273 matches
-
nivel în parte diferă: obiectele nivelului senzorial sunt obiectele particulare care exisă ca atare în lumea reală, încât nu este necesară formarea unei reprezentări interne pentru a le percepe și pentru a avea acces la ele, pe când, în cazul nivelului intelectiv, deoarece universaliile nu există ca atare în lumea reală, trebuie formată o reprezentare cognitivă a lor pentru a le putea cunoaște, prin și în această reprezentare. Așadar, un ar gument care face posibilă combinarea realismului cu reprezentationalismului are la bază
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natural în obiectele particulare din care le extragem. Un alt argument ce poate fi invocat în favoarea acestei interpretări hibride poate fi dedus din însăși structura dublă a procesului de cunoaștere: mai întâi faptul că există două niveluri ale cunoașterii, cel intelectiv și cel senzorial, fiecare din ele cu obiectele lor proprii a particulare materiale și univer sale imateriale a, si, mai apoi, faptul că avem de-a face, din nou, cu două niveluri în cadrul nivelului intelectiv al cunoașterii a unul pre-conceptual
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
două niveluri ale cunoașterii, cel intelectiv și cel senzorial, fiecare din ele cu obiectele lor proprii a particulare materiale și univer sale imateriale a, si, mai apoi, faptul că avem de-a face, din nou, cu două niveluri în cadrul nivelului intelectiv al cunoașterii a unul pre-conceptual, care pregătește materia nece sară celui de-al doilea nivel, și unul conceptual, cognitiv, unde se ajunge la cunoașterea propriu-zisă. Această structură este cea care justifică manieră hibrida de a vorbi despre cunoaștere, anume despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din De anima a lui Aristotel, interpretare populară pe parcursul întregului secol XIII, care identifică pasiunile sufletului cu speciile inteligibile. Privită din această perspectivă, interpretarea rea lista contemporană, care nu distinge între speciile inteligibile, care se află la începutul procesului cunoașterii intelective, si concepte, care se află la sfârșitul acestui proces, ca o formă mai elaborată a speciilor inteligibile, pare a fi plauzibilă. Există totuși un disconfort de factură teologica în ceea ce privește această interpretare, pe care Harm Goris îl exprimă astfel: (III.1
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
așa cum conceptele concluziilor derivă din principii sau așa cum conceptele quiditatilor obiectelor posterioare [de riva] din quiditatile obiectelor anterioare sau, cel putin, așa cum un concept actual derivă din cunoașterea habituala. Așa cum reiese din acest fragment, conceptul este punctul terminus al cunoașterii intelective, este ceea ce este înțeles, iar formarea lui rezultă din altceva (progrediens ab altero) a din lucruri extramentale, din principii cunoscute prin lumină intelectului sau din concepte ale altor lucruri extramentale. Din cauza că formarea conceptului necesită un raționament discursiv, iar raționamentele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în special în scrierile lui Descartes, Gassendi, Spinoza, Locke, Leibniz, Hume sau Reid. Cu toate acestea, germeni ai unei teorii reprezentationaliste a cunoașterii pot fi identificați și la Toma, în special dacă se are în vedere ultima etapă a nivelului intelectiv, cea a conceptului. Totodată trebuie să recunosc că există anumite riscuri ale acestei interpretări hibride a epistemologiei lui Toma. Mi se poate reproșa că, în genere, autorii respectă un singur tipar explicativ, o singură strategie de lucru, cel puțin în cadrul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de forme simbolice.204 Povestirile mitice aparțin unui spațiu-timp figurativ extramaterial, unei lumi imaginale, topica culturală a imaginației mitice bazându-se în profunzime pe schema tripartită a facultăților noastre de reprezentare, cu sufletul plasat între percepțiile sensibile și cele abstracte, intelective. Noi locuim lumea exterioară, dar suntem locuiți de lumea interioară", al cărei ecou îl putem sesiza într-o percepție de tip nou: "mitul ne constrânge să situăm, în topica psihică, un om mai mult supraconștient decât inconștient, de unde izvorăște gramatica
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
minunat și admirabil, un mysterium fascinosum, care depășește natura umană și, prin urmare, depășește orice posibilitate umană". Mitul ține apoi de "domeniul conștiinței prelogice sau extra-logice și se apropie mai degrabă de accesul intuitiv la lumea aparentă decât de cel intelectiv". În fine, mitul "constituie un Adevăr care se bucură de o acceptare socială generală.241 În sens mai larg, autorul afirmă despre mit că "nu este în mod necesar un produs al ceea ce se cheamă "conștiință a sacrului" și, prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
