270 matches
-
individul conduce și acționează, mintal și motric, într-o situație dată sau în situații specifice. Conduitele se clasifică și se ierarhizează ca fiind: elementare, intermediare și superioare. Conduitele reunesc procesele psihice și reacțiile comportamentale; în acest context, procesele psihice, senzoriale, intelective și afective sunt concepute ca fiind de natură internă. Inteligența este o conduită internă, mijlocită instrumental, prin care subiectul întreține relații cu lumea, detașând relațiile obiective existente în realitate, dincolo de ceea ce oferă percepția. Tipurile de conduite deviante au generat multe
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunt educați. Intervenția educativă vizează „orice act uman prin intermediul căruia se realizează o anumită influență asupra unui individ, influență capabilă să determine o anumită reacție a acestuia, o anumită modificare a personalității sale. Aceste modificări pot afecta toate dimensiunile personalității: intelectivă, afectivă, atitudinală, comportamentală, acțională și ele constituie adevărate „mărci” ale oricărei acțiuni umane ce se dorește a fi categorisită drept formă de intervenție educativă”. Intervenția educativă presupune producerea unei relații de comunicare prin intermediul limbajului natural, al limbajului artificial sau al
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și de punctuație prevăzute de programa școlară; să recunoască și să aplice numai abrevierile cuprinse în „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație” și în „ Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic”; să dovedească sensibilitate și preocupări estetice; să probeze capacități de ordin intelectiv: gândire logică, independentă, critică, creatoare. În raport cu departajarea obiectivelor operaționale menționate, se pot diferenția sarcinile specifice ce se impun realizate la nivelul fiecărei clase, în conformitate cu programele și manualele școlare. În ciclul primar, studierea limbii române are un pronunțat caracter practic aplicativ
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de forme simbolice.204 Povestirile mitice aparțin unui spațiu-timp figurativ extramaterial, unei lumi imaginale, topica culturală a imaginației mitice bazându-se în profunzime pe schema tripartită a facultăților noastre de reprezentare, cu sufletul plasat între percepțiile sensibile și cele abstracte, intelective. Noi locuim lumea exterioară, dar suntem locuiți de lumea interioară", al cărei ecou îl putem sesiza într-o percepție de tip nou: "mitul ne constrânge să situăm, în topica psihică, un om mai mult supraconștient decât inconștient, de unde izvorăște gramatica
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
minunat și admirabil, un mysterium fascinosum, care depășește natura umană și, prin urmare, depășește orice posibilitate umană". Mitul ține apoi de "domeniul conștiinței prelogice sau extra-logice și se apropie mai degrabă de accesul intuitiv la lumea aparentă decât de cel intelectiv". În fine, mitul "constituie un Adevăr care se bucură de o acceptare socială generală.241 În sens mai larg, autorul afirmă despre mit că "nu este în mod necesar un produs al ceea ce se cheamă "conștiință a sacrului" și, prin
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
obiectivabil", nici comunicabil dacă nu este însușit prin și în "durata interioară a unui subiect", apropierea didactică de simboluri neputând substitui apropierea inițiatică.426 Sensul nu mai este doar ceea ce înțelege subiectul, ci și ceea ce el crede, demersul nefiind doar intelectiv, iar cunoașterea nu doar obiectivă (însă nici doar subiectivă), precum valorile create de dorință: prin simbolic experimentăm că nu suntem sursa tuturor reprezentărilor noastre, "simbolicitatea imaginilor" confruntându-ne cu o alteritate "care ne amintește de propria noastră finitudine" și care
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
blocanți, sunt și cei care frânează ori fac imposibilă manifestarea creativă a individului. Deci factorii creativității pot fi de natură internă sau externă, fiecare dintre ei având efecte stimulative sau inhibitive asupra creativității. A. Factori facilitatori ai creativității 1. Factori intelectivi /cognitivi și de procesare intelectuală În această categorie sunt incluși: imaginația, gândirea cu factorul ei general inteligența, intuiția, memoria etc. Funcția esențială procesului de creație originală o constituie imaginația. Imaginația se definește ca proces cognitiv complex de elaborare a unor
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
mai buni și manifestă generozitate la notare, dar sunt și preocupate mai puțin de noutate. Limbajul constituie unul dintre cele mai accentuate fenomene ce îi diferențiază pe copii la intrarea în școală. Mediul din care provine copilul și capacitățile sale intelective, imprimă un anumit nivel al dezvoltări limbajului. Diferențele apar mai evident pe latura exprimării, a foneticii, a structurii lexicale, a nivelului exprimării. Mai cu seamă în scris se manifestă omisiuni de grafeme, înlocuiri, dezacorduri gramaticale, nerespectarea punctuației, exprimări incomplete, în
