334 matches
-
considerabilă de a revizui interpretarea dominantă a Articolului 9 din constituție, care limitează implicarea SDF în conflicte peste hotare, iar acest fapt se reflectă în implicarea sa non-militară în conflictul din Golf și în poziția în raport cu OMP ale Națiunilor Unite. Instituționaliștii își pot completa afirmațiile cu dovezi ce decurg din strategiile economice ale Japoniei după 1989. În acest caz, o importanță aparte o are faptul că Japonia s-a folosit de instituțiile economice internaționale. La nivel global, Japonia a continuat să
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
precum GATT/ OMC, G7 și OECD (Hook ș.a., 2001, pp. 331-338). Inoguchi afirmă că rolul Japoniei în transferurile comerciale, monetare și tehnologice internaționale este în esență unul de "sprijin" (Inoguchi, 1993, pp. 58-62). Această afirmație este în acord cu enunțurile instituționaliste, potrivit cărora prezența instituțiilor internaționale poate facilita cooperarea internațională. Astfel de afirmații pot fi extinse prin examinarea rolului recent al Japoniei în instituțiile economice regionale din Asia de Est, mai ales implicarea ei în Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC). Creată în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Asia-Europa (ASEM) s-a creat din cauza excluderii UE din APEC. Participarea Japoniei la ASEM încă de la început reprezintă un indiciu general al angajamentului Japoniei față de multilateralismul economic (Hook ș.a., 2001, pp. 250-252). Astfel de evoluții susțin și mai mult afirmațiile instituționaliștilor potrivit cărora integrarea Japoniei în economia globală o încurajează să adopte o funcție de "stat comercial" în sistemul internațional. În final, instituționaliștii pot să ofere o interpretare a politicilor de investiții și de asistență ale Japoniei. Inada afirmă că analizele politice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
al angajamentului Japoniei față de multilateralismul economic (Hook ș.a., 2001, pp. 250-252). Astfel de evoluții susțin și mai mult afirmațiile instituționaliștilor potrivit cărora integrarea Japoniei în economia globală o încurajează să adopte o funcție de "stat comercial" în sistemul internațional. În final, instituționaliștii pot să ofere o interpretare a politicilor de investiții și de asistență ale Japoniei. Inada afirmă că analizele politice nu sunt singurul factor din spatele acordării de ajutor. Dorința Japoniei de a menține bune relații cu țara în cauză și de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
încercat să afirme că semnificația disputelor dintre SUA și Japonia din timpul crizei financiare est-asiatice nu a fost mare, nici pentru viitorul cooperării financiare din zonă, și nici pentru alianța de securitate dintre SUA și Japonia (Holt-Dwyer, 2000). Din perspectivă instituționalistă, aceste evoluții ar putea veni în sprijinul opiniei potrivit căreia Japonia reacționează la stimulentele tot mai mari de a coopera la nivel internațional în chestiuni economice. În general, există dovezi semnificative că utilizarea instituțiilor internaționale de către Japonia reflectă variația interdependenței
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se folosește mai puțin de instituții, dar totuși suficient. Într-adevăr, sub aspecte importante, explicația oferită de instituționalism este mai convingătoare decât cea oferită de modelul neorealist. În timp ce neorealismul poate evidenția semne ale tensiunilor din relația Japoniei cu alte puteri, instituționaliștii pot să afirme că angajamentul ei față de instituțiile internaționale globale pare să rămână puternic, având în vedere comportamentul japonez după Războiul Rece. Liberalism 1: variația internă Liberalismul prevede că variația culturală și instituțională internă va fi încorporată în dinamica manifestată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Japoniei în perioada post-Război Rece este mai autonom decât au anticipat neorealismul și instituționalismul. Există semnale că strategiile Japoniei după Războiul Rece îi influențează politica externă într-un mod ce prezintă anomalii atât pentru predicțiile neorealiste, cât și pentru cele instituționaliste. Heginbotham și Samuels notează că faptul că Japonia nu s-a remilitarizat este problematic pentru neorealism. Așa cum indică NDPO, "există puține dovezi că planificatorii japonezi se gândesc cu adevărat la o strategie de apărare independentă de forțele SUA" (Heginbotham și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dovedit a fi lipsit de conținut (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 195). Un astfel de comportament contrazice puternic esența predicțiilor neorealiste despre comportamentul Japoniei în sistemul internațional după Războiul Rece. Diplomația economică a Japoniei ridică probleme la fel de semnificative pentru predicțiile instituționaliste. Afirmațiile instituționaliste trec cu vederea relațiile economice dificile ale Japoniei cu statele industrializate, precum și semnificația gaitsu. După cum s-a menționat, acest fapt este vizibil în relațiile comerciale ale Japoniei cu Occidentul în anii 1990. Situația s-a agravat în timpul crizei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
