul X, pentru care trebuia să fie pontat în întreprindere 8
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care să fie miza esențială a acestei înfruntări care capătă proporții epice? Interese economico-financiare? Acestea au existat întotdeauna, cel puțin la aceeași intensitate. Încrâncenări viscerale? Nici acestea nu au lipsit în timp, iar faptul că își au rădăcinile în zona instinctuală le face să nu diminueze în timp. Dorința de a lega fire translucide de membrele politicienilor astfel încât actul politic să fie foarte prietenos? Nimic nou, iarăși. Anul 2012, de altfel, a fost nu mai puțin agitat și bogat în evenimente
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
În fața frustrării subiectul poate reacționa prin agresivitate și, dacă aceasta la rândul ei este blocată În exprimare, apar conduite de autoagresiune. Deoarece prin diversitatea formelor de manifestare a agresivității nu se poate explica un model comportamental uman numai prin teoriile instinctuale, cele socio-genetice (L. Bercowitz, K. Horney și R. Goldenson) consideră agresivitatea ca rezultat al Învățării În decursul propriei existențe. Studiile asupra agresivității În epilepsie au demonstrat importanța netă a unor structuri cu implicație atât În mecanismele de criză, cât și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
bogată). Continentul european împărtășește parțial aceleași semnificații; - Africa, pământ de foc în imaginarul colectiv, asociată cu animalele sălbatice, cu savana, cu vegetația specifică, cu riturile animiste, simbolizează partea arhaică a psihicului și indică faptul că situația face apel la dimensiunea instinctuală; în funcție de scenariu, această animalitate îl sperie sau îl atrage pe cel ce visează; - Asia are o semnificație de mister și de spiritualitate; cel care visează este angajat într-un proces de transformare interioară; - simbolismul Oceaniei poate fi legat de cel
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
arhigenetică, a ficționalității și/sau a poeticității", în detrimentul celor foarte multe și variate care alcătuiesc "literatura neficțională în proză", adică "istoria, elocvența, eseul, autobiografia" etc. Această concluzie îl îndreptățește să recurgă la "poetica condiționalistă", adică la o abordare intuitivă și instinctuală a literarității întemeiată conform unei deschise, dinamice și subiective "judecăți de gust". Principiul genettian al acestei perspective este exprimat astfel: "Consider ca fiind literar orice text care provoacă în mine o satisfacție estetică"40. Așadar, teoreticianul revendică omologarea literară a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe proprietar. În cele din urmă, după multe eforturi, Pinocchio câștigă transformarea sa. 2. Un animal bogat în simboluri. Măgarii, dincolo de faptul că sunt încăpățânați, sunt buni și fideli. Sunt animale ce prezintă două aspecte: pe de o parte, elementul instinctual, prezent chiar și în om, după cum este dezvăluit de întâmplările din Asino d'oro a lui Apuleio; pe de altă parte, în varianta sa feminină, măgarul reprezintă simbolic umilința arătată de Pă-rinții deșertului, care îl foloseau amintind de Isus, intrat
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
creația artistică a fost interpretată ca un act fie demențial, delirant, fie mistic, impuls al divinității (Platon), ca expresie sensibilă a ideii absolute (Hegel), ca activitate spirituală prelogică și amorală (Croce), ca pură revelație (Brémond), compensație, manifestare sublimată a refulărilor instinctuale (S. Freud), produs patologic (Lombroso), al dicteului automat al inconștientului (A. Bréton), ca act aleatoriu sau ca simplu joc (Karl Gross), ca expresie a sintezei armonioase și superioare a disponibilităților vitale (Guyau), ca proces creativ natural continuat în plan spiritual
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