obiectivabil", nici comunicabil dacă nu este însușit prin și în "durata interioară a unui subiect", apropierea didactică de simboluri neputând substitui apropierea inițiatică.426 Sensul nu mai este doar ceea ce înțelege subiectul, ci și ceea ce el crede, demersul nefiind doar intelectiv, iar cunoașterea nu doar obiectivă (însă nici doar subiectivă), precum valorile create de dorință: prin simbolic experimentăm că nu suntem sursa tuturor reprezentărilor noastre, "simbolicitatea imaginilor" confruntându-ne cu o alteritate "care ne amintește de propria noastră finitudine" și care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de a-și asuma obligațiile de comportare prevăzute de normele dreptului administrativ, precum și capacitatea de a-și stăpâni și dirija în mod conștient actele de conduită în raport cu aceste norme. b) Responsabilitatea constituie o altă condiție. Ea presupune atât un factor intelectiv, care constă în capacitatea persoanei de a înțelege ceea ce face, de a distinge caracterul periculos al unei fapte de caracterul nepericulos al alteia, cât și un factor volitiv, care constă în puterea persoanei de a se conduce și de a
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
penală - starea de leșin, somnul hipnotic, intoxicația involuntară cu stupefiante etc. 2. Condiții a) Făptuitorul să nu-și poată da seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori să nu poată fi stăpân pe ele În toate aceste situații, incapacitatea psihică intelectivă și volitivă sau numai cea volitivă trebuie să fie completă, facultățile psihice intelective sau cele volitive să fie afectate în totalitate. b) Starea de incapacitate psihică a făptuitorului să fi existat în momentul săvârșirii faptei Această condiție nu este îndeplinită
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
a) Făptuitorul să nu-și poată da seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori să nu poată fi stăpân pe ele În toate aceste situații, incapacitatea psihică intelectivă și volitivă sau numai cea volitivă trebuie să fie completă, facultățile psihice intelective sau cele volitive să fie afectate în totalitate. b) Starea de incapacitate psihică a făptuitorului să fi existat în momentul săvârșirii faptei Această condiție nu este îndeplinită atunci când se constată că făptuitorul și-a provocat el însuși incapacitatea psihică (sau
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
creează starea de ebrietate. „Beția rece“ este determinată de intoxicarea organismului cu substanțe stupefiante (morfină, cocaină, heroină, hașiș, opiu etc.) Beția poate fi completă - atunci când persoana intoxicată cu alcool sau alte substanțe asemănătoare ajunge în situația unei cvasipolarizări a capacităților intelective și volitive. O persoană aflată într-o asemenea stare nu-și mai stăpânește mișcările sale fizice și este lipsită complet de capacitatea de a înțelege și a voi. Beția incompletă - este o intoxicare cu alcool sau alte substanțe asemănătoare mai
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
durata vârstei respective, la cotele cele mai ridicate. Detaliind, în consens cu Stepanova, cele mai înalte niveluri pe traseul inteligenței se înregistrează între 20 și 23 de ani, respectiv la 32 de ani. Contrar școlii piagetiene, ce prezumă că aparatul intelectiv se definitivează în parametrii săi esențiali încă din adolescență, o serie de notabilități ale domeniului consideră că modelarea gândirii operatorii formale continuă. Așa cum o demonstrează Kohlberg și Gilligan (apud Lugo, Hershey, 1979), 65% dintre indivizi uzitează de operații formale abia
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea longevității intelective). Pentru a descifra, cu un spor de acuratețe, dezvoltarea cognitivă la maturitate (inclusiv la adultul tânăr), este nevoie de elaborarea unor teste cu destinație expresă și organizarea unor investigații secvențiale (de tipul celei realizate de W. Schaie șapud Lefrançois, 1996ț
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Din păcate, sensibilitatea la durere se augmentează după vârsta de 45 de ani, ceea ce, implicit, diminuează confortul existențial al persoanei, având în vedere că incidența și amploarea suferinței cronice se amplifică odată cu scurgerea timpului. Analizând modul de configurare a proceselor intelective, la maturitate vom observa că esențele generalizabile sunt greu de distilat, pentru că diferențele interindividuale sunt remarcabile din multiple motive (absența unor maladii degenerative la nivelul sistemului nervos, dar și persistența travaliului intelectual fiind printre cele maiimportante). Studiul capacității mnezice, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
