801 matches
-
Teatrului românesc îi trebuie un capital de piese bune, actorilor un capital de roluri potrivite cu talentul și fizicul lor. Din mijlocul nestatorniciei gustului public și al serilor sacrificate petrecerei ușoare și casei trebuie să se ridice partea statornică a instituțiunei, un mic repertoriu ales, dat din când în când, care să formeze miezul vieței adevărat artistice și începutul unui teatru național vrednic de-un asemenea nume. Drept că epoca noastră e neîncrezătoare și sceptică. Multele decepțiuni pe care inteligențele mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
2257 Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiunilor noastre de azi ni trebuie o generațiune ce - avem de-a o crește de-acu 'nainte. Eu, [eu] las lumea ce merge deja ca să meargă cum 'i place dumisale - misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țărei e creșterea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
importanță pentru istoria națională. O mănăstire în România la începutul secolului XII, iacă o probă irecuzabilă nu numai că românii trăiau pe atunci în aceste locuri, dar că aveau un stat {EminescuOpIX 510} organizat, cu aristocrația sa, cu biserica și instituțiunile sale monacale, așa cum ni apare în istorie cu un veac mai în urmă. Mistificarea merse și mai departe. Cunoscutul[ui ] Roesler, care nu îngăduie românilor să trăiască în țărele de azi decât după începutul secolului XIII, îi vine mai lesne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în ultima jumătate a secolului al XIX-lea. O perioadă de infiltrare a fost aceea în care toate influențele străine, pretinse civilizatoare, au pătruns în corpul nostru social; o perioadă de culminare, când s-au copiat pe întrecute legile și instituțiunile de aiurea; o perioadă de descreștere, aceea în care ne aflăm" (Motru, 1998:71). Pe lângă cultură și civilizație, Motru operează în scrierile sale cu trei concepte ce se califică în sfera noțiunii de identitate așa cum o vedem noi: e vorba
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
așteptau „decât un impuls pentru a se dezvolta”. Dar avertiza: direcțiunea școlilor și comisiunile bibliotecilor nu trebuiau să aștepte totul de la stat, ci, după ce aveau să se convingă de folosul și de neapara ta t rebuință a unor astfel de instituțiuni - bibliotecile publice - urmează să-și pue toată inima pentru conservarea și progresul l or. Sacrificiile care se așteaptă de la stat, credea Nerva Hodoș, nu trebuie să se traducă numai și numai în diurnele pentru bibliotecari. Pentru început el vedea înze
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
exprima dorința, pe care o supun examenului și aprecierii Academiei Române, ca premierea să se facă din oficiu, fără obligațiunea autorilor de a conc ura prin depunerea operelor lor, în număr de, la sediul Academie i. Academia Română, ca cea mai înaltă instituțiune culturală, este presupusă de a cunoaște și a fi în curent cu întreaga mișcare intelectuală din țară. Însăși premierea în asemenea condițiuni își are o mai mare și mai superioară expresiune a valorilor apreciate, ele nefiind condiționate de prezentarea la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a bucurat cu atât mai mult, cu cât ea recunoaște că această alegere este datorită aprecierii ei pentru «bogata și însemnata mea activitate în domeniul juridic, precum și impulsului ce am dat culturii naționale prin însemnata donațiune ce am făcut acestei instituțiuni». O asemenea distincțiune din partea celor mai alese personalități culturale ale neamului, sunt și sin gurele mulțumiri la care pot năzui toți acei care, înconjurați de singurătate, ostenesc în munca tuturor ceasurilor lor, și dăru iesc cu fața spre viitor, agonisita
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
marii iubitori de bine și de lumină. E un adevăr dureros că generațiunea din trecutul apropiat ca și generațiunea ai cărei contimporani suntem, n-a prea fost darnică cu Academia Română, care are atâtea nevoi culturale de satisfăcut. Și Academia Română este instituțiunea cea mai înaltă și mai reprezentativă a culturii român ești. Ca și Liga Culturală, venită ceva mai târziu, amândouă aceste superioare instituțiuni de cultură și naționalism, au alcătuit vreme îndelungată, trăsătura de unire a unității și întregirii neamului românesc. Împreună cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
suntem, n-a prea fost darnică cu Academia Română, care are atâtea nevoi culturale de satisfăcut. Și Academia Română este instituțiunea cea mai înaltă și mai reprezentativă a culturii român ești. Ca și Liga Culturală, venită ceva mai târziu, amândouă aceste superioare instituțiuni de cultură și naționalism, au alcătuit vreme îndelungată, trăsătura de unire a unității și întregirii neamului românesc. Împreună cu Liga Culturală , ea a pregătit sufletește și a luptat încontinuu pentru această unire, azi realizată. De aceea trebuie să recunoaștem că în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
