15,922 matches
-
nu-l fi găsit în acest număr, de a ști că niciodată nu ar fi putut semna așa ceva". Concluzia nu poate fi decît impregnată de-o amărăciune generalizatoare: "Profund deprimată de această tradiție de lingăi. Să mai speri ceva de la intelectualul român? Pe atunci nici nu erau forțați: o simplă vocație de a se gudura la picioarele stăpînului. Oricare ar fi. Evident că "stăpînul" fiind azi cel care e, asistăm la o caricatură a caricaturii". Nu încape îndoială că era comunistă
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
-mi spuneți că e un scenariu idiot. Faptul că Iliescu ("cârpa kaghebistă", vă amintiți?) a transpirat mai ceva decât Constantinescu să ne ducă la Bruxelles nu pare de asemenea idiot? Cât despre întrebarea care i-a îmbarasat atâta vreme pe intelectualii români, "De ce n-avem un Havel?", mai bine s-o uităm. N-am avut, în anii nouăzeci, un Havel pentru că n-am avut unul nici în anii optzeci și nici în anii șaptezeci. N-am avut nici un intelectual important care
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
vreme pe intelectualii români, "De ce n-avem un Havel?", mai bine s-o uităm. N-am avut, în anii nouăzeci, un Havel pentru că n-am avut unul nici în anii optzeci și nici în anii șaptezeci. N-am avut nici un intelectual important care între compromis și onoare să fi ales onoarea. Emigrarea (soluție, recunosc, tragică ea însăși) a fost văzută cel mai adesea ca forma supremă de opoziție la regimul scelerat al comuniștilor. Nu mai vorbesc de cei care să fi
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
deceniul al optulea,(...) cînd situația României era de așa natură că Ceaușescu, întorcînd spatele Uniunii Sovietice și întorcîndu-se cu fața spre Statele Unite, de la care avea neapărată nevoie să primească ajutor, implicit oferea spațiul public spre monitorizare Statelor Unite, ei bine, atunci intelectualii români, în loc să aleagă acțiunea în spațiul public, unde ar fi fost în relativă siguranță, cu riscuri minore (mici arestări, sicîieli, eliberări din funcție etc., dar în nici un caz cu tăierea capului, ca sub Gheorghiu-Dej), au preferat exact spațiul monitorizat de
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
a primei ipostaze în cea de-a doua. Finalul analizei amare a d-lui Mihai Șora, începută ca o analiză de sine expiatoare, în circumstanțele unei greșeli veniale, se cristalizează cu ajutorul unui citat dintr-un eseu al lui Paul Hollander, Intelectualii occidetali și curțile comuniste, în următorii termeni pe care îi resimțim drept esențiali: "Numai după ce îți vei fi dat seama că utopia nu poate fi construită fără teroare și... curînd, teroarea e singurul lucru care mai rămîne, numai atunci te
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
pentru a tranșa toate dezbaterile, toate discuțiile, iar rezultatul acestui sistem de putere piramidal și autoritar este întotdeauna corupția, violența și, desigur, minciuna. Din punctul de vedere al culturii, o dictatură este întotdeauna letală. Acest lucru îl știu foarte bine intelectualii români, tot așa de bine ca și intelectualii din Peru sau Argentina. - Domnule Mario Vargas Llosa, este o mare satisfacție pentru un ziarist român să vă asculte minute în șir și să stea de vorbă cu dv. Am convingerea că
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
rezultatul acestui sistem de putere piramidal și autoritar este întotdeauna corupția, violența și, desigur, minciuna. Din punctul de vedere al culturii, o dictatură este întotdeauna letală. Acest lucru îl știu foarte bine intelectualii români, tot așa de bine ca și intelectualii din Peru sau Argentina. - Domnule Mario Vargas Llosa, este o mare satisfacție pentru un ziarist român să vă asculte minute în șir și să stea de vorbă cu dv. Am convingerea că acest nou roman al dv. în versiune românească
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Llosa, este o mare satisfacție pentru un ziarist român să vă asculte minute în șir și să stea de vorbă cu dv. Am convingerea că acest nou roman al dv. în versiune românească va avea un mare impact în rândul intelectualilor, al scriitorilor și al cititorilor români, în general. - Vă mulțumesc. Dați-mi voie să mă folosesc de această tribună a dv. pentru a transmite cele mai cordiale salutări tuturor scriitorilor români, prietenilor și colegilor mei, și să mulțumesc, totodată, editorilor mei
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
o lume proiectată, cel puțin în principiu, ca fiind mai dreaptă. Nu va avea intransigența lui Breton, trezit destul de repede la realitate în privința naturii comunismului sovietic, și cu atât mai puțin luciditatea admirabilă a unui Fundoianu-Fondane, de altfel rarisimă printre intelectualii parizieni. Va accepta mai târziu, nu fără anumite ezitări și reticențe, "directivele" Partidului comunist francez, însă se va lămuri mai ales după 1956, când o vizită în Ungaria îi va revela falsul ideologiei comuniste perpetuat de adepții francezi total subordonați