durata vârstei respective, la cotele cele mai ridicate. Detaliind, în consens cu Stepanova, cele mai înalte niveluri pe traseul inteligenței se înregistrează între 20 și 23 de ani, respectiv la 32 de ani. Contrar școlii piagetiene, ce prezumă că aparatul intelectiv se definitivează în parametrii săi esențiali încă din adolescență, o serie de notabilități ale domeniului consideră că modelarea gândirii operatorii formale continuă. Așa cum o demonstrează Kohlberg și Gilligan (apud Lugo, Hershey, 1979), 65% dintre indivizi uzitează de operații formale abia
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea longevității intelective). Pentru a descifra, cu un spor de acuratețe, dezvoltarea cognitivă la maturitate (inclusiv la adultul tânăr), este nevoie de elaborarea unor teste cu destinație expresă și organizarea unor investigații secvențiale (de tipul celei realizate de W. Schaie șapud Lefrançois, 1996ț
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Din păcate, sensibilitatea la durere se augmentează după vârsta de 45 de ani, ceea ce, implicit, diminuează confortul existențial al persoanei, având în vedere că incidența și amploarea suferinței cronice se amplifică odată cu scurgerea timpului. Analizând modul de configurare a proceselor intelective, la maturitate vom observa că esențele generalizabile sunt greu de distilat, pentru că diferențele interindividuale sunt remarcabile din multiple motive (absența unor maladii degenerative la nivelul sistemului nervos, dar și persistența travaliului intelectual fiind printre cele maiimportante). Studiul capacității mnezice, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Perspective ale creativitatii I 1.2. Teorii ale creativității CAPITOLUL II p.18 Factorii creativitatii II 1. Sistematizare si prezentare p.18 II .2. Factori care condiționează creativitatea p. 21 II .2.1. Factori psihologici II .2.1.1. Factori intelectivi A. Imaginația B. Gândirea C. Stilul perceptiv II .2.1.2. Aptitudini speciale II .2.1.3. Factori nonintelectuali A. Sistemul atitudinal B. Motivația C. Afectivitatea D. Temperamentul E. Caracterul II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea B. Sănătatea mentală
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
d) nivelul cultural; e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
condiții educative: * nivelul de pregătire al profesorului; * influența predecesorilor, mediul ambiant, a profesorului, a școlii. (A., Cosmovici, Luminița Iacob, 1987, pp. 21-23) Consultând literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II .2.1 Factori psihologici II .2.1.1 Factori intelectivi A. Imaginația Imaginația - proces psihic al cărui rezultat este obținerea unor reacții, fenomene psihice noi în plan cognitiv, afectiv sau motor. ( A., Cosmovici, 1996, p. 36) Imaginația prezintă următoarele însușiri care pot fi considerate drept principalele caracteristici ale creativității: 1
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sunt educați. Intervenția educativă vizează „orice act uman prin intermediul căruia se realizează o anumită influență asupra unui individ, influență capabilă să determine o anumită reacție a acestuia, o anumită modificare a personalității sale. Aceste modificări pot afecta toate dimensiunile personalității: intelectivă, afectivă, atitudinală, comportamentală, acțională și ele constituie adevărate „mărci” ale oricărei acțiuni umane ce se dorește a fi categorisită drept formă de intervenție educativă”. Intervenția educativă presupune producerea unei relații de comunicare prin intermediul limbajului natural, al limbajului artificial sau al
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
blocanți, sunt și cei care frânează ori fac imposibilă manifestarea creativă a individului. Deci factorii creativității pot fi de natură internă sau externă, fiecare dintre ei având efecte stimulative sau inhibitive asupra creativității. A. Factori facilitatori ai creativității 1. Factori intelectivi /cognitivi și de procesare intelectuală În această categorie sunt incluși: imaginația, gândirea cu factorul ei general inteligența, intuiția, memoria etc. Funcția esențială procesului de creație originală o constituie imaginația. Imaginația se definește ca proces cognitiv complex de elaborare a unor
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]