meu modest, cuprinzând economiile un ei v ieți, întins din toată inima spre frământările idealiste ale Academiei Române, să poată aduce aminte celor mai înlesniți dintre frații noștri, că orice agonisită a vieții, trebuie să se înnobileze prin crearea și susținerea instituțiunilor culturale, împrăștiindu-se astfel asupra celor mulți, de la care orice agon isită ne-a venit. Socotesc că același adevăr a voit să spună și miliardarul cel mai muncitor și mai darnic din lume: Carn egie , prin așa de îndrăznețele lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Facultatea de Stiinte Aplicate a Universității Libere din Bruxelles, așa cum atestă certificatul eliberat de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o bursă (viitorul său depinzând de aceasta, cum textual afirmă în scrisoare!), pe o perioadă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ale secției de ingineri mecanici de la Facultatea de Stiinte Aplicate emis de Rectoratul Universității Libere din Bruxelles pe numele lui Basile Butza, 17 septembrie 1902, nepaginat. 13 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (9, rue Belliard, Bruxelles) către Eforia Instituțiunilor Brâncoveanu, 22 septembrie 1902, nepaginat. 14 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (6, rue des Paroissiens; Bruxelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 14 februarie 1903, nepaginat. 15 Ibid., Certificat semnat de Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
feudalității, prefacerile de după 1848, condițiile speciale românești. Criticul arată cum în Europa, burghezia ajunge puternică din punct de vedere material și feudal și învinge clasa feudală introducând instituțiile liberalo-burgheze. La noi, dimpotrivă, burghezia, puterea și cultura ei sunt creațiuni ale instituțiunilor. Cultura modernă burgheză se confruntă cu o cultură inferioară cu tendința de a o distruge. O pleiadă de tineri introduc forme sociale moderne. Neajunsurile, ridiculizarea, satirizarea anomaliilor speciale țării noastre sunt pretexte în comediile lui Caragiale, căruia i se recunoaște
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în discursul de recepție la Academia Română își exprima opinia în legătură cu necesitatea răspândirii cunoștințelor cu privire la trecutul poporului român și a cultivării sentimentului istoric în mijlocul poporului. Aceste obiective se puteau realiza, în viziunea lui prin intermediul Academiei Române, pe care o considera ca fiind: ,,Instituțiunea chemată a promova studiile de istorie națională la români care de peste o jumătate de veac susține cu toate mijloacele ce i-au stat la dispoziție, științifice, materiale și morale și cu toată autoritatea și prestigiul pe care i l-au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în discursul de recepție la Academia Română își exprima opinia în legătură cu necesitatea răspândirii cunoștințelor cu privire la trecutul poporului român și a cultivării sentimentului istoric în mijlocul poporului. Aceste obiective se puteau realiza, în viziunea lui prin intermediul Academiei Române, pe care o considera ca fiind: ,,Instituțiunea chemată a promova studiile de istorie națională la români care de peste o jumătate de veac susține cu toate mijloacele ce i-au stat la dispoziție, științifice, materiale și morale și cu toată autoritatea și prestigiul pe care i l-au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în comunism și în „valorile” acestuia, să citească de mai multe ori cele două citate. La punctul „g”, autorul (autorii) acestui fabulos de sinistru act normativ, dădea (dădeau) puteri excepționale noii structuri administrative: „(...) va putea da mandat oricărei regii autonome, instituțiuni publice sau de utilitate publică, sau oricărei organizații profesionale, în vederea colectării și livrării produselor (subl.ns.)”. Exact cum anticipam, structura birocratică a acestei instituții urma a fi de tip „caracatiță” dar nu cu opt tentacule (octopodică) și cu mii de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că toate aceste departamente urmau a numi comisii și subcomisii sau chiar și sub sub-sub-comisii, etc. De altfel, viitorilor angajați le fusese rezervat un articol întreg, al VII-lea: „Funcționarii necesari Administrației livrărilor vor fi detașați sau transferați dela alte instituțiuni sau servicii publice, militare sau civile, și vor fi încadrați păstrându-li-se gradul, salarizarea și drepturile de avansare în serviciile dela care provin”. Foarte edificator fusese și următorul sub punct: „(...) se va putea angaja personal nou (...)”. Unul dintre ultimele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aceeași situație, își motivează scris acțiunea, drept răspuns la articolul din Convențiunea. Iași, 1868, martie în 2 " Venerabile părinte, La stimabila și oficiala adresă a sf.voastre No. 43 din 29 februarie 1868 relativă la frequentarea Teatrului Național, una dintre instituțiunile morale sociale de către preoții de mir, între care mi-ați făcut onòre a mă enumera și pre mine, subsemnatul, pentru satisfacerea cucerniciei-voastre cu respect și francheță vă răspunde că: am frequentat Teatrul Național de câteva ori, unde n-am văzut
