208 matches
-
fi un prodigios istoric, critic literar și filosof al culturii. În 1914 începe publicarea revistei "Naçao Portuguesa", iar în 1917 editează ziarul "Monarquia". În aceste două publicații Sardinha desfășoară o extraordinară și multilaterală activitate critică, polemică și teoretică, punând temeliile integralismului lusitan. Axa noii mișcări era revoluția monarhică și restaurarea tradiționalelor instituții corporative portugheze. Se deosebea de vechile partide monarhiste, pentru că nu milita pentru o monarhie constituțională și liberală, ci pentru o revoluție spirituală a întregii națiuni, avîndu-și izvorul într-o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Reginei Carlota Joaquina, sau demonstrarea tezei că hibridismul culturii și al politicii portugheze moderne se datorează amestecului de sânge negru, evreiesc și maur, iar instaurarea republicană nu e numai un episod politic ci "substituirea unui factor etnic printr-un altul". Integralismul își propune, ca punct de plecare, pregătirea tinerei elite intelectuale în slujba revoluției naționaliste; oameni care să-și înțeleagă bine neamul, să-i cunoască gloria și greșelile trecutului, să învețe a gândi. Este cea dintâi și cea mai viguroasă reacțiune
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu majusculă ale Democrației și Republicii erau supuse unui examen științific. Curând, se adună în jurul lui o seamă de istorici, critici, cărturari și oameni politici, care alcătuiesc cea mai spornică echipă de lucru pe care a cunoscut-o Portugalia modernă. Integralismul se difuzează încet, de la om la om; la început e luat în râs, apoi se urzește în juru-i conspirația tăcerii, iar în cele din urmă - când sectoare întregi sunt cucerite de doctrinele și verbul lui Sardinha - e atacat cu violență
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
destulă libertate ca să-și continue în liniște "îndoctrinarea" țării. Deja trecuseră numai trei ani de când Sardinha începuse, în revista "Naçao Portuguesa", critica demoliberalismului și schițase programul revoluției integrale - este ales în Parlamentul din 1918 împreună cu alți câțiva camarazi de luptă. Integralismul își făcea încet loc, amenințând să cucerească în câțiva ani forțele vii ale națiunii. Sardinha nu urmărea atât convingerea vechilor monarhiști, politicianizați, cât convertirea tinerelor generații, care crescuseră în ideologia republicană și democratică dar aveau încă destulă prospețime ca să intuiască
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
acestei mișcări care, deși se pretinde monarhistă, nu uită că, înainte de toate, e revoluționară. Conflictul, la început latent, izbucnește mai târziu, când monarhiștii constituționaliști dobândesc din partea fostului suveran, Don Manuel, în exil la Londra, o repudiere a principiilor revoluționare ale integralismului. Drept răspuns, integraliștii renunță de a mai considera pe Don Manuel pretendentul legitim al Tronului Portugaliei, - mai ales că descindea din "uzurpatorul" Don Pedro - și declară succesor pe un văr depărtat al lui Don Manuel, Don Duarte, descendent direct din
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și integraliști le-a pus capăt moartea lui Don Manuel. Astăzi, singurul pretendent legitim, recunoscut de toată lumea monarhistă, este Don Duarte. Sidonio Paes sperase, la început, o colaborare mai eficientă cu monarhiștii. Dar în 1918 monarhismul însemna, în buna parte, integralism. În ceea ce privește pe bătrânii monarhiști, care își păstraseră până atunci credințele, foarte puțini din ei acceptă un compromis cu Republica, fie ea chiar salvată și condusă de Sidonio Paes; restul, se păstrează într-o atitudine de binevoitoare non-colaborare. Iar integraliștii nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pe care le visaseră și revendicaseră sub Monarhie. Alții, mai numeroși, aveau să fie dezamăgiți în anii următori de sterilitatea Republicii și, rând pe rând, se vor depărta de ea, apropiindu-se de centrele în curs de constituire ale contrarevoluției, integralismul și monarhisto-constituționaliști, sau de Centrul Catolic. Salazar s-ar fi simțit fără îndoială mai singur dacă nu s-ar fi împrietenit cu un student la Litere, Manuel Concalves Cerejeira, care făcuse ca și el seminarul, la Braga. Legătura dintre ei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a avut Salazar, ca student și mai târziu ca profesor, cu mișcarea integralistă. Nu încape îndoială că, până la crearea "Centrului Catolic" și polemica dintre integraliști și monarhiștii constituționaliști, Salazar se simțea foarte aproape de mișcarea lui Sardinha. Nu încape îndoială că integralismul îl satisfăcea mai mult chiar decât C.A.D.C., deoarece lusitanismul era mai prezent și mai activ în mișcarea lui Sardinha decât în "Centrul Academic" de la Coimbra. În afară de aceasta, Salazar nu putea să nu recunoască amploarea și frumusețea acțiunii începute
