269 matches
-
74 polaritate / 57, 72 relația "liniară" cu instituționalismul și liberalismul / 55-56, 67-68, 147 relația "triunghiulară" cu instituționalismul și liberalismul / 56, 67, 70, 74-75 schimbarea internațională / 68 sfârșitul Războiului Rece / 31, 43, 47, 68, 75-76, 102, 121, 123, 143 sinteza cu instituționalismul și liberalismul / 49, 51, 55, 68, 75, 147 terorismul internațional / 170, 173 unipolaritate / 32, 173 variabila cheie / 57, 64, 67 Zidul Berlinului / 180 Modelul realist structural al sistemului internațional vezi modelul neorealist Mongolia Interioară / 132 Moore, T. G. / 130, 138
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cu o angajare provizorie, care nu oferă o învățare suficientă a abilităților cerute de o slijbă competitivă cerute în comunitate sau care nu încearcă să orienteze indivizii către nivele mai mari de angajare. Aceasta poate duce la o formă de instituționalism prin care pacienții rămân "împotmoliți" într-un spital, atelier,special sau club psihosocial (Cook, 1989). Supraestimări excesive, pot duce, la plasarea în slujbe competitive, a unor indivizi care înregistrează un deficit simptomatic sau cognitiv prea mare sau care primesc susținere
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la adresa capitalismului. Veblen are o adevărată aversiune față de fundamentele psihologice ale marginalismului și critică analiza echilibrului economic. Acești autori resping abstracțiunile și recurg la pragma tism, la observații și experiență drept criterii principale de analiză. Mișcarea lor s-a numit Instituționalism și încearcă să lege relațiile economice de cele instituționale. Unii îl urmează pe Veblen, care insistă asupra "caracterului ritual" ca trăsătură specifică a instituțiilor, alții vor pune un accent mai mare pe aspectele sociologice ale analizei economice, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
instituționale avea să lase calea liberă spre Marea Depresiune. Căutarea de legi economice geerale a fost înlocuită cu analize inductive ale aspectelor instituționale și cu raționamente sociologice, criticîndu-se capitalismul, mono polul, progresul tehnic și materialist ș.a. După circa două decenii, instituționalismul american își pierde atractivitatea în favoarea keynesismului. El se va topi, practic, în keynesism. În același timp, se vor utiliza mai mult analizele statistice și cele econometrice, în încercarea de a înțelege mai bine complexitatea economică. Sunt incluse în analiză principiile
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
antisociale. Ei propun un "stat social" care să controleze puterea și să se ocupe inclusiv de securitatea și stabilitatea indivizilor, a drepturilor lor specifice, dar și chestiuni legate de creștere și bunăstare. Aceasta este o primă variantă, prezentată sumar, dar instituționalismul va mai produce și altele în decursul secolului al XX-lea. 2.2. Școala suedeză Aproape concomitent cu instituționalismul se dezvoltă Școala suedeză de economie, sau Școala de la Stockolm, ce-l are ca principal reprezentant pe Knut Wicksell. Acesta ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
indivizilor, a drepturilor lor specifice, dar și chestiuni legate de creștere și bunăstare. Aceasta este o primă variantă, prezentată sumar, dar instituționalismul va mai produce și altele în decursul secolului al XX-lea. 2.2. Școala suedeză Aproape concomitent cu instituționalismul se dezvoltă Școala suedeză de economie, sau Școala de la Stockolm, ce-l are ca principal reprezentant pe Knut Wicksell. Acesta ocupă un loc binemeritat în istoria gîndirii economice prin modelul economic creat. El a oferit elementului timp un loc important
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
colective asumată în această nouă ordine politică. De la crearea Comunității Economice, în 1950, și până la jumătatea deceniului nouă al secolului trecut, atenția teoreticienilor a fost concentrată pe explicarea procesului de integrare europeană. Alternativele cadrului teoretic, neofuncționalismul, liberalismul interguvernamental și istoricul instituționalismului care au fost dezvoltate, în special pe parcursul acelor ani (în particular în SUA) au fost strâns legate de dezbaterile din domeniul relațiilor internaționale. Procesul de construcție instituțională a UE a fost interpretat ca un exemplu avansat de cooperare internațională și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ne imaginăm că democrația s-ar putea rezuma la o seric de alegeri individuale sau că dispunem de mijloacele intelectuale pen-tru a evalua alegerile unui subiect colectiv, care este totodată perfect ireal si mai eficient decît realitatea însăși. 5.5. INSTITUȚIONALISM VERSUS NEOCLASICISM Faptele sunt premerse de teorii. De aceea preconcepțiile (și uneori prejudecățile) autorilor sunt foarte importante. Astăzi, majoritatea autorilor tind să se grupeze în jurul a două preconcepții semnificative : este vorba despre instituționalism și despre neoclasicism. Aceste preconcepții nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mai eficient decît realitatea însăși. 