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali și a raportului dintre diferite domenii ale experienței sociale și culturale. Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice, nu mai sunt dominate de școală și familie și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și Renaștere. Gândirea Evului Mediu. De la începuturile patristice la Nicolaus Cusanus, traducere, selecția textelor, prezentări bibliografice, indici și note de Octavian Nistor, Editura Minerva, București, 1984, vol. II, p. 38. Toma d’Aquino, Summa Thelogiae I, întrebarea LXXIX: „Despre puterile intelective”, în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. II, pp. 101-102. Octavian Nistor, „Toma din Aquino”, în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. II, p. 50. Ibidem, vol. I, Moise Ben-Maimon, pp. 293-296. Moise Ben-Maimon, Călăuza șovăielnicilor, (Partea a
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
spiritual un dublu proces de adaptare (a normei la posibilitățile concrete de realizare a faptului moral și a facultăților raționale individuale la caracteristica esențială a normei, la natura ei intimă), a cărui simetrie pledează încă o dată în favoarea reversibilității specifice dimensiunii intelective a psihologiei omenești. Conștiința de sine este chemată, astfel, să inverseze o ordine a abordării cognitive, adică să întemeieze cu soliditate științifică în portretul subiectiv (și în particularitățile acestuia) o sugestie de interpretare care urmează a fi încorporată ecuației actualității
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care contrazicea bunul simț al unei stabilități doctrinare așezate în intenția unei persistențe garantate. Acesta este momentul maximei tensiuni reflexive, locul opțiunilor fundamentale și confluența tendințelor noetice celor mai importante, într-o ordine a precumpănirilor lăuntrice care orientează întreaga activitate intelectivă. El este subsecvent fenomenului inspirației și decurge dintr-o acumulare încărcată de replieri interioare, care preia selectiv forme turnate de acesta în aluatul subiectiv și le dă o întrebuințare cu trimitere la formule abstracte. E drept că în științele exacte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a frământărilor vieții comunitare. Relevant în spațiul social este și ceea ce ține de valoarea recunoscută a interiorității, nu numai ceea ce provine din necesități exculsiv colective. Iar în interiorul unui mediu provocator este nevoie de pacea lăuntrică pe care o asigură structura intelectivă exersată și fixată în "engrame" cognitive. De aceea împrumutul spiritual pe care îl garantează circuitul închis al interiorității este unul dintre temeiurile stabilității personalității și ale forței ei de pătrundere în unghere nebănuite ale datului vital. O definiție exclusivistă a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
teoretice aflate la îndemâna motorului aptitudinal dovedesc însă funcția unitară universal-rațională a conștiinței și apropie elementele dispersiei intenționale. Descrierea interiorității, finele observații discriminatorii sau sintetizatoare, barometrul subiectiv, sunt toate componente ale unei ample investiri aptitudinale și au nevoie de inspirația factorului intelectiv pentru reușita demersurilor lor. Încorporat științei despre sine sau păstrat în postura unui prilej acoperitor, acest factor își răspândește influența în straturi ale constituției psiho-spirituale individuale care ar trebui să beneficieze de contribuția unor "rațiuni" în chip distinct specifice. Departe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
răspândește influența în straturi ale constituției psiho-spirituale individuale care ar trebui să beneficieze de contribuția unor "rațiuni" în chip distinct specifice. Departe de o obligativitate a înrudirii sau a afinității, realitatea reflexivității inspirate teoretic face din saltul spectaculos al naturii intelective o expresie comună a metamorfozelor interioare. De aici, culoarea angajamentului personal este dată de instinctele cognitive și de deprinderile intelectuale ale fiecăruia și fiecare își utilizează propriile manierisme atunci când întâlnește realitatea imperativă și înrâuritoare a tumultului sufletesc. Nu degeaba s-
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
caz de malpraxis, vinovăție înțeleasă ca atitudine psihică a autorului faptei ilicite, față de faptă și față de rezultatele ei. Indiferent de abordarea - civilă sau penală - a unei situații de fapt, vinovăția presupune întotdeauna existența a doi factori care se interferează: factorul intelectiv și factorul volitiv. Factorul intelectiv - sau conștiința - este facultatea psihică prin care persoana devine conștientă de dorințele sau trebuințele sale, de modul în care acestea ar putea fi satisfăcute, de mijloacele necesare, de acțiunea sau inacțiunea pe care ar urma
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
ca atitudine psihică a autorului faptei ilicite, față de faptă și față de rezultatele ei. Indiferent de abordarea - civilă sau penală - a unei situații de fapt, vinovăția presupune întotdeauna existența a doi factori care se interferează: factorul intelectiv și factorul volitiv. Factorul intelectiv - sau conștiința - este facultatea psihică prin care persoana devine conștientă de dorințele sau trebuințele sale, de modul în care acestea ar putea fi satisfăcute, de mijloacele necesare, de acțiunea sau inacțiunea pe care ar urma să o îndeplinească în acest