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ea fervoarea catolică și principiile corporatiste, pe care Salazar nu le-a trădat niciodată. Este de asemenea sigur că a citit cu atenție ziarele integraliste și că a cunoscut pe unii dintre șefii mișcării. Prevedea, totuși, o gravă ciocnire a integralismului cu Republica și nu s-a angajat în mișcare. Prefera, fără îndoială, cel puțin pentru un moment, să nu se "coloreze" politic și să-și continue opera modestă de apărător al libertăților religioase. În mai 1914, Salazar - pe atunci student
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
corupția politicienilor, abuzurile conducătorilor, dezmățul în administrație, ruina economică și financiară a țării, degradarea presei, sterilitatea culturii. Lumea nu mai știa pe cine să mai creadă, în ce să mai nădăjduiască. Tineretul își căuta scăparea în mișcările extremiste - comunismul sau integralismul lusitan. Dar în timp ce Antonio Maria da Silva organiza "Legiunea Roșie", integraliștii erau sabotați și atacați de celălalt mare partid monarhist și de catolici. Atât integralismul cât și monarhismul treceau printr-o criză. Portugalia era dezgustată și obosită de republicanismul demagogic
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
creadă, în ce să mai nădăjduiască. Tineretul își căuta scăparea în mișcările extremiste - comunismul sau integralismul lusitan. Dar în timp ce Antonio Maria da Silva organiza "Legiunea Roșie", integraliștii erau sabotați și atacați de celălalt mare partid monarhist și de catolici. Atât integralismul cât și monarhismul treceau printr-o criză. Portugalia era dezgustată și obosită de republicanismul demagogic, dar puțini mai credeau în sorții de izbândă ai unei încercări de restaurare. Chiar monarhiștii înțelegeau că, după atâtea momente prielnice pierdute, orice nouă înfrîngere
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
masa monarhiștilor continua să fie împărțită între constituționaliști - care rămăseseră credincioși lui Don Manuel - și integraliști, care recunoșteau drept singur pretendent pe Don Duarte. (Moartea lui Don Manuel în 1932, a împăcat familia monarhistă portugheză, strîngînd-o în jurul lui Don Duarte). Integralismul suferise însă o pierdere hotărâtoare în 1925, prin moartea lui Antonio Sardinha. Creatorul și șeful politic al mișcării integraliste moare la 37 de ani, înainte de a-și fi putut da toată măsura geniului său politic și filozofic. După moartea lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
însă o pierdere hotărâtoare în 1925, prin moartea lui Antonio Sardinha. Creatorul și șeful politic al mișcării integraliste moare la 37 de ani, înainte de a-și fi putut da toată măsura geniului său politic și filozofic. După moartea lui Sardinha, integralismul intră într-o permanentă criză. O parte din colaboratorii lui Sardinha hotărâse să ajute regimul instaurat de generalul Carmona și salvat de Salazar - în timp ce altă parte se păstrează în continuă opoziție. Fapt este că, în 1928, integralismul ca și monarhiștii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
moartea lui Sardinha, integralismul intră într-o permanentă criză. O parte din colaboratorii lui Sardinha hotărâse să ajute regimul instaurat de generalul Carmona și salvat de Salazar - în timp ce altă parte se păstrează în continuă opoziție. Fapt este că, în 1928, integralismul ca și monarhiștii constituționaliști încearcă să forțeze mâna Guvernului condiționând votarea generalului Carmona de reîntoarcerea familiei regale. Deși nu era un republican convins, generalul Carmona nu putea accepta condițiile monarhiștilor, știind prea bine că prezența familiei regale și a fostului
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
opera sa de restaurare a spiritului imanent al tradiției portugheze. Pentru că, exact aceeași restaurare o proclamase și mișcarea integralistă, restaurare culminând, însă, în abolirea republicii și reîntoarcerea la monarhie. Salazar era silit, pentru înfăptuirea revoluției naționale, să folosească ideile-forță ale integralismului - fără ca să adere totuși la această formulă a monarhismului lusitan. "Era silit", este, firește, un fel de a vorbi. Salazar nu împrumută direct concepțiile integraliste; ajunsese, însă, la aceleași concluzii ca și Antonio Sardinha, în afară de necesitatea absolută a restaurării monarhiei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fontes da sua obra (trad. portugheză, Lisboa, 1935); Alfredo Pimenta, Nouos estudos filosóficos e criticos (Lisboa, 1935), p. 111 sq. Despre Teófilo Braga: Antonio Sardinha, Teófilo, Mestre da Contra-Reuoluçao în Nacao Portuguesa, Ano I, No. l (articol în care doctrinarul integralismului încearcă să reabiliteze naționalismul lui T. Braga); Silvio Romero, A Patria Portuguesa (1906; critica științei antropologice a lui Teófilo); Castelo Branco Chaves, Teófilo Braga e o Nacionalismo (reeditare, Lisboa, 1935; un democrat care consideră totuși pe Braga printre premergătorii naționalismului
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
