1,286 matches
-
se mișcă. Întreaga lor comportare era subordonată fidelității față de dinastie și de Maestrul lor. Exact în ordinea asta. Erau soldați excepționali. Odată, Vassur a intrat în contact mental cu mine în timp ce rupea o încercuire pe o planetă unde izbândise o insurecție. Se mișca atât de repede încît ceilalți nici nu îl vedeau și cu toate acestea creierul lui era liniștit, de parcă s-ar fi plimbat pe malul unei mări. Erau incapabili de orice sentiment, în sensul uman... - Seducător... - Nu și pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
câtăva vreme nu se mai auzi nimic, semn că probabil clonele se sfătuiau între ele. - Și ce vrei? - Vreau să merg la cel care conduce psiacul, la Johanssonul vostru. Am să-i comunic date importante despre cum poate fi înfrîntă insurecția lui Bella. - Vrei adică să intri în psiac? se auzi vocea metalică. - Nu țin neapărat. Îl puteți aduce aici, glumi N'Gai Loon. - Nu știu cine ești, dar e limpede că ne crezi tâmpiți. Dacă ăia doi de lângă tine sunt într-adevăr
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe cei de rînd, tabuul și familiarul, revelația și experimentarea. Ecourile acestei constrîngeri critice s-au propagat de-a lungul a trei secole în care va domni "raționalismul", el însuși contestat și discutat în conformitate cu propriile sale canoane. Lucien Herr, 1888: "Insurecția, revolta, în limbaj comun, examenul și critica reprezintă o datorie nu numai în cazuri excepționale, ci totdeauna". Spiritul critic nu înseamnă să critici autoritatea din principiu, ci să vrei să o stabilești pe anumite principii (așa cum se stabilește un text
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
simbolul este, prin el însuși, rece și distanțat), care cuplează delirul individual cu pasiunea colectivă și transformă lenta eficacitate a semnelor în violența în masă. Miliții ale lui Dumnezeu, Armate ale poporului. Semnele degenerează în omoruri, cărțile, în mituri și insurecții cu vocație universală, dincolo de micile conflicte etnice. Speranță religioasă în secolul al XVI-lea, "ideologică" în secolul XX. Teroare religioasă, teroare politică. Derivă absolutistă a Bisericilor, derivă totalitară a partidelor. Reformă sau Contrareformă, Revoluție sau Contrarevoluție, de la o dispută spirituală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
continuității creatoare, proprie speciei umane, despre care se știe însă că nu merge de la sine și că poate întîlni suficiente obstacole (se vorbește, în acest caz, de tulburările de personalitate) pentru a provoca, în consecință, salturi redutabile, sub formă de insurecții identitare, comunitare sau religioase. Régis Debray, 15 octombrie 2000 INDEX DE PERSOANE ȘI DE PERSONAJE A Abel 252 Abraham 113, 253, 254 Abu Bakr 117 Adam 252 Ader, Clément 207 Agulhon, Maurice 175 nota 2 Ahile 139 Alain, Émile Chartier
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aduce În plus față de informația vehiculată În lucrările generale de istorie a comunismului este utilizarea masivă a surselor de limbă poloneză. Recunoaștem aici studii de caz asupra unor subiecte cu miză politică explicită, cum ar fi masacrul de la Katyn ori insurecția din Varșovia, sau analizele unor istorici disidenți, precum Jacek Kuron. Buhler urmează atent autoritățile domeniului, citînd constant lucrările lui Norman Davies, André Fontaine, Timothy Garton-Ash. Construcția sa este Însă mai mult biografică și memorialistică, valorizînd, cu precădere, mărturiile marilor nume
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
drenaj a apelor pluviale, a canalelor de scurgere, a cablurilor electrice și a liniilor de metrou. Logica acestei structuri de tip grilă facilitează substanțial distribuirea corespondenței, strângerea impozitelor, recensămintele, transportarea mărfurilor și persoanelor În interiorul și În afara orașului, Înăbușirea revoltelor și insurecțiilor, excavațiile necesare instalării conductelor și canalelor de scurgere, reperarea infractorilor și a dezertorilor (cu condiția ca aceștia să se afle la adresa indicată), planificarea transportului În comun, alimentarea cu apă și colectarea deșeurilor menajere. Merită evidențiate trei aspecte ale acestei ordini
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1870. LEGENDĂ Străzi noi Alte străzi importante Principala preocupare a monarhului și a lui Haussmann atunci când au elaborat planurile pentru capitală a fost siguranța militară a statului. Orașul reamenajat trebuia să fie, mai Întâi de toate, un loc În care insurecțiile să poată fi ușor reprimate. După cum scria Haussmann: „Ordinea este una din condițiile de bază ale siguranței șpubliceț generale În această regină a orașelor”. În cei douăzeci și cinci de ani de dinainte de 1851 se ridicaseră baricade de nouă ori; Louis Napoleon
