4,097 matches
-
feminin. Prezentarea teoretică va fi urmată de o provocare la discuții libere. Zona 2 a evenimentului Gig Zero începe, vineri și sâmbătă, de la ora 21, și este programată să dureze până aproape de miezul nopții. Propunerea este realizarea unei sinteze între intelect, muzică, film și imagini, liniște, conversații. Urmează Zona 3, rezervată în întregime chefului și dansului. Dau concerte live Anonim Tm și Brigada Artistică Urbană. Concertele vor fi însoțite de proiecții video. Duminică, în intervalul orar 13-16, va fi un binemeritat
Agenda2005-03-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283289_a_284618]
-
la Cernăuți, România. S-a stabilit la Timișoara în 1933. A urmat studii universitare între anii 1938 și 1942 la București, în cadrul Academiei de Studii Economice. A debutat publicistic în 1937, la Timișoara și, în același an, la Editura bucureșteană „Intelect”. A colaborat la revistele bănățene „Fruncea”, „Vestul”, „Românul” (Oravița), „Reșița” (Reșița), „Voința Banatului” etc. După stagiul militar efectuat în perioada 1942-1944 (astăzi, veteran de război), a revenit la Timișoara și a intrat în gazetărie. Din 1951 ocupă postul de secretar
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
bine de dna Luana Stoica pentru Editură Humanitas, 1999). Autorul este un jurnalist englez (dacă nu greșesc, precizarea lipsind din prezentarea de pe coperta ediției românești). Johson pleacă de la definiția intelectualului că ins convins că "lumea poate fi schimbată prin forță intelectului" și își propune "să stabilească, pornind de la analiza moralei și a gîndirii unor intelectuali de marcă, in ce măsură aceștia sînt îndreptățiți să sfătuiască omenirea cum să-și organizeze viață". Nu începe cu Platon, cum ne-am fi așteptat, nici
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
spasmele. Dezmierdarea prea potolita a temelor dramatice le ratează tensiunea, eșuînd într-un (firește) involuntar mioritism. Deși atrăgător pentru mulți, acest tip de poezie riscă să respingă un lector care nu răspunde prompt imperativului de a-și face liniște în intelect înainte de a deschide volumul sau care nu își va fi luat, în prealabil, răgazul pedant de a-si netezi ținută, spre a onora întîlnirea cu Poezia (înțeleasă doar așa, cu majuscula). Ce ți-e scris/ Your Destiny, Dorin Popa, Institutul
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
Aderca din energetismul unor teorii biologizante, ele converg în același punct abstract, universalist. Ambele scot în mod decis spiritul românesc dintre limitele tot mai desuete și mai împovărătoare ale colectivismului, îi deschid orizonturi integraționiste. Prin recursul la "instanța supremă" a intelectului, Aderca aspiră, în chip reflex, la o "protecție" luminată, "europeană", împotriva barbariei care zace în instinctualitatea masei la care apelează misticii colectivismului. Cititorul actual poate descifra în asemenea rînduri o profilaxie antitotalitara. Evreu, deci aparținînd unei nații mult încercate, Aderca
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
între om și zeu și, mai ales, în sensul goetheanului demon: cuceritor, fascinant, creativ, divinator, contradictoriu, inconsecvent, complăcându-se în imposibil, în arbitrar, în ritm vehement de viață, cu mai putine cuvinte, acel ceva "ce nu se poate istovi cu intelectul și cu rațiunea"4). Pentru Goethe, demonicul "se reintegrează în divinitate", pentru că în fond el nu este decât "ieșirea din sine a divinității, o evadare a acesteia din ordinea logică și morală ce și-a impus-o"5), definiție pe
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
și vorbire sau școlile de modă veche Interesant este că pentru Gracian vorbirea reprezintă în întregime o facultate rațională, nu un dar, o formă de inspirație divină ori înnăscuta, cum o credeau alți filozofi înainte dar și după vremea lui. Intelectul stă la originea fiecărei propoziții bine întocmite, el garantează reușită oricărei rostiri, fie ea discurs adresat de politician mulțimii, ori sublima metaforă poetica. Reciprocă e și ea adevărată: nu numai că rațiunea generează vorbire eficientă și inteligența, dar comunicarea abila
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
fasonata, a tatălui său, Barbu Delavrancea. Poate că însăși această recentă ivire în high-life să-i fi dat o energie caracteristică. Seva să frusta pulsează cu putere, dăruindu-i farmecul imanent al acordării unei naturi voluntare cu mari haruri ale intelectului și talentului. S-o fi influențat și Caragiale, care o răsfăța de pe cînd era copil, în direcția unui anume "cinism"? Nu e deloc imposibil. Oricum, corespondență ne-o relevă într-o postură de femeie "bărbăteasca", ducîndu-ne gîndul la o George
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