reguli în colectivitate etc. Aceste comportamente se regăsesc și ele, reformulate, în termeni socioculturali ce implică logosul și valorile în societățile umane. Ele se desfășoară și la om între naștere, maturizare, reproducere, îmbătrânire și moarte, ca la animale. Comportamentele animale instinctuale sunt reglate de bio-psiho-ritmuri - somn-veghe, rut, hibernare, migrare -, de factori climatici și ambientali, reglaj care nu se regăsește decât parțial la om. La om reîntâlnim aproape toate aceste aspecte biologice ale psihismului în derularea cărora este esențială organizarea și funcționarea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
of mind - reacții impulsive, optimism inconstant motivat, apelare interpersonală pe numele mic. Se mănâncă tot mai mult la McDonald’s sau Kentucky Fried Chicken și lumea se distrează necondiționat în Disneyland. Adeseori, strategiile cognitiv-comportamentale sunt dominate de manifestări afective și instinctuale. Valorile personalității, ale ego-ului rămân atașate acestui sector și se îndepărtează de conștientizarea unui ideal spiritual (Shweder, 1991Ă. Super-ego-ul individual pierde mult teren în favoarea unui super-ego comunitar, foarte sever, cu norme și legi stricte. Ca urmare, scade și mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca substrat o degenerescență neuronală, el consideră indivizii respectivi ca fiind incapabili să-și însușească și să utilizeze valorile morale, dar abili în a-și ascunde viciul structural în funcție de context. Stigmatizați antropologic, psihopații afișează și manifestări clinice episodice afective și instinctuale, care însă sunt net dominate de comportamentul antisocial. În nici una dintre variante ei nu pot fi derogați de responsabilități. Contactul cu legea este plauzibil mai ales când aparțin unor pături social-economice sărace sau dezavantajate. Tulburările de personalitate tind treptat să
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
structură unitară, generalizatoare. În esența comportamentală victimală se constată încercarea victimei de a anticipa rezultatul acțiunii agresionale a infractorului. Inconștientul victimal. Fixat în ereditate, inconștientul comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de natură asociativ-previzibilă. În relația cu agresorul conduita victimei este dată de structura conștient-inconștient. Voința victimei în răspunsul la agresiune poate fi nascută
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
manifestare, în intensități diferite ale actului agresor. Două dintre cele mai cunoscute specii ale agresivității sînt crima și insulta, care cunosc o importantă variație interculturală. De exemplu, crima a fost abordată din perspective diverse, fie privită ca fiind de natură instinctual biologică, fie provocată de factori sociali și istorici. Neîndoielnic, există diferențe marcante interculturale din punctul de vedere al indicatorilor specifici agresivității, iar probele cele mai cunoscute eșuează uneori în cuantificarea precisă a acestor diferențe (Lai Chu, Fung, Yu, Raine, 2009
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
p. 212). c. Un nou tip de inteligență Un nou tip de conștiință presupune însă un nou tip de inteligență, care să unifice multiplele dimensiuni ale ființei umane, veritabil proces alchimic de echilibrare a nivelului mental (gândurile), emoțional (sentimentele) și instinctual al ființei umane. Doar o astfel de ființă unită în interior devine "receptaculul pentru receptarea realului ca atare" (B.N., 2004, p. 13), doar în ea se poate realiza trezirea. Inteligența este "capacitatea de a citi și printre rândurile cărții Naturii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
tehnico-științifice nu servesc decât la sporirea unei complexități din ce în ce mai incomprehensibile. Unitatea omului cu sine (nașterea de sine ca ființă integrată) e posibilă prin dezvoltarea acestui nou tip de inteligență. Omul care realizează în sine echilibrul între planul mental, emoțional și instinctual poate renaște (ontologic) ca o ființă integrată, această integrare permițându-i, la nivelul cunoașterii înțelegerea, la nivel axiologic -, aprecierea valorii, iar în planul acțiunii acțiunea ca gest creator. Omul deplin este un om născut din nou. Doar acest tip uman
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
