30,379 matches
-
anii '90, e limpede că jurnalele, memorialistica, volumele de corespondență și interviuri ocupă un loc important pe piața noastră de carte și răspund, în continuare, așteptărilor publicului. Acest orizont de așteptare se configurează, la rândul său, într-un mod relevant, integrând nișe temporale tot mai apropiate, până la deplina sincronizare între momentul trăirii și cel al confesiunii. Astfel, dacă imediat după Revoluție au fost publicate masiv jurnalele și memoriile ,arestate", cenzurate, puse la index, recuperându-se editorial un trecut interbelic și un
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
mediumnic al unei înțelepciuni care, din cînd în cînd, îl fecundează și îi organizează tacit formele de comunicare, dacă este stăpînul deplin și lucid al lumii pe care tocmai o dezvăluie sau, dimpotrivă, este un simplu locuitor al acesteia, fatalmente integrat într-un mecanism infailibil. Variantele de răspuns le oferă însăși evoluția picturii Paulei Ribariu din ultimile două decenii, așa cum a fost ea oferită prin expozițiile semnificative din acest interval. Față de momentele sale anterioare, pictura din ultimii ani a Paulei Ribariu
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
ale naturii, cum este în acest caz apa, este o preocupare expresă a unora dintre coregrafii contemporani japonezi. Artistele din Cehia au folosit apa ca pe un liant suplimentar, în care s-au îmbăiat amândouă. De vreo două ori au integrat în mișcare și stropii de apă, aruncați ritmic în aer cu picioarele, fără a specula însă excesiv această posibilitate, pentru ca, într-un final de mare finețe, ambele dansatoare să se retragă discret, cu mișcări foarte simple, într-o lumină crepusculară
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
astăzi unul dintre cei mai fervenți militanți pentru aducerea Europei în România. Un singuratic, un insurgent, un adversar al obtuzității, al provincialismului, al mimetismelor și snobismelor. Să-l ascultăm. - Ați refuzat, domnule Adrian Marino, un refuz făcut public, să vă integrați, să vă înscrieți în curentul confesiv-memorialistic atât de puternic, atât de larg după 1989. Deși materie biografică aveați. Ați fost deținut politic, ați cunoscut bine lumea culturală și literară românească din ultimii 50-60 de ani, și totuși nu ați îngroșat
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
Am venit în contact cu ierarhiile locale și cu un fenomen care încă mai dăinuie. Este un anumit provincialism și un anumit regionalism. Vine ăsta de unde vine, ne dă nouă lecții și așa mai departe. Nici acuma nu sunt bine integrat Clujului. Din fericire, am o serie de relații în toată țara, și chiar internaționale. Dar pe plan local nu am avut posibilitatea să colaborez. Acolo erau școli locale, eu ridicam din umeri. Eram un personaj turbulent, antipatic, bineînțeles, și am
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
așteptării noului DOOM. Pentru cei îngrijorați (de zvonuri), trebuie spus că dicționarul nu schimbă lucruri esențiale. În cele ce urmează, vom face doar cîteva observații generale: vom relua discuția, cu exemple concrete, în săptămînile următoare... Autoarele prezentei ediții reușesc să integreze noutățile acumulate în peste două decenii (ca și criticile formulate de lingviști între timp) într-o formulă care păstrează continuitatea "instituțională" normativă, dar pregătește deja alte soluții pentru edițiile viitoare. Noul DOOM preia - din motive de strategie editorială - cea mai
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
informații seci o jumătate de oră de program între lucruri evident mai atrăgătoare. O dată creată această schemă, a emisiunii muzeale, a fost aproape imposibil să se renunțe la ea. Tinerii care au preluat ștafeta de la înaintașii epocii comuniste s-au integrat de minune modelului. Îmbătrâniți înainte de vreme, conformiști, posaci, incapabili să "treacă" dincolo de ecran, ei nu doar că au făcut deservicii ideii de cultură (pe care probabil că o admiră sincer), dar au contribuit la prăbușirea (se pare că iremediabilă) a
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
serie de autor - ajunsă la al nouălea volum - Questions de principe, a filosofului și literatului francez și adună la un loc o serie (amplă) de cronici, articole, prefețe, comunicări, texte circumstanțiale, printre care se numără și cel referitor la Cioran, integrat în primul capitol al cărții: Literatură. Următoarele se intitulează Filosofie, Cinema, Reportaj, Teatru, Muzeu, Polemici. Altele sunt circumscrise mai strict: A fi evreu, Despre un fascism francez, Bosnia, Adio, Israel, Lumi în război, Folosirea timpului. Scriitorul mărturisește în scurta prefață
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