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
persoana devine conștientă de dorințele sau trebuințele sale, de modul în care acestea ar putea fi satisfăcute, de mijloacele necesare, de acțiunea sau inacțiunea pe care ar urma să o îndeplinească în acest scop1. În etapa în care lucrează factorul intelectiv apare ideea, se cântăresc argumentele și contraargumentele și se ia hotărârea. În urma finalizării procesului decizional, urmează manifestarea de voință, etapa în care acționează factorul volitiv. Factorul volitiv - sau voința - este facultatea psihică prin care sunt mobilizate și orientate conștient energiile
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
prejudiciului, răspund solidar față de cel vătămat, dar, între ele, prejudiciul se împarte în raport cu culpa fiecăruia 1. Spre deosebire de intenție - care va fi stabilită relativ ușor, stabilirea vinovăției sub forma culpei prezintă uneori dificultăți datorită particularităților legate de manifestările specifice ale factorilor intelectiv și volitiv. De aceea, doctrina și practica țin cont de aceste particularități prin prisma a două criterii: unul obiectiv și altul subiectiv. Criteriul obiectiv constă, în mod obișnuit, în verificarea împrejurărilor de fapt în care a avut loc actul de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
potrivit lui Henry Corbin, obiectul percepției imaginative (sau imaginante) este cu totul diferit de cel al imaginarului, căci aici imaginalul perceput nu mai este un obiect imaginar opus altuia real, ci tocmai realul simbolizant al unui simbolizat, supra-semnificat de simbolul esenței intelective pure, dar supra- semnificând la rândul său orice manifestare sensibilă concretă. Realul imaginal nu mai poate fi obiectul unei percepții comprehensive care și-l dă drept o exterioritate absolută, ci semnificant al unui supra-semnificat inteligibil și - în același timp - semnificat
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spune mai curând decât se vede, se aude în cântecul greierilor, în sfântul lor dor de izolare ce înzestrează lumea întreagă. Ce înseamnă acest cântec? Face el imagine în corpul poetic? Dacă la acest nivel înțelegem fără să vedem, intuim intelectiv un sens care începe să închege fluidul imaginal, este pentru că nu aici răsare imaginea, nu aici ni se dă ceva spre vedere, ci în trupul poetal al semnificării originare. Putem înțelege fără să "vedem" înțelesul, să-l cuprindem în chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
formei necesare procesiunii ființei" (Anca Vasiliu, loc. cit., p. 164). 83 Imnul luminii, p. 236; Feciorie, p. 156. 84 Așteptare, p. 190. 85 În acest caz, mimêsis-ul e pus în beneficiul icoanei, "al unei imagini în care fuziunea între simțul intelectiv și sensibil (...) a asumat în sfârșit mimêsis-ul doar ca "urmă" și ca "parusie" epifanică" (Anca Vasiliu, Despre diafan, ed. cit., p. 318). 86 Amurg de toamnă, p. 161. Aceasta e pustiirea, smerirea, "umila neființă" care coborându-se izbutește să se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
179 și 193). Dar chemarea universalistă reprezintă până la urmă tentația majoră a filozofiei. Spiritualizarea existenței și sistematizarea lumii prin rațiune ("ordonarea și disciplinarea inteligențelor", după cum afirmă Comte vezi I, nota 181) nu înseamnă altceva decât abandonarea unui mod de concepere "intelectiv teoretic", inductiv, propriu cunoașterii științifice, în favoarea unui model rațional deductiv, propriu filozofiei speculative (vezi și I, nota 185). Noica sesizează foarte bine situațiile de acest tip: "Căci știința nu practică decât modurile intelectiv teoretice ale spiritului, iar a depăși îngrădirea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
altceva decât abandonarea unui mod de concepere "intelectiv teoretic", inductiv, propriu cunoașterii științifice, în favoarea unui model rațional deductiv, propriu filozofiei speculative (vezi și I, nota 185). Noica sesizează foarte bine situațiile de acest tip: "Căci știința nu practică decât modurile intelectiv teoretice ale spiritului, iar a depăși îngrădirea [universul teoretic închis al științei] înseamnă tocmai a-ți da seama că teoreticul este expresia acestei îngrădiri; că, într-un fel sau altul, el trebuie să lase loc speculativului"180. Apelul la rațiune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se exprimă cu plasticitate: acest altul este depozitarul viselor, al eliberării de cătușele propriei condiții, este stabilitate în fața vieții și a morții, este unirea cu Universul. Această carte este o mărturie sigură că autoarea sa se află la nivelul maturității intelective a cercetării, probată prin modul euristic de consultare a bibliografiei și prin stilul precis, clar și elaborat al redactării. Felicităm Institutul European pentru inițiativa editării acestei sugestive lucrări. Acad. TEODOR DIMA Introducere Lucrarea Morfologia imaginii abordează problematica imaginii în încercarea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]