r? Mircea Vulc?nescu, Henry H. Stahl, Arthur Golopen?ia, Constantin Br?iloiu ?.a. (P. Caraioan, Profesorul Dimitrie Gusti ?i Școală sociologic? de la Bucure?ți�, �n Sociologia militans�, vol. IV, pp.�35-155). Petre Andrei (1891-1940) a fost un promotor al integralismului �n sociologia rom�neasc? (sociologia trateaz? faptul social �n totalitatea să). Doar o asemenea sociologie poate studia manifest?rile constitutive ?i manifest?rile organiza?ionale, mai exact modul �n care se cristalizeaz? rela?iile reciproce �n institu?îi. Că s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de sistem al limbii cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
imperiului și, în mod special, a împăratului. Provocarea pe care trebuie să o înfrunte persoanele consacrate, care doresc să-l urmeze pe Cristos și evanghelia sa, este aceea de a trăi în mod onest, fără a cădea în forme de integralism, adică aceea de a fi bărbați și femei ai credinței, nu doar bărbați și femei ai pioșeniei. Ceea ce înseamnă că nu trebuie să tolerăm deloc cucernicia teatrală a persoanelor «meditative», ci trebuie să fim, cristologic vorbind, bărbați și femei care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
implicare până la identificarea, în «adevăratul» sens al cuvântului și nu doar din «politețe», cu fragilitatea celuilalt. Se cuvine să ne simțim fericiți să facem parte din această «lume», în mod necesar și cu bucurie coabitată, fără a cădea în capcana integralismului. Trebuie să reușim să trecem, în ciuda tuturor greutăților și a erorilor neprevăzute, de la o etică ideală, pe care Biserica pare să o sprijine din motive de conveniență socială, la o spiritualitate pascală, care să zămislească o etică a eșecului capabilă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
complementar de influențare reciprocă. Afirmație ușor de verificat în analiza resorturilor literaturii române de la începutul secolului al XX-lea. Este etapa unui avangardism (sau d.) prudent (Marin Mincu), cu accent pe înnoirea posibilităților de expresie și tendință spre experimentalism și integralism. Cu atât mai mult, cu cât nihilismul nu se putea plia pe un dogmatism estetic autohton, care să fi generat canoane riguroase sau o suprasaturare estetică. El apare mai ales prin contaminare cu spiritul antiliterar al epocii (Ion Vinea: „Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
socială amplă de reformare social-economică, culturală, administrativă, juridică a vieții sociale rurale pe baza cunoașterii sale științifice; b) sistemul psihosociologiei focalizat pe rolul individului În determinismul social, formulat de D. Drăghicescu, printr-o tratare inedită a premiselor sociologice franceze; c) integralismul sociologic, elaborat de P. Andrei, ca sinteză a orientărilor teoretice din sociologia europeană și nord-americană; d) sociologia comparată (N. Petrescu), concepută ca o sinteză originală a aserțiunilor Școlii evoluționiste și ale Școlii istorice din antropologia americană și cea europeană; e
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
e tot mai prezent în revistele de avangardă. Susține apariția, în octombrie 1924, a revistei „75 HP”. Student la Pavia, este corespondent al revistei ,,Integral”, în care îi apar De vorbă cu Pirandello (1925) și texte-manifest substanțiale (De la futurism la integralism). Îl cunoaște pe F. Ț. Marinetti, care devine prezenta epistolara în aceeași publicație. Stabilit în Franța, S. se integrează mișcării suprarealiștilor, în iunie 1928 contribuind la apariția revistei ,,Discontinuité”, împreună cu Arthur Adamov ș.a. După un an e inclus cu versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
grupului de la ,,Integral”, S. renunța la cadrele formale, fracturând ,,cu metoda” sintaxa poetica, pulverizând tema în nuclee semantice independente. O ,,interferență a seriilor”, în terminologia bergsoniana, creează o dispută ironică, actanții fiind mereu ,,Candoarea și Amarul”. Eseul De la futurism la integralism, dincolo de faptul că poate fi considerat un manifest al revistei, rămâne relevant pentru opțiunea lirica personală; spre deosebire de violență negatoare a altor programe avangardiste, textul afirmă valorile mișcărilor moderniste anterioare, care se vor potenta în sinteză integralista. Că eseist, S. se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
omului sub tripla lui ipostază de personalitate, societate și cultură. Două dintre inovațiile sale metodologice au atras atenția comunității științifice, prezentând relevanță și astăzi: legea paralelismului sociologic și principiul interdisciplinarității. Legea paralelismului sociologic îl plasează pe D. Gusti pe poziția integralismului metodologic, cu unele note specifice în care s-au „topit” influențe teoretice alternative, provenind din școlile germană și franceză. În această lege, D. Gusti a prelucrat cu măiestrie ideile sociologice franceze privind supremația întregului, care își armonizează părțile componente și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]