fi lipsit de conținut (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 195). Un astfel de comportament contrazice puternic esența predicțiilor neorealiste despre comportamentul Japoniei în sistemul internațional după Războiul Rece. Diplomația economică a Japoniei ridică probleme la fel de semnificative pentru predicțiile instituționaliste. Afirmațiile instituționaliste trec cu vederea relațiile economice dificile ale Japoniei cu statele industrializate, precum și semnificația gaitsu. După cum s-a menționat, acest fapt este vizibil în relațiile comerciale ale Japoniei cu Occidentul în anii 1990. Situația s-a agravat în timpul crizei financiare est-asiatice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale Japoniei cu Occidentul în anii 1990. Situația s-a agravat în timpul crizei financiare est-asiatice, când presiunile externe dinspre SUA au cauzat critici vehemente, înainte ca Japonia să cedeze în favoarea reformei. Acest tipar nu caracterizează relația de cooperare anticipată de instituționaliști. De asemenea, argumentele instituționaliste au de suferit din cauza limitării provocate de faptul că strategiile de ajutor și investiții ale Japoniei sunt puternic bilaterale și orientate în favoarea intereselor mediului de afaceri japonez. Într-adevăr, gradul de politizare a investițiilor Japoniei prin
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în anii 1990. Situația s-a agravat în timpul crizei financiare est-asiatice, când presiunile externe dinspre SUA au cauzat critici vehemente, înainte ca Japonia să cedeze în favoarea reformei. Acest tipar nu caracterizează relația de cooperare anticipată de instituționaliști. De asemenea, argumentele instituționaliste au de suferit din cauza limitării provocate de faptul că strategiile de ajutor și investiții ale Japoniei sunt puternic bilaterale și orientate în favoarea intereselor mediului de afaceri japonez. Într-adevăr, gradul de politizare a investițiilor Japoniei prin ADB este atât de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Wan rămâne neconvingătoare pentru că felul în care Japonia se folosește de ADB este distinct în comparație cu felul în care se folosește de alte bănci multilaterale de dezvoltare regionale și globale (Yasutomo, 1993). Cu toate acestea, explicația lui Wan identifică limitările descrierii instituționaliste a strategiilor economice japoneze în Asia de Est, evidențiind preferințele particulare ale Japoniei în domeniul politicilor investiționale. Heginbotham și Samuels au elaborat o caracterizare a orientării strategice a Japoniei prin care explică anomaliile întâmpinate de neorealism și instituționalism. Autorii afirmă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
structuri industriale foarte diferite, iar astfel, dintr-o perspectivă realistă mercantilă, ele pot dezvolta o relație complementară. De asemenea, realismul mercantil explică de ce există anomalii în utilizarea deciziei Japoniei de a nu se remilitariza pentru interpretarea strategiilor ei în termeni instituționaliști. Conceptul de realism mercantil și instituționalismul au în comun predicția că statele acordă cea mai mare prioritate intereselor economice. În acest sens, cele două perspective prevăd că Japonia va adopta o reacție în primul rând non-militară față de sfârșitul Războiului Rece
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
va adopta o reacție în primul rând non-militară față de sfârșitul Războiului Rece. Totuși, instituționalismul nu poate explica modul în care Japonia este preocupată de urmărirea unei strategii non-militare. Relațiile economice japoneze cu statele asiatice nu se potrivesc cu predicțiile modelului instituționalist, pentru că ele sunt foarte politizate. Totuși, tocmai astfel de tendințe se potrivesc foarte bine în cazul unei strategii realiste mercantile. Tendința ca Japonia să întrețină bune relații economice cu vecinii asiatici, în timp ce relațiile cu puterile occidentale continuă să prezinte probleme
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și economice ce au loc în Japonia subminează fundamentul strategiei Yoshida, care presupune că pasivitatea politică și naționalismul economic pot fi urmărite simultan. Acești piloni ai politicii externe japoneze sunt subminați și cel puțin unul dintre ei trebuie să cedeze. Instituționaliștii ar putea interpreta schimbările ce au loc în Japonia drept dovezi că țara este împinsă în direcția unei strategii de putere civilă. Aceasta ar presupune ajustări politice și economice interne semnificative. Țara trebuie "să se transforme într-un tip complet
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să reacționeze la presiunile internaționale de a juca un rol politic mai amplu în lume, fără să se remilitarizeze în același timp, fapt ce ar amplifica temerile partenerilor săi asiatici. De asemenea, aceasta ar însemna o abatere de la naționalismul economic. Instituționaliștii ar putea afirma că dificultățile economice ale Japoniei sugerează că nu își mai poate menține poziția de putere economică globală concomitent cu menținerea economiei interne cu organizare în keiretsu. De asemenea, instituționaliștii au identificat un grup semnificativ de susținători ai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
aceasta ar însemna o abatere de la naționalismul economic. Instituționaliștii ar putea afirma că dificultățile economice ale Japoniei sugerează că nu își mai poate menține poziția de putere economică globală concomitent cu menținerea economiei interne cu organizare în keiretsu. De asemenea, instituționaliștii au identificat un grup semnificativ de susținători ai vocației de putere civilă în interiorul Japoniei (Nye, 1992, p. 108; Inoguchi și Jain, 1997, pp. 3-4; vezi și Tadokoro, 1994, p. 1013). Totuși, interpretarea instituționalistă a schimbărilor interne din Japonia întâmpină o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