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mică și dispozițiile luate din partea gubernului Moldovei vor preveni, cât e cu putință puterilor omenești, progresiunea bolii. Aici, la Iași, marele spital al orașului [Sf. Spiridon] e pregătit pentru primirea bolnavilor. La Huși, Tecuci, Focșani și Galați sunt înființate asemenea instituțiuni sanitare provizorii. Pe lângă aceste spitale, menite pentru moldoveni, rușii au înființat, de-a lungul drumului către Basarabia și Muntenia, spitale mai mici și mai mari și lazarete pentru bolnavi ușori. Nu există lipsă de medici în orașe. Dar ele sunt
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în societatea, privită din orice punct al dezvoltării sale, fazele ei viitoare, legile, dreptul, religiunea, cari nu sunt decât tocmai organele de viață a societății, cu energia lor respectivă, cu modul lor de secrețiune. În complex, ele formează statul. Haina instituțiunilor născute instinctiv sunt părerile ce le au oamenii despre ele, spiritul public, opiniunea publică, organismul conținut idealiter în stat, ca posibilitate de esistență și dezvoltare, este religiunea și simțământul aparținerei laolaltă. ["EGOISMUL CARE VIVIFICĂ ACESTE FORME"] 2287 Interesul întovărășit de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pehlivani cari au inundat orașele noastre de țărmuri. puterea de-a-și determina singur soarta, fără conlucrarea altui factor decât cea legitimă a coroanei și a dinastiei. ["NECUNOAȘTEREA DEPLINĂ A ȚĂRII... "] 2285 Necunoașterea deplină a țării și ignorarea tuturor întîmplărilor și instituțiunilor publice. Mai ales [cei] ce vin din Franța publică studii asupra diferitelor ramuri fără ca să ție cont de cele esistente în țară și aplică cu o frivolitate rară legi, principii și instituțiuni străine la români, fără a ști cum se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
deplină a țării și ignorarea tuturor întîmplărilor și instituțiunilor publice. Mai ales [cei] ce vin din Franța publică studii asupra diferitelor ramuri fără ca să ție cont de cele esistente în țară și aplică cu o frivolitate rară legi, principii și instituțiuni străine la români, fără a ști cum se află cele românești. Armata, economia, școalele le cunosc mai bine străinii decât românii; despre toate aceste găsim mai multe în jurnale și broșure străine decât în cele române. [SIMȚUL ISTORIC] 2255 Pentru că
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ea. Noi suntem din firea ei și ea este din firea noastră. suntem puteri sublimate. Arta în reacția ei asupra înnobilărei esistenței. Ei cer artă națională. Din firea unei națiuni să se nască o arte care să reageze asupra poporului. Instituțiuni ale statului. Putem să nu cugetăm artea ca mijloc pentru înnobilarea firei omenești? Această idee a fost combătută și cu drept - dar a fost dus prea departe. Arta ca întreg nu. Cum sărvește omul ființa sa într-un tip mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ce-l reprezintau. Influințele germanice l-au prefăcut într-o religie de caste asemenea celei a egiptenilor și a inzilor, într-o osificare a unei stări sociale contradictorii esenței creștinismului. Mai liberală, cu toate astea cu mult modificată de cătră instituțiunile romane, a fost ritul oriental. Greșala (și poate interesul material al preoțimei) creștinismului a fost silința de-a creștina pe cei bogați și mari. Fiind religia creștină așa cum ea era, trebuia, pentru a fi primită de clasele superioare, ca să facă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de farafastâc: "Teorii nouă din cărți vechi invențiuni pe cari străinii, vrăjmașii Rromâniei, apucă de le fac mai-înainte studii speciale misiuni la stațiuni balneare comisiuni și delegațiuni conferințe savante, un fel de pot-pouri de fapte diverse științifice apoi direcțiuni de instituțiuni și publicațiuni toate astea trebuie să coste scump"65. Împărtășind parcă aceeași părere, Urmuz îi atribuie eroului din prima sa scriere, un statut de parazit social. Stamate îndeplinește obositoare și iritante ocupații în consiliul comunal, își rotunjește veniturile pe seama propriei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]