când e lungă, fraza își păstrează eleganța și te lasă să respiri relaxat), plastic și vizual, știind să creeze tensiune în momentele cheie, să puncteze istoriile cu ironie și cu umor și să sugereze subtil semnificații dincolo de concret, Radu Paraschivescu integrează sportul unui flux existențial deloc rupt de social, de politic sau, cu atâ mai puțin, de caracterul și psihicul uman, povestindu-l ca pe un perfect conflict de viață. Cei care nu sunt iubitori de sport vor fi surprinși. Indiferent
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
că scrierea cea mai importantă rămâne Jurnalul fericirii. O surpriză a fost descoperirea a două pseudonime sub care a semnat. Era îndeobște cunoscut pseudonimul Anthistius cu care semnase în 1934 volumul de debut În genul...tinerilor, gluma unui parodist erudit, integrat în bătălia contemporană a ideilor. Dar nu era cunoscut pseudonimul Nicolae Niculescu, sub care N. Steinhardt publicase la Paris, în 1975, în revista "Ethos" a lui Virgil Ierunca eseul Secretul "Scrisorii pierdute" : l-a deconspirat Ion Vartic, reeditând acest eseu
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
a realizat în 2000 la Editura Gramar o bună ediție a teatrului camilpetrescian, iar în 2003, tot acolo, o nouă ediție a Notelor zilnice. Dar publicistica, dar filosofia, dar corespondența lui Camil Petrescu în seama cui rămân pentru a fi integrate într-o ediție critică? Pun punct exemplelor amintind că din ediția critică de Opere Cezar Petrescu, îngrijită, adnotată și comentată de Mihai Dascal, a apărut un singur volum, în 1985. Care ar fi soluția sau soluțiile? Starea edițiilor critice e
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
sau politică. O asemenea condiționare trimite într-o direcție ce trebuie asumată ca sursă de dobândire a identității: „Trebuie să faci din dor vehicul metafizic, pentru a putea fi într-adevăr un scriitor român în pribegie“. Filosofia în care se integrează această concepție va fi denumită „naționalism transcendental“, care asigură „posibilitățile noastre de a opera în universal“. Poetul și filosoful trebuie să depășească o zestre circumstanțială, geografică, pe care de altfel nici nu o mai au la îndemână, pentru a valorifica
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
ca substanță și se preschimbă în simple vehicule pentru energia mentală căreia li se asociază. Oricîtă grijă se manifestă pentru tactilitatea lor, pentru expresia suprafețelor sau pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și fără consecințe previzibile. Genericul Hyphen, sub care cele mai multe forme spațiale sînt așezate, indică tocmai această punte, această legătură între abstracție și imanență, între tangibil și imponderabil. El conciliază interiorul cu exteriorul, materia cu vidul
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
excelent primite de critica literară, la prestigioase edituri din România, a luat parte la marile dezbateri de idei prin intermediul articolelor scrise pentru marile cotidiene și cele mai importante reviste literare. Pe scurt, a devenit o prezență activă, un scriitor perfect integrat în peisajul literar și cultural românesc. Dubla experiență română și americană este determinantă pentru scrisul lui Dumitru Radu Popa. Toate prozele sale, fie că este vorba de povestiri sau roman, sunt niște produse de laborator. Asemenea unui cercetător chimist, autorul
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
nepărând să aibă nici un fel apetență pentru vreo orientare teoretică sau metodologică recentă (vezi, totuși, p. 8, nota 10), care să-i deschidă o perspectivă interpretativă novatoare. Alexandra Ciocârlie folosește o bibliografie minimală, nu indică edițiile de izvoare folosite, nu integrează decât firav informațiile despre cetatea punică în ansamblul operei unui autor sau în contextul politic, ideologic, literar și spiritual al epocii în care scrierile utilizate au fost redactate, nu urmărește mecanismele transmiterii datelor de la o sursă la alta. O povestire
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 151 161); II. Trupele auxiliare regulate (p. 162179); III. Trupele neregulate (p. 180-187); IV. Trupele auxiliare recrutate în Dacia (p. 188-191); V. Trupele și acțiunea lor romanizatoare (p. 192 215). Menționăm faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a integrat și bibliografia utilizată în text, editorii făcând completările necesare. Addenda lui Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cultului lui Dionysos - Bacchus (ca F. Cumont și R. Turcan) sau a cultului „zeilor cavaleri” din Illyricum (ca R. Turcan). De asemenea sunt excluse din analiza sa, pe bună dreptate, iudaismul și creștinismul, expresii ale unei religii monoteiste dificil de integrat într-o discuție referitoare la forme de propagare, integrare și control social ale unor religii în sistemul politeist al Imperiului Roman. Capitolul „Stadiul cercetării” (I. 2. Estado de la cuestión, p. 37-70) este un excurs istoriografic care trece în revista principalele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