pe "modurile" și "timpurile" sale multiple în actualitate, pe remarcabilă lor "devălmășie". N-o sperie diversitatea, pentru unii deconcertanta, a "mentalităților disjuncte", a "gusturilor defazate", nici chiar "conglomeratul de confuzii", ci s-ar zice că tocmai acești factori îi instiga intelectul intru omologarea unei complexități polisemantice: "ăFenomenul poetica are mai multe fete, vechi și noi, mai multe ăvîrste comportamentaleă, paliere cronologice, astfel că sub această comoda emblemă viețuiesc și supraviețuiesc în contemporaneitate ăfiguriă aparținînd că sensibilitate și înțelegere poetica unor epoci
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
au plecat cu toții și că mam plimbat cu mașina cu avionul și mie mia plăcut foarte mult" (Zi). Scriitura poetei e, într-adevăr, după cum observa un critic, de-o "puritate lipsită de patetism" (Caius Dobrescu). La întretăierea candorii cu curiozitatea intelectului "alb" (lipsit de senzualitate), apare acest caracteristic șirag de interogații: "De ce tocmai această curte/ pe care niciodată n-am văzut-o?/ de ce acest copil ascuns după o tufa/ roz cum nu există-n realitate?/ de ce tocmai o barcă cu vopseaua
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
încurc de nu se mai cunoaște an de an"), ale lui Livius Ciocârlie, "înaltă teorie", mereu invocată, e mereu subminată de o logică a subversiunii, cu consecințe nu o dată pitorești. "Discursul" e descusut, înfățișat pe bucăți, pretinsa "sărăcie" a puterilor intelectului se împletește cu satiră. Respirația textului e sacadata, trădînd o nervozitate a dezechilibrului, mai exact o căutare a lui, așa cum un fumător pasionat și-ar răscoli buzunarele cu înfrigurare în căutarea unei țigări: Toate bune, dar asta este un discurs
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
mișcare provocată de imensele mijloace puse-n pierdere de către suveran, a corespuns în calitate intențiilor regale și dacă sforțarea scriitorului ar putea să se apropie de nivelul lor. Poate că da, sau, mai repede, poate că nu. Realitatea este că intelectul lucrează și că lucrează mult mai mult si mai bine decît acum patruzeci, treizeci, douăzeci și cincisprezece ani". Chiar dacă unele propoziții par grafiate excesiv omagial, adulator ("Regele dărîma și clădește în toate zilele, împuternicește, înnoiește și primenește. Cămașă sufletului vostru
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
unei deșchideri a meșteșugului stăpîn pe șine către asceza, iubire mistica, har. Muncă nu e doar o cale a creației mîinilor omenești, ci și una a transcendentei. Ex-monahul o slăvește în consecință: "Sudura cere, ca toate meșteșugurile, manuale sau de intelect, pe lîngă o pricepere corectă, un anume pipăit, o judecată intuitivă și ceea ce-i călugărește dragostea, dragostea de lucrul mîinilor tale, starea de grație, de har". După ce relatează că discuția cu "distinsul meșteșugar" în cauză i-a lăsat "o amintire
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
și eu o ipoteză îndrăzneață: prefațatorul este, probabil, sociolog. Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc ce-nseamnă, în particular, a fi trădător, citind eseul lui Casamayor, ci doar am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un intelect foarte sofisticat, plasați în noduri centrale ale societății, avizi și capabili să obțină puterea. Și că, în fiecare din noi e un potențial trădător. Cine s-ar fi gîndit... Analiza semiotică pe care o face Traian D. Stănciulescu trădării e
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
cale socratica, Blaga asocia geniul cu demonia (Daimonion, 1926), socotind că dacă există demonic fără geniu, nu poate exista geniu fără demonic. Goethe atribuia geniului trăsăturile contradictorii ale umanului potentat, exaltat, inconvertibil, acel ceva "ce nu se poate istovi cu intelectul și cu rațiunea". Demonicul nu e opus divinității, căci prin forță să creatoare nu e decît o înfățișare a acesteia, capabilă a se reintegra în matcă. Distrugător, dar și creator de forme, daimonul se află în opoziție cu satanicul, exclusiv
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
intersectează la dispariția unei fetițe (care în mod miraculos va supraviețui în izolare) și conturează o nevăzuta pentagrama în care insul își poate afla echilibrul armonizînd căile de autoexplorare, dar și pe cele de intercomunicare. Pentru cerebralizarea instinctului și senzualizarea intelectului s-ar putea spune ca pledează à rebours și Atom Egoyan în Felicia's Journey: o naivă irlandeză, plecată în căutarea bărbatului care a lăsat-o însărcinată, intră sub protecția ambigua a unui rafinat și exigent bucătar, în timpul liber pervers
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