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cei douăzeci și cinci de ani de dinainte de 1851 se ridicaseră baricade de nouă ori; Louis Napoleon și Haussmann văzuseră revoluțiile de la 1830 și 1848 și, mai recent, „zilele din iunie” și rezistența Împotriva loviturii de stat a prințului, cea mai mare insurecție a secolului. Prin urmare, la Întoarcerea sa din exil, acesta era foarte conștient de cât de dificilă s-ar putea dovedi păstrarea puterii. Cu toate acestea, geografia insurecțiilor nu era uniformă În Paris. Rezistența se concentra În acele quartiers foarte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
iunie” și rezistența Împotriva loviturii de stat a prințului, cea mai mare insurecție a secolului. Prin urmare, la Întoarcerea sa din exil, acesta era foarte conștient de cât de dificilă s-ar putea dovedi păstrarea puterii. Cu toate acestea, geografia insurecțiilor nu era uniformă În Paris. Rezistența se concentra În acele quartiers foarte dense unde locuiau clasele muncitoare și care, ca și Bruges-ul, aveau rețele de străzi ilizibile. Anexarea „suburbiilor interne” (aflate Între zidul vămilor și fortificațiile exterioare și având un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mii de locuitori. Mulți dintre aceștia ajunseseră la sapă de lemn din cauza demolărilor lui Haussman și unii Îl numeau „o comunitate de excluși”. În anii 1860, zona era echivalentul suburban a ceea ce fusese Înainte Faubourg Saint-Antoine: un focar ilizibil de insurecții. „Problema nu era că Belleville nu ar fi fost o comunitate, ci că era acel tip de comunitate de care burghezia se teme, În care poliția nu poate pătrunde, pe care guvernul nu o poate controla și În care inițiativa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
așeza În zonele rurale. Guvernul provizoriu al lui Aleksandr Kerenski avea prea puține (sau deloc) resurse coercitive la care să recurgă În apărarea sa. În acest sens se poate spune că bolșevicii „au preluat un tron rămas neocupat”, cu toate că mica insurecție armată condusă de Lenin pe 24 octombrie s-a dovedit o acțiune de importanță crucială. Ceea ce s-a petrecut În anii următori, până În 1924, poate fi descris cel mai bine drept o recucerire a Rusiei, de data aceasta de către imaturul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
moderne.” Situându-se în raport cu celelalte curente de avangardă, i. se revendică din dadaism, pe considerentul că: „dadaismul reprezintă, mai mult decât o atitudine de artă, o ideologie generală, o stare de spirit universalizată, cu repercusiuni în etică, filosofie, religie.” Dar insurecția denumită prin această vocabulă „nu putea fi decât o stare de spirit pregătitoare”, având drept mobil voința de a provoca „scandalizarea generală” față de tot ce era perimat. Sarcina de a reclădi pe ruine o altă ordine existențială și-a asumat
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
este firească și postura de „cetățean”, el perorând, uneori vaticinar, cu discretă vigoare, pe tema vicisitudinilor veacului: e, în fond, un răzvrătit, probabil împotriva unor nedreptăți - neprecizate expozitiv - ale istoriei și ale actualității (obiectul revoltei rămâne relativ nebulos, dar tensiunea „insurecției” verbale denotă un sentiment poetic real). În asemenea ocazii filonul folcloric și haloul euforic sunt absente, tonul e rece, deloc calofil, stilul frust, cumva căznit și, în pofida aparenței artificiului și a afectării, demersul liric respiră aerul autenticității. SCRIERI: Tăcerineprimite, pref.
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
dezordinii sale interne și a lipsei de coerent), este incapabil) s) se guverneze singur), nici o un detașament str)în, oricare ar fi forța militar) de sub comanda sa, nu poate, în mod rezonabil, speră s) fac) acest lucru. Dac) problema este insurecția, atunci se pot cu greu nutri speranțe în leg)tur) cu faptul c) o armat) str)în) va fi în stare s) pacifice o tar) incapabil) s) se guverneze singur). Forță militar), folosit) pe plan internațional, reprezint) un mijloc de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
semnată cu pseudonimul Ion Aluzetcu. A fost soțul Ninei Cassian. Autor a numeroase cărți de proză, Ș. a abordat o multitudine de formule epice, de la schiță și nuvelă la romanul frescă. Soare de august (1955) surprinde un episod din timpul insurecției din 1944, având protagoniști doi muncitori devotați, gata să se sacrifice pentru triumful cauzei. Tonul, atmosfera, limbajul, comune literaturii din epocă, sunt artificiale, manieriste, șablonarde. Din culegerea de „povestiri, dialoguri, portrete” Omul de pe catarg (1957), eteroclită prin tematică și prin
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
frescă a ultimilor ani din timpul celui de-al doilea război mondial. Protagonistul cărții, un profesor de filosofie, face legătura între cele două lumi antagonice, văzute schematic, în maniera ideologizată a realismului socialist: pe de o parte muncitorii ce pregătesc insurecția, pe de alta, marii proprietari, deciși să își apere cu violență bunurile. Din dorința de a cuprinde medii cât mai diverse, Ș. aglomerează tot felul de întâmplări, care nu totdeauna își găsesc semnificația în economia cărții, astfel încât impresia finală este