5.5. INSTITUȚIONALISM VERSUS NEOCLASICISM Faptele sunt premerse de teorii. De aceea preconcepțiile (și uneori prejudecățile) autorilor sunt foarte importante. Astăzi, majoritatea autorilor tind să se grupeze în jurul a două preconcepții semnificative : este vorba despre instituționalism și despre neoclasicism. Aceste preconcepții nu sunt etanșe, există și dese suprapuneri, dar ele se dovedesc construc-te utile pentru o mai bună înțelegere a lucrurilor . Dacă instituționaliștii încearcă să construiască modele structurale, neoclasicii realizează mai curînd modele predictive. Modelele structurale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Instituționaliștii fac studii de caz, studii istorice, sociologice etc., pentru a vedea dacă normele modelului structural construit corespund cu realitatea. În lucrările sale Teoria clasei neproductive și Teoria întreprinderii, Th. Veblen a construit un model structural de bază al canoanelor instituționalismului. Astfel de modele însă, spre deosebire de cele deductive neoclasice, te ajută să înțelegi dar nu și să generezi predicții. Cele logice neoclasice utilizează prețuri și cantități pentru a studia cererea și oferta și a face astfel predicții privind comportamentele consumatorului și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
la rîndul lor, un număr nedeterminat de postulate subsidiare. Adevărul concluziilor deduse din tot acet edificiu depinde de consistența logică a postulatelor în cauză și de întinderea domeniului lor de aplicabilitate. Orice cunoaștere științifică este istoricește relativă. Istoricismul seamănă cu instituționalismul, dar e mult mai interesant, ori-cum amîndouă combat ortodoxia, care susținea că analiza economică ar consta în elucidarea implicațiilor necesității de a alege în diferite împrejurări presupuse. Evaluarea relativă a mijloacelor și scopurilor depinde de anumite doctrine psihologice. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
produs o reînnoire semnificativă în analiza firmelor și piețelor, a instituțiilor și organizațiilor, precum și a relațiilor dintre acestea, creînd breșe adînci în fortăreața ortodoxiei neoclasice, prin reintegrarea studiului organizațiilor în teoria econo-mică. Această mișcare de idei nu se confundă cu instituționalismul american, deși seamănă în multe privințe, ca și cu școala istorică germană. Revin în atenție fundamentele instituționale ale dezvoltării economice, firma nu mai este privită doar ca o entitate singulară, maxi-mizatoare de rezultate prin propriile eforturi, iar piața nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
universală, guvernată de reguli general-valabile, ce validează sau nu planurile agenților. Este vorba de mai mult decît de o școală, este vorba de un întreg program de cercetări, care a căpătat pînă acum diferite titulaturi, nici una însă satisfăcătoare: "economie comportamentalistă", "instituționalism modern", "noua econo-mie comportamentalistă, "economie neoinsti-tuțională", "economic industrială" și altele. Convergențe există și cu post-keynesismul. Mai mult, există autori precum J. Lesourne 52 care ambiționează să realizeze o sin-teză mult mai vastă, integrînd teoriei economi-ce mai multe curente științifice, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
industrială" și altele. Convergențe există și cu post-keynesismul. Mai mult, există autori precum J. Lesourne 52 care ambiționează să realizeze o sin-teză mult mai vastă, integrînd teoriei economi-ce mai multe curente științifice, cum ar fi teoria generală a sistemelor, evoluționismul, instituționalismul, comportamentalismul și altele. Alții încearcă o sinteză între economia neoclasică și cea comportamentalistă. Este cazul lui K. Arrow cu lucrările sale privind limitele organizației, privind alegerile și deciziile indivizilor și cele sociale 53. În paralel, se întîmplă un lucru "straniu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
decît să le colecționeze și să clădească pe baza lor o întreagă și inutilă suprastructură. Raționalitatea agenților economiei apare deci între determinantele de bază ale fenomenului econo-mic, entitățile colective suprastructurale putînd fi reduse la relațiile interindividualc care le structurează. Astfel, instituționalismul nu ne mai a-pare ca o doctrină de mare consistență și pro-funzime, ci ca una mai puțin coerentă, dezvoltată doar ca o replică la teoria neoclasică dominantă, o încercare de reînnoire a acesteia, nu singura de altfel. Multe alte
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Economia de piață 178 5.3. Cultură și subiectivitate 180 5.4. Liberalism versus comunitarianism 184 5.4.1. Capitalul virtute 184 5.4.2. Individ și comunitate 188 5.4.3. Subiect colectiv sau unu -multiplu 194 5.5. Instituționalism versus neoclasicism 204 5.6. Știința economică și acțiunea umană 207 6. ZBORUL FRÎNT AL GÎNDIRII ECONOMICE 212 6.1. Ritmuri economice 224 6.2. Arheologia ciclurilor economice 228 7. NOUL HERMETISM NOUA GNOZĂ, ÎN ȘTIINȚĂ 240 BIBLIOGRAFIE 274 Redactor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
economice, dar și a celor non economice, care condiționează viața economică. Acum, siste-mele sunt interpretate, în general, ca mari configurații instituționale sau structurale, istorice, evolutive. Analiza sistemică este centrată mai curînd pe megainstituții decît pe microinstituțiile de care se ocupă instituționalismul contemporan. De asemenea, sunt privilegiate aranjamentele interdependente ale instituțiilor sociale, mai curînd decît regulile singulare considerate în mod izolat. Analiza sistemică în general e mai mult centrată pe temele complexității, ale interdependenței și reglării, insistînd asupra unei dimensiuni de "sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Spania, Maroc). A urmat stagii de cercetare și documentare externe la London School of Economics and Political Science din Marea Britanie și la Universitatea Utrecht din Olanda, pentru aprofundarea domeniilor de interes precum creștere economică, religie, istoria economică, doctrine economice și instituționalism. Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu, Economie politică (c) 2012 Institutul European, Iași Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BRĂILEAN, TIBERIU Economie politică / Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu. Iași : Institutul European, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-611-851-7 I. Plopeanu, Aurelian P. 33