că suntem proiectați/ dintr-o uriașă mașină a salvării/ răsturnata într-o intersecție/ pustie./ Dedesubt girofarul pulsând că un soare/ lent!" Volumul de față ușurează reconstituirea unui traiect poetic destul de sinuos. Un prim pas ar fi Neuronia, lume a dilemelor intelectului pur care își reconstruiește o realitate stranie, rarefiata. Motto-ul din Anatole France (!!) este lămuritor: "Aceste lucruri există pentru că sunt imaginare". Un ciclu de poeme hai-ku reunite sub titlul "Magnitudini" continuă aventură neuronală; poetul îngheață în formule lapidare "aceeași realitate
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
ce gândește Stephen nu se reflectă în gesturile ori în comportamentul său, ca și cum între gândire și acțiune s-ar fi rupt toate punțile de legătură. Centrată exclusiv pe reflecție și exprimarea concluziilor, lupta lui Stephen e cu „un proteu al intelectului” (Blamires, 1996: 14). Deplasându-se pe coasta mării, nu-l preocupă nici peisajul, nici frumusețea (sau ariditatea) peisajului, ci o chestiune intelectuală de-o maximă abstracțiune. Și anume, înțelegerea felului în care, deși ineluctabilă, realitatea ni se înfățișează sub o
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
se în carnaval de futilități. Al doilea paradox e că Brook respinge natura intelectuală a teatrului. Dacă admitem că teatrul e viață, facultatea de care avem nevoie pentru a-i simți fiorul e cu precădere intuiția și în nici un caz intelectul, caz în care un actor cu aplecări docte e un handicapat la care intuiția e inhibată de excesul de nuanțe culte. Actorul „de cap“ e un artist modest, de aceea gîndirea exacerbată e o plagă de care artiștii scenei trebuie
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
sa, intrînd pe scenă cu aerul că pășește pe covorul admirației curgînd spontan din partea publicului, blazarea e la ea acasă și piesa va fi un eșec. Din nou, distincțiile lui Brook sunt curat intelectuale, atîta doar că le îndreaptă împotriva intelectului. Una din piesele la care Brook face dese trimiteri în volum e Furtuna lui Shakespeare, pe care a montat-o de mai multe ori în variante diferite. Coincidența a făcut ca de curînd la Teatrul Național să aibă loc premierea
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
putea ști mai bine decât el care la vârsta când un își asumau cei ce corespondau) a căzut pe gânduri și serios a om poate da tot ce a acumulat ca experiență atâția ani, a fost spus; desființat și ca intelect și ca entitate umană de așa zisa Cred că aș fi fost în stare să te strâng de gât dacă aș fi democrație populară. știut că tu erai... Păstrez versurile lui, între care unele sunt de o reală De fapt
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
se îmbolnăvi în primul an de viață cu 50%. Un copil alăptat se va dezvolta mai bine psihic și intelectual iar coeficientul lui de inteligență poate fi mai mare chiar cu 8 puncte. Aceste puncte pot reprezenta diferența dintre un intelect normal și unul deficitar. Nici mamele nu trebuie să se teamă pentru că alăptarea le scapă rapid de kilogramele în plus și le ajută în controlarea sistemului imunitar imediat după naștere. Roberta Anastase, președintele Camerei Deputaților, este un susținător fervent al
Peste 80% dintre mame preferă să nu mai alăpteze. Vezi aici vedetele care apelează totuşi la metoda tradiţională () [Corola-journal/Journalistic/25556_a_26881]
-
cu noi. În Hippias minor, Platon îi atribuie lui Ahile uitarea de sine inocentă drept primă condiție a accesului la adevărul stărilor de fapt, iar în Republica zeul este garantul legilor pentru că poartă atribute identice cu Ahile. Pentru Aristotel, actualizarea intelectului posibil este prin definiție incompletă, chiar și atunci când gândește, rezervând astfel ideea reflexivității și memoriei complete numai zeului. Plotin remarcă faptul că nu am putea să scriem dacă nu am uita cum se scrie fiecare literă în parte, arătând de
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
de fapt cum uitarea este suportul implicării noastre în fluxul vieții (ceea ce, cred, trebuie pus în legătură cu splendidele pasaje despre lipsa de conștiință a Unului). Un puternic curent al Antichității târzii și al evului mediu arab și latin vorbește despre puterea intelectului de a reveni complet asupra lui însuși, dar este amendat cu scepticism în câteva momente cheie ale sale de Alexandru din Afrodisia sau de Siger din Brabant. Augustin îi cere lui Dumnezeu, într-un splendid pasaj al Predicilor sale, să
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
în firea lucrurilor ca Diavolul să aibă studii de teologie. Indiferent că vorbește despre sursa răului sau despre consecinețele căderii în păcat, Diavolul este utrumque paratus, e pregătit în toate. La mijloc e răceala geniului fără crize morale, e sclipirea intelectului căruia i s-a amputat nervul empatic, e conțopistul obsedat de cazuistica detaliilor, sau judecătorul făcînd dreptate după litera legii, chiar cu prețul distrugerii lumii. A treia trăsătură e că tertipul la care recurge Diavolul spre a semăna discordia stă
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]