215 matches
-
Adrian Maniu de dinaintea Primului Război Mondial: „Cicatrizarea rănilor de lance pe pavăza lunii“ (în Noua revistă română din 22 iunie și 13 iulie 1914) și „Poezie“ (în Cronica din 12 iunie 1916), arată un adversar al anecdoticului pitoresc și un adept al intelectualizării peisajului: „Poezia nu mai e atît de importantă cît sînt versurile. Versurile sînt schițe de adevăr sufletesc sau de idee (...) Pentru cei vechi, peisagiul nu avea însemnătate estetică. (...) În artă, peisagiul nu a intrat decît atunci cînd a fost intelectualizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
spune adevăruri bătute în cuie, ce nu ar putea fi combătute de nimeni. Departe de individul cu pricina, ideea de dezbatere, ceea ce ar însemna conform cărții scrise, argument și soluție. Se folosește tot într-o veselie, comentariul-constatare, cu pretenție de intelectualizare, care ca să nu pară totuși prea pașnic și steril, este bine condimentat la articulații, cu înjurătura românească, izvorâtă din sfânta mânie proletară. Dar din păcate, acest mod dea privi lucrurile, este nepericulos pentru cei de sus și nici determinant a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și fructele timpurii, și roadele coapte pe deplin ale toamnei. Tipul de spunere e însă același. Poezia este, pentru Maria Octavian Pavnotescu, jurnal interior. Confesie. Confesie aproape directă, aproape nudă, în versurile de tinerețe; confesie stilizată, rafinată prin cultură, prin intelectualizare, acum. Confesia încredințată cui? Memorialul numit Viața ca reprezentare include scrisori adresate cuiva, unui amic profesor. Galeria cu antichități adăpostește, așa zicând, scrisori fără adresă. Emițătoarea lor stă de vorbă cu ea însăși. Cu propriul suflet. Și dacă eul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
comportamentului uman, comparabile cu cele existente �n ?tiin?ele naturale. 2. Ceea ce nu �nseamn? c? ?tiin?a social?, dup? chipul altor ?tiin?e, nu poate �ntreprinde un demers ra?ional, c?ruia nu trebuie s?-i subestim?m ambiguit??ile. �Intelectualizarea ?i ra?ionalizarea cresc�nde nu �nseamn? doar o cunoa?tere general? sporit? a condi?iilor �n care tr?im. Ele �nseamn? mai cur�nd faptul c? noi ?tim, sau credem c? ?tim �n fiecare moment c? am putea, numai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a permanentiza întâmplările, de a le da un caracter de generalitate cu dominantă umoristică. Mesajul basmelor lui Creangă este, în cele din urmă, ideea că singura modalitate de a face față destinului este umorul, un umor rafinat, având tendința spre intelectualizare, dar obținut cu mijloace care stau la îndemâna oricui, un umor care „ nu pedepsește, nu cenzurează, nu denunță vicii sau defecte omenești, care sunt în primul rând limite proprii, ale celui care râde, și numai în al doilea rând sunt și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
potrivite fiind absolut necesară pentru crearea unei idei, adică a unui semnificat. Predilecția pentru sensul estetic, prin cultul formei, rafinamentul limbajului și al construcției textului nu este altceva decât ceea ce Eugen Lovinescu numea generic înnoirea limbajului, care genera, ulterior, o intelectualizare a emoției 35, sau cum Hugo Friedrich definește noua poezie, drept romantism deromantizat, acesta nemaidorindu-se un limbaj al sentimentelor, ci un limbaj fără obiect comunicabil 36. Generația '60 are șansa de a uza atât de uneltele modernității, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cele două lumi este, cumva, cenzurată, de această poetică a imponderabilității. Puritatea absolută, regăsibilă, în inima poeziei sale (firește, doar după ce este înlăturată mantia aridă a conceptualului), constă tocmai în această redare a emoției pure, care respinge orice încercare de intelectualizare, și care este zborul. Desigur, lirismul esențial al creației sale, mai renaște din ceva, și anume, din "natura sa romantică, de tip contemplativ și interiorizat, formată, îndeosebi, prin studierea intensă a lui Eminescu, Blaga și Novalis, a muzicii clasice și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ar putea fi înțeleasă toată această traiectorie poetică drept o cădere, fără sfârșit a zborului, care, pe parcurs, se transformă în tăcere. O interiorizare a exteriorului, sau o formă de cenzură a emoției, o interiorizare a ei sau chiar o intelectualizare, însă una diferită, întrucâtva, de ceea ce înțeleg, în unanimitate, moderniștii, prin aceasta. Intelectualizarea nu este, neapărat, de data aceasta, cunoaștere de tip raționalist, ci cunoaștere de tip vitalist, chiar experimentalist, conferită de maturitatea vârstei. Iar cunoașterea devine "recunoaștere, în măsura în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a zborului, care, pe parcurs, se transformă în tăcere. O interiorizare a exteriorului, sau o formă de cenzură a emoției, o interiorizare a ei sau chiar o intelectualizare, însă una diferită, întrucâtva, de ceea ce înțeleg, în unanimitate, moderniștii, prin aceasta. Intelectualizarea nu este, neapărat, de data aceasta, cunoaștere de tip raționalist, ci cunoaștere de tip vitalist, chiar experimentalist, conferită de maturitatea vârstei. Iar cunoașterea devine "recunoaștere, în măsura în care se apropie nu de un adevăr abstract, ci de o tăcere vitală."57 Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrației influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: „gândirea” se anagarjează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; „afectivitatea” parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; „personalitatea” ajunge să traducă și să rezolve, în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a „decentrării”, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a înțelege în mod adecvat trăirile și motivațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