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
nu scuză concesiile poetului față de ideologia comunistă, are grijă să pună mereu în evidență relativa marginalitate a poziției sale, reținerile și ezitările, și, mai ales, căutarea "de a se apăra împotriva oricărei forme de angajare care să-l transforme pe intelectual într-un propagandist". E important de notat, astfel, că, după încercările de conciliere ale lui Breton, la data apariției celui de al doilea manifest suprarealist (1929), Tzara ținuse să disocieze angajarea politică de cea a poetului chemat să-și urmeze
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
este urmărită și viața poetului după venirea la putere a lui Hitler în Germania, cu agitațiile politice care răvășesc și Franța: o nouă ruptură cu suprarealiștii, care luaseră partea lui Troțki în conflictul cu Stalin, susținerea, iarăși, a "lărgirii frontului intelectualilor cu scopul de a sprijini necondiționat afirmativ și fără discuții partidul comunist" (cum sună o notă a lui Tzara din 1934), întrucât "comuniștii germani au nevoie de noi". Paralel, însă, și Tzara și foarte apropiatul său prieten René Crevel emit
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
poetice, dar îi este greu să-și continue producția poetică într-o asemenea atmosferă. Un alt indiciu mi-a fost oferit de întâlnirea cu un om de afaceri, care-i făcea curte unei tinere extrem de cultivate, prietenă cu mine. Spre deosebire de intelectualii și artiștii pesimiști întâlniți de mine, el era plin de speranță și de energie, cu planuri vizionare pentru o nouă economie maghiară. Cu ani în urmă, cineva din grupul lui social și de profesia lui, ar fi fost considerat nepotrivit
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
scurt la cele întâmplate în Vest când Războiul Rece se apropia de sfârșit. Deși victimele blocului sovietic au avut dovezi imense ale dezastrului provocat de lupta de clasă, de socialismul de stat și de teoria marxistă a artei, artiștii și intelectualii din Vest au continuat să pretindă că erau rebeli eroici împotriva opresiunii capitaliste, a imperialismului și a mediocrității burgheze. Deși tipul politic de socialism statal pe care-l iubeau a fost discreditat de revelațiile ororilor gulagurilor, multe idei de stânga
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
în parte, rezultatul revulziei omenirii împotriva aporiei lipsite de sens a postmodernismului cultural al Vestului. Teroriștii ne-au omorât din ură pentru prosperitatea noastră - care ar fi ajutat societățile lor pe termen lung; ceea ce vătămase, însă, lumea lor era cinismul intelectualilor și profesorilor noștri. (Fragmente din eseul cu același titlu publicat în American Arts Quarterly. Newington-Cropsey Cultural Studies Center. Hastings-on-Hudson. New York. Spring 2002. Frederick Turner este Founders Professor of Arts and Humanities la Universitatea din Dallas, Texas. Ultima lui carte: Shakespeare
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
Cronicar Intelectualii și politica De la numărul dublu pe septembrie și octombrie 2002, VIAȚA ROMÂNEASCĂ apare cu o nouă copertă, mai expresivă, și cu un conținut mult mai îngrijit decît în ultima vreme, cînd vechea revistă a lui Stere și Ibrăileanu a trecut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
Documente de dl Marian Diaconu ș.a. Un (re)început promițător! Numărul 14 din LIBER, revista editată de Fundația Horia Rusu, e consacrat unei mese rotunde care a avut loc pe 14 octombrie și a cărei temă a fost, pe scurt, intelectualii și politica. Sau, conform formulării organizatorilor: Cîtă implicare, atîta responsabilitate. Despre rolul intelectualilor în politică în România de astăzi. Întrebările de la care a plecat dezbaterea au fost: Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci cînd? Au participat politicieni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
LIBER, revista editată de Fundația Horia Rusu, e consacrat unei mese rotunde care a avut loc pe 14 octombrie și a cărei temă a fost, pe scurt, intelectualii și politica. Sau, conform formulării organizatorilor: Cîtă implicare, atîta responsabilitate. Despre rolul intelectualilor în politică în România de astăzi. Întrebările de la care a plecat dezbaterea au fost: Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci cînd? Au participat politicieni și comentatori politici dintre cei mai cunoscuți. Moderator a fost directorul României literare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
se țineau de cerșit și de găinării peste hotare. Să fi evoluat ei peste noapte? Medicul cu pricina ar fi fost șef de promoție. Va să zică nu mai pleacă spre a-și încerca norocul afară doar niște prăpădiți fără școală, ci intelectuali cu minte. Un pas mic pe calea integrării noastre. Și unul mare pe calea dezintegrării europene.