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
scontând pe efectele unei limbuții colorate de pronunție regională, de ziceri mucalite și înjurături pitorești - mască sub a cărei acoperire își face drum spre orice țintă urmărită. Personajul din romanul anterior, Miron Goia, ajuns ziarist, publică diatribe împotriva profitorilor de pe urma insurecției decembriste, ridicându-se fățiș și împotriva lui Liță Onacă, devenit proprietar al gazetei de la care e nevoit să plece. Cei doi se confruntă decisiv. Nu învinge nici unul, căci, în final, narațiunea ia din nou o întorsătură nebănuită, fantastică. E reluată
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
de farsă. Aparatul de partid trecut la rezervă fusese reactivat, cu un scop vădit prestabilit, în limitele unui vis gorbaciovist de resuscitare a sovietismului, aflat la limita picăturii chinezești... "A existat, a existat și o lovitură de stat, paralelă cu insurecția." (147). Despre revoluție și lovitură de stat se culeg multe mărturii și impresii de la Mihai, Ion, dr. Tănăsescu, Ioana, Horia, F. Hodjak, Hans Klein etc., până la Victor Scoradeț, traducătorul cărții în românește. După greva foamei, poeta Mariana Marin ajunsese pe
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
cu care va conviețui o vreme. Prin intermediul parabolei, Irineu introduce Sinagoga în scenariul eshatologic, conferindu‑i rolul personajului negativ. Anticristul va răzbuna văduva/Ierusalim la cererea acesteia. Irineu se referă, probabil, la persecuția creștinilor de către iudei, în timpul scurtei, dar sângeroasei insurecții conduse de Bar Kokhba. Cu toate acestea, contextul scripturistic creat de citatele din Cartea lui Daniel rămâne predominant, referirea la un posibil context istoric nefiind decât o supoziție lipsită de argumente hotărâtoare. Pe de altă parte, interpretarea lui Irineu trimite
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Crimée aură eu moins de scrupule à enfreindre un traité qu’elle n’a signé qu’en qualité de grande Puissance” (s.n.) . Bunele raporturi existente Între Rusia și Prusia - prima a beneficiat de sprijinul celei de a doua pentru Înăbușirea insurecției poloneze din anul 1863, iar cea de a doua, de neutralitatea celei dintâi În războiul sau cu Franța - au stimulat diligentele lui Bismarck, vizând convocarea unei Conferințe internaționale În problema Mării Negre și a Strâmtorilor. Lucrările acesteia s-au desfășurat la
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
1977, și la Brașov, zece ani mai târziu, în noiembrie 1987, cauzele grevei și revoltei sunt economico-financiare și sociale, la început, dar, treptat, revolta primește o coloratură politică. Protestatarii înșiși se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”. La fel ca în 1977, și în cazul revoltei de la Brașov, solidaritatea dintre protestatari este esențială. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă, anchetați și deportați ulterior, vor declara, după 1989, că nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
O vizită neașteptată, București, 1963; Dudică, București, 1964; Ce-i mai de preț pe lume, București, 1965; Moara Săracă, București, 1967; Tunarul lui Avram Iancu, București, 1968; Inima omului, București, 1970; Rada, sora haiducilor, București, 1970; Cavalerii dreptății, București, 1973; Insurecție în cetate, București, 1973; Salba de aur, București, 1975; Bateria albastră, București, 1976; Colegii, București, 1978; Dan căpitan, București, 1978; Destin, București, 1981; Apele revărsate, București, 1981; Oamenii din Zorleni, București, 1983; Prietenii Mioarei, București, 1983. Repere bibliografice: I. Peltz
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
O carte-reper, „Ziua”, 2003, 23 ianuarie; Ioan Buduca, Miorița - hermeneutica faptului de a muri, VR, 2003, 5; Florin Mihăilescu, Surprizele unei interpretări, VR, 2003, 5; George Popescu, Proba autenticității într-o hermeneutică ontologică a „Mioriței”, VR, 2003, 5; Cornel Ungureanu, Insurecția Mincu, VR, 2003, 5. A.Tr.
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
redactor, „Adevărul”, „Biruința”, „Românul” (Arad), „Universul”, „L’Indépendance roumaine”, „Acțiunea română”, „Mișcarea” (Iași) ș.a. Purtat de evenimente, în timpul primului război mondial editează împreună cu S. Pauker, la Odessa, un ziar în limbile rusă și română, „Vestitorul”, în care se arată ostil insurecției bolșevice. Va scoate și o broșură, Românii în ghearele bolșevicilor (1919), în care istorisește, parcă dintr-o suflare, tot calvarul (anchete, arestări ș. a.) îndurat în țara intrată sub teroarea roșie. Un publicist temperamental se dovedește a fi N. în luările
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]