financiare dubioase, „spălătorii de bani” gen Matser. Aceștia e posibil să fie interesați de-o Românie murdară, condusă de-o clasă politică hrăpăreață, cinică și iresponsabilă. Dar nu țin minte ca românii să-și fi dat votul pentru a fi integrați în acest gen de „străinătate”. Dacă nu mă înșel, vrem în NATO și în Uniunea Europeană, și nu să asităm la partide de vânătoare cu mafio-politicieni și la vânzarea de copii contra avantaje economice pentru câțiva „aleși ai neamului”. Marea problemă
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
și mai curate de a dărui versului și expresiei poetice un înțeles nou și a le diferenția de proză.” Dacă Baudelaire se dovedește mai liric decât Mallarmé, Valéry va fi mai lucid, el “a mers mai departe. A pretins să integreze iar muzica, despărțită de vorbă, în interiorul cuvintelor, readuse printr-o sintaxă subtilă și personală a poetului, la înțelesul lor liric adevărat, care nu poate fi decât simbolic și muzical.” Nu mai puțin Rimbaud ar fi exercitat asupra a ceea ce Pillat
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
această îndelung exersată tehnică a amînării să nu mai funcționeze. Noi ne-am deprins cu ideea că România are alt cronometru decît Europa. De mai bine de un deceniu ne tot păcălim cu prejudecata că Europa are datoria să ne integreze așa cum suntem. În clipa în care descoperim că Uniunea Europeană nu ne acceptă oricum, nu ne întrebăm cum am putea ajunge la un numitor comun, ci care ar fi cea mai bună cale pentru a-i păcăli pe „europenii” ăștia care
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
unul dintre cei mai luminați intelectuali ai Iașului contemporan. Deși observă cu acribie calitățile și defectele unei cărți, a refuzat cu obstinație, calitatea de hermeneut. Cu o singură excepție: Eminescu. Despre el a scris șase cărți pe care le-a integrat sub titlul de „Filozofia culturii”: Spațiul poetic eminescian (1982), Prezentul etern eminescian (1989), Spiritul hyperionic sau sublimul eminescian (2003). Libertatea metafizică eminesciană (2005) și Deschideri metafizice În lirica eminesciană (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). O a șaptea, În
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
cunoscuți, G. Pannetier, Secretar al Societé Chimique de France și Shigeru Oae, din Tokyo, m-au invitat să lucrez cu ei. Acesta din urmă mi-a atras Însă atenția că În Japonia voi câștiga bine, dar nu mă voi putea integra vreodată În societatea lor. Cu puțin Înainte să plec din țară lam găzduit pe H. B. Haas, ”tatăl nitroalcanilor”, savant de renume mondial care mi-a prefațat cartea În ediția engleză. Acesta m-a recomandat să dau consultații firmei Celanese
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
introdus noțiunea de traiectorie de unghi și a stabilit ecuația lănțișorului (1691), problemă propusă de fratele lui Jacques în 1690. Deși a scris multe lucrări fundamentale principala sa operă este considerată a fi Analyse démontrée (1708). Simultan cu Leibniz au integrat formal expresii imaginare după reguli pentru expresii reale (1702), moment ce marca începutul calculelor formale cu numere imaginare, calcule ce vor fi fundamentate riguros de Cauchy (1789-1857) un secol mai târziu. S-a ocupat de studiul convergenței seriilor alternate (1714
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
cu o mișcare metronomică mai mică față de cea din melodia originală). Urmează o melodie de joc cu accente energice, debordante (Allegro vivace), creată de Ligeti în spiritul jocurilor populare belințene prezente în Monografia lui Drăgoi. În cuprinsul Concertului a fost integrat un alt produs al perioadei clujene, Cântece poporane românești, pentru mezzosoprană, bariton și orchestră țigănească. Sonoritățile de sorginte folclorică sunt sublimate, în partea a III-a (Adagio ma non troppo), dar și în finalul ultimei secțiuni (Molto vivace), cu ecouri
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
dinamita demersul edificant, de a nu investi inteligență, sensibilitate, ingeniozitate. Deci, pe când antecesorii se străduiau să pună constituienții în ordine, până la stadiul sunetului, acum acțiunea se îndreaptă tocmai pe fracționare, pe descompunere, pe hazard, pe o căutată ambiguitate. Sumar, aș integra perspectiva semnalată în globalism, în eclectism, în omogenizare și omogenitate, în conjuncturalism și, reiterez, într-o regretabilă absență a efortului structurant. Speciile cultivate predilect sunt cele ale divertismentului, ale happeningului. Tipul de artă evocat se adresează unui public needucat, lipsit
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]