interne cu organizare în keiretsu. De asemenea, instituționaliștii au identificat un grup semnificativ de susținători ai vocației de putere civilă în interiorul Japoniei (Nye, 1992, p. 108; Inoguchi și Jain, 1997, pp. 3-4; vezi și Tadokoro, 1994, p. 1013). Totuși, interpretarea instituționalistă a schimbărilor interne din Japonia întâmpină o limitare crucială: susținerea unei strategii a puterii civile oferă direct avantaje conservatorilor care se opun schimbării fundamentale din politica externă japoneză. După cum notează Pyle, diplomații postbelici au pus accent pe angajamentul față de scopurile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
relației cu China pornind de la alianța de securitate cu SUA. Îngrijorătoare pentru Japonia este mai ales distanțarea graduală a Chinei de poziția anterioară, aceea de acceptare a MST, ca fiind răul mai mic (Drifte, 2003, pp. 162-173). Astfel, o interpretare instituționalistă a direcției de evoluție a politicii externe japoneze este contradictorie în sine. Orice încercare de a dezvolta Japonia ca putere civilă descurajează activ adoptarea unei orientări internaționaliste, pe care o astfel de strategie urmărește să o realizeze. A treia interpretare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Este important să luăm în considerare posibilitatea ca apariția școlii "națiunii normale" să reprezinte o reacție la presiunile din sistemul internațional. Aceasta implică o a treia interpretare a surselor internaționale ale schimbărilor interne din Japonia după 1989, care contracarează interpretările instituționalistă și neorealistă. Într-adevăr, există numeroase lucrări prescriptive despre politica externă japoneză post-Război Rece, în care se afirmă că dezbaterea dintre neorealiști și susținătorii rolului de putere civilă a creat o falsă dihotomie. Chestiunea critică identificată în aceste lucrări este
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
rusești în Asia de Est. Prin urmare, perioada sfârșitului Războiului Rece a ridicat întrebări importante cu privire la rolul viitor al Chinei în sistemul internațional, după aceste schimbări majore. În capitolul de față vom aplica cele trei modele ale relațiilor internaționale neorealist, instituționalist și liberal pentru a analiza strategiile adoptate de China în perioada 1989-1999. În baza acestei discuții vom concluziona cu privire la tipul reacției Chinei față de sfârșitul Războiului Rece, și la opțiunile ei strategice în sistemul internațional emergent. Neorealismul Waltz, Layne și Mearsheimer
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cu alte state din sistemul internațional s-au schimbat în funcție de capacitățile ei relative, iar atitudinile față de intervenție și regimul de non-proliferare, precum și față de includerea în OMC indică tipare de comportament care pot fi asociate cu predicțiile neorealiste. Instituționalismul Potrivit teoriei instituționaliste, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare instrumentală pentru state. În anumite condiții, statele vor fi încurajate să instituționalizeze aspecte ale interrelaționărilor lor, atunci când acest lucru facilitează urmărirea intereselor naționale. Totuși, când instituționalizarea impune costuri nete statelor, cerându-le un grad
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Segal, 1994, pp. 34-52; Robinson, 1998, pp. 204-210). Mai mult, spre deosebire de Europa, Asia de Est nu a moștenit din perioada Războiului Rece regimuri internaționale bine dezvoltate pe o diversitate de arii tematice (Buzan și Segal, 1994, pp. 15-17). Într-adevăr, instituționaliștii recunosc ei înșiși că se poate afirma că între multe state asiatice nu există tipare complexe ale interdependenței economice și instituționale. Joseph Nye, în calitate de Asistent al Secretarului Apărării în 1995, a recomandat ca SUA să-și mențină poziția militară avansată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Est, Nye sugerează că aceasta poate oferi unele dintre precondițiile necesare ca instituțiile internaționale să dobândească valoare pentru state precum China (Office for International Security Affairs, 1995; vezi și Nye, 1995). Unele aspecte ale strategiilor Chinei pot fi supuse interpretării instituționaliste. Instituționaliștii au identificat dovezi potrivit cărora China și-a temperat semnificativ comportamentul internațional, chiar și sub aspecte esențiale ale strategiilor sale de securitate. Există semne că RPC tolerează tratatul de securitate dintre SUA și Japonia pentru că acesta îngrădește extinderea rolului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Nye sugerează că aceasta poate oferi unele dintre precondițiile necesare ca instituțiile internaționale să dobândească valoare pentru state precum China (Office for International Security Affairs, 1995; vezi și Nye, 1995). Unele aspecte ale strategiilor Chinei pot fi supuse interpretării instituționaliste. Instituționaliștii au identificat dovezi potrivit cărora China și-a temperat semnificativ comportamentul internațional, chiar și sub aspecte esențiale ale strategiilor sale de securitate. Există semne că RPC tolerează tratatul de securitate dintre SUA și Japonia pentru că acesta îngrădește extinderea rolului militar
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]