participarea la relații, parcurgerea timpului instituțional, anturajul. Pe scurt, conviețuim cu ideea, până când viața ne impune din nou cadența și normele ei de autoconservare. Întotdeauna se interpune ceva între noi și ceilalți. Este foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea, subestimarea (de sine, a semenului), supraestimarea (de sine, a semenului), duritatea, blândețea, masca, ostilitatea, convenția, suferința, împăcarea
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
iar pe de altă parte caută să accepte sentimentele intense de plăcere”. Concepția fericirii care derivă din această teorie este controlată de capacitatea aproape „utilitaristă” a individului de a-și stăpâni pulsiunile proprii și de a-și canaliza propriile dinamici instinctuale. Astfel atât idealurile cât și cultura vor fi văzute numai în funcție de depășirea conflictelor interne ale individului, pentru a limita starea de tensiune și pentru a promova o adaptare care să limiteze pagubele potențiale ale forțelor iraționale și inconștiente. 1.1
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
de indivizi „clonați ideologic”. Întrucât insistă pe ideea de laborator Pitești, Într-un alt text, Nicu Ioniță 19 realizează tabloul clinic al călăilor și al victimelor. În cazul călăilor este vorba despre disocierea personalității, indiferentism agresiv față de suferința celorlalți, plăcerea instinctuală de a produce suferință, agresivitate verbală, disperare, hipertrofiere a propriei persoane, impulsivitate, dezordine mentală progresivă, gândire delirantă. În cazul victimelor este vorba despre prăbușirea capacităților de apărare și autoconservare, blocaj mental și emoțional, reacții aproape catatanoide, moarte psihogenă. Scopul era
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
drumuri și posibilități de care conștiința În unilateralitatea ei nu știe și o totalitate care include adîncurile naturii. El reprezintă avîntul cel mai puternic și inevitabil al ființei, și anume cel al autorealizării. Este un erou Înzestrat cu toate puterile instinctuale naturale În timp ce conștiința este prinsă constant Într-un presupus se poate altfel. Impulsul și compulsiunea autorealizării este legitate a naturii și de aceea are o putere de neînfrînt, chiar dacă Începutul este improbabil. Puterea se exteriorizează În minunile copilului erou, mai
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Sofița, prevăzătoare, salvează onoarea fetei găsindu- i ca paravan marital un ins inofensiv, vârstnic, stăpânit mai puțin de pulsiuni erotice și mai mult de grija pentru propria sănătate. Imprudentă, Mița Își ia clandestin amantul premarital cu ea și se dezlănțuie instinctual În prezența soțului ce doarme („Domnul care horcăie...”) În același compartiment. În triplă postură: de mamă, soție și amantă, personajul feminin caragialian apare rar, aproape accidental (cum e Acrivița Panaitopolu); de regulă, soția e (și) doar amantă sau doar mamă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Iuda - după război nu apare decât Omul ascuns (1947). Piesele, admirate de unii contemporani pentru inteligență și energie spirituală, ilustrează principii morale. Călătorie-n întuneric încearcă să probeze că într-o lume deviată nu pot răzbate spre lumină nici făpturile instinctuale, stăpânite de patimi, nici cele guvernate de un raționalism maladiv. Omul ascuns este o pledoarie pentru egalitatea sexelor și pentru căsnicia întemeiată pe dragoste, pe respect și înțelegere. Impregnate de un lirism meditativ, aceste lucrări de introspecție centrate pe problemele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
sau chiar al trăirii unei alte vieți. Un rol important în aceste momente îl au inteligența și cultura ce mențin un oarecare grad de cenzură, luciditate și coerență mintală și poate prin antrenarea instrumentală a curiozității acționează nefast asupra adaptării instinctuale la momentele morții, adaptare ce are loc în mod firesc. Afectivitatea și comunicarea devin foarte restrânse. Comunicarea verbală cedează adeseori; mimica devine mai puțin mobilă și fluidă. Doar privirea, ca formă de comunicare non-verbală acționează, fiind încărcată de o extremă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]