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
investiționale conduc la schimbări În volumul total al procesului de producție și al profitului. Cheltuielile investiționale sunt mai puțin stabile decît cheltuielile de consum, astfel, insuficiența investițiilor fiind identificată ca factor ce conduce la recesiune economică. Curentele de gîndire economică instituționalismul și neoinstituționalismul - au avut niște trăsături definitorii care au avut influențe semnificative asupra procesului investițional cu efecte care-și regăsesc consecințele și asupra deciziilor investiționale contemporane. Unul din reprezentanții instituționalismului, T. Veblen În lucrarea sa Teoria clasei fără ocupații (1899
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
factor ce conduce la recesiune economică. Curentele de gîndire economică instituționalismul și neoinstituționalismul - au avut niște trăsături definitorii care au avut influențe semnificative asupra procesului investițional cu efecte care-și regăsesc consecințele și asupra deciziilor investiționale contemporane. Unul din reprezentanții instituționalismului, T. Veblen În lucrarea sa Teoria clasei fără ocupații (1899), spre deosebire de doctrina economică clasică care percepea noțiunea de capital În corelație cu avuția națiuni (la baza activității antreprenoriale era pusă dorința de a obține profituri, majorarea profiturilor era obținută din
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
acestea este convergența ideologică. Cu excepția partidelor situate la extremă, diferențele dintre celelalte partide s-au diminuat treptat. Dacă primul deceniu postcomunist a marcat unele diferențe de discurs și ideologie între principalii actori politici, anul 2000 poate fi considerat, în termenii instituționalismului istoric, un moment crucial (critical juncture) în ceea ce privește componenta ideologică a spațiului politic românesc. De exemplu, PNL și PSD aveau unele mesaje antagonice în perioada imediat următoare schimbării regimului; cu timpul discrepanța pozițiilor s-a diminuat și în 2011, ca principală
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
între legislativ și executiv. Asta împiedică partidele europene să joace rolurile tradiționale ale partidelor politice convenționale 190. Christopher Lord să ne amintim sugerează trei ipoteze pentru a explica problematica dezvoltării unei Europe a partidelor: interpretarea costului tranziției, neoinstituționalismul istoric și instituționalismul normativ 191. De cealaltă parte, Stefano Bartolini a subliniat recent că instituțiile europene, cu ajutorul partidelor naționale, au susținut dezvoltarea europartielor, susținere fără de care aceasta ar fi într-un stadiu nesigur 192. În acest context, chestiunea statutului și a finanțării FEP
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ia în considerare nivelul actorilor care influențează oricum impactul europenizării sau armonizarea la nivel național. În cele mai multe studii, comportamentul actorilor este analizat, cu referire în special la două logici de acțiune care derivă una din paradigma raționalistă și cealaltă din instituționalismul sociologic (Börzel și Risse 2003). În prima logică, europenizarea este considerată drept o posibilitate pentru ceilalți actori de a redistribui sau maximaliza resursele disponibile. În această optică armonizarea și schimbarea vor fi subordonate calculului costurilor și beneficiilor ce derivă din
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
ultima parte a anilor '90 au apărut o serie de studii care, inspirându-se în special din paradigmele relațiilor internaționale, s-au concentrat pe rolul organizațiilor internaționale în promovarea normelor și valorilor. Aceste cercetări, utilizând în principal paradigmele raționalismului și instituționalismului sociologic (sau mai bine spus ale constructivismului), au încercat să identifice care sunt mecanismele care susțin acțiunea organizațiilor internaționale și în ce condiții aceste mecanisme produc efecte palpabile și, în special, care sunt motivațiile care fac statele să se conformeze
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
autorii utilizează uneori terminologii diferite referitoare la acest concept, socializarea este înțeleasă, în literatură, ca un model explicativ alternativ față de cel al condiționalității pentru explicarea transpunerii și adoptării de norme UE. Paradigma din care provine acest concept este aceea a instituționalismului sociologic sau într-un sens mai extins a constructivismului. Mecanismul socializării, spre deosebire de condiționalitate, acționează pe o perioadă lungă, prin răspândirea și învățarea colectivă, contribuind la legitimarea normelor și valorilor internaționale din arena națională, în așa fel încât acestea să nu
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]