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
cele oferite de scriitorul și cărturarul bucovinean transcriu un destin. Destinul dramatic al unui creator pe care epoca avută în vedere (1956-1960) l-a distorsionat din pricinile istorice știute, oglindind într-însul condiția analoagă a numeroșilor oameni de litere și intelectuali de elită. Să observăm că tonul alb, obiectiv al lui Traian Chelariu scoate în relief cu un augmentat efect aspectele flagelului fără precedent pe care era totalitară l-a abătut asupra culturii românești. Autorul nu este un opozant deschis, un
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
Pînă acum, din cei peste 1500 de membri, au fost dați afară șapte sute. E vorba ca numărul membrilor Uniunii să fie redus la circa două sute. Și în această conjunctură vin eu cu cererea mea de reprimire!". Nu o dată decimarea marilor intelectuali ia forma întemnițării, a torturii și a suprimării fizice: "am aflat din gura profesorului C. Giurescu, că prof. P. P. Panaitescu, legionarul, a fost ridicat, ca și poetul Carianopol, pentru ținere de ședințe literare (...). Din discuții de amintiri ale foștilor
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
cărui forță profită niște personaje frivole pentru a urca ierarhia socială (piesa Discurs pentru un fotoliu confortabil), Sisif însuși, a cărui dramă începe cu adevărat atunci când stânca nu mai vrea să se rostogolească la vale (Idolul de ceară) sau cerebralul, intelectualul inadaptat, care discută problemele artei înalte într-un mediu blazat, de cafenea, unde apare "anormal" și ridicol ("Nu vreau să dansez!"). Profesiunea "realei valori", ca și modestia sunt catastrofale, când se opun diletantismului arogant și oportunismului, iar timiditatea este un
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
inferioritate ca rampă pentru evoluție era adevărat. Femeia comunistă se autodepășește, deci este o ființă evoluată prin excelență. Aurica Muscan, Vica și Ana Roșculeț se împlinesc uman și moral muncind. Apogeul carierei Anei Roșculeț ca delegat al muncitorimii la Congresul Intelectualilor din întreaga lume demonstrează nu atât necesitatea lărgirii, cât a reconsiderării noțiunii de intelectual în comunism: acea persoană trecută de la beznă la lumina alfabetului și având conștiința importanței păstrării păcii. Gândirea abstractă era inutilă în comunism, necesară era doar eficiența
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
ființă evoluată prin excelență. Aurica Muscan, Vica și Ana Roșculeț se împlinesc uman și moral muncind. Apogeul carierei Anei Roșculeț ca delegat al muncitorimii la Congresul Intelectualilor din întreaga lume demonstrează nu atât necesitatea lărgirii, cât a reconsiderării noțiunii de intelectual în comunism: acea persoană trecută de la beznă la lumina alfabetului și având conștiința importanței păstrării păcii. Gândirea abstractă era inutilă în comunism, necesară era doar eficiența practică. Ana Roșculeț realizează astfel destinul absolut al femeii despre care simțul comun afirma
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
acolo e nevoie de sute și milioane de dolari ca să poți sta de vorbă cu factorii de decizie. Există vreo legătură între dosarele de securitate și șpăgile din guvern? Pun pariu că dac-am face un referendum, înafara celor trei intelectuali citați și-a grupului de admiratori, s-ar vota pentru păstrarea secretului arhivelor. Că doar ele constituie avuția noastră națională. Poate singura.
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
unei emfaze naționale, nu al unor prealabile opțiuni politice. Se ajungea la latinitate și italienitate prin cultură și istorie - nicidecum prin politică! (Atitudinile politice ale celor citați mai sus erau diferite!) Se opuneau însă acestei viziuni cultural-istorice altă serie de intelectuali - cei ce susțineau o scriere în limba "de toate zilele" (la început, chiar Heliade susținea că "trebuie să scriem pentru cei vii, nu pentru morți"!). Pentru V. Haneș, un elev al lui O. Densusianu, aceștia se încadrau într-un așa-
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]