față de sine și față de asemeni, precum și absența unei integrări superioare în viața socială și de familie (care înseamnă „angajare” și „cooperare”) - iată semnele incontestabile ale unei insuficiente maturizări afective. Sentimentele devin constante, stabile, numai prin actul de conștientizare (adică de „intelectualizare” și „obiectivare” a trăirilor afective), care permite clasificarea sensului și a semnificațiilor propriilor stări și reacții afective în contextul unui sistem de valori sociale, culturale și morale. 2) Neintegrarea socio-profesională etse, deasemenea, și rezultatul unor deformații produse în sfera caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și trebuie să găsească certitudinea spirituală, care nu se află decît în adevărul legal. Animalul este adaptat instinctual exigențelor invitabile ale mediului său; prin intermediul intelectului omul modifică ambientul și îl adaptează nevoilor sale, ceea ce include pericolul exaltării acestora, prejudiciu datorat intelectualizării. De asemenea, prin spiritul său, omul trebuie să-și adapteze nevoile nu numai la accidentul ambiental, ci și la egalitatea misterioasă, la sensul vieții. Spre deosebire de omul devenit conștient, animalul este încorporat biologic în sensul vieții. Aici își găsește el odihna
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar trebui să se abțină să mănînce din "fructul pomului cunoașterii". Fructul oprit" simbolizează consecința nefastă a vieții devenite conștiente și care are tendința de a ignora spiritul datorită dragostei excesive față de "fructele pămîntești": exaltarea imaginativă a dorințelor pămîntești, pericolul intelectualizării. Adam,simbolul umanității născînde, avea de ales între spirit și pămînt și a ales țarina, dorințele pămîntești, reprezentate prin măr. Umanitatea va fi întotdeauna tentată să prefere satisfacția dorințelor concrete apelului spiritului supraconștient, tendință pe care mitul o numește "păcatul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
rînd la evoluția morfologiei somatice, ci mai ales la geneza evolutivă a funcționării motivante intime a vieții psihice. Din punctul de vedere al mutației evolutive a speciei gînditoare, căderea adamică este condiția evoluției. Căderea evidențiază capacitatea insuficientă de adaptare a intelectualizării și reclamă astfel spiritualizarea, unicul mijloc de depășire a suferinței exaltate și a spaimei provocate de ea. Conștientul, intelectul insuficient din punct de vedere biologic (sau ceea ce e același lucru culpabil din punct de vedere spiritual) necesită instituirea instanței sublime
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sau o puternică stare de stres. Nu se știe dacă toate mecanismele de apărare postulate de psihanaliști pot fi reconsiderate ca mecanisme cognitive de prelucrare selectivă a informației traumatice, există însă mecanisme de apărare precum: negarea defensivă, represia, raționalizarea, proiecția, intelectualizarea și izolarea care permit o promițătoare abordare cognitivă. Negarea cuprinde procesele de blocare a constituirii reprezentării interne, informaționale a traumei, la nivel perceptiv, atențional, cognitiv-emoțional. Represia vizează modalitățile de evitare a reactualizării informației traumatice în memoria de lucru. Proiecția constă
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de evitare a reactualizării informației traumatice în memoria de lucru. Proiecția constă în atribuirea responsabilității pentru situația de stres a unor factori externi (destin, celorlalți). Raționalizarea vizează în mod direct, reevaluarea pozitivă a situației stresante și a comportamentului dezadaptativ propriu. Intelectualizarea/izolarea constă în prelucrarea preponderentă a informației traumatice izolate de conotațiile sale emoționale negative. Astfel, interacțiunea dintre temperament și stilul de disciplină parentală conduce la conturarea stilului de atașament care pare să influențeze nu doar viața de familie de fiecare
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
organizarea socială, procesul de producție, nevoia actuala de retehnologizare solicită cadre cu o pregătire temeinică, de calitate, o pregătire care să permită modelarea priceperilor și deprinderilor în funcție de nevoile social - economice. Progresul în tehnologia mondială evidențiază tot mai mult tendința de intelectualizare a muncii impusă de nevoia de utilizare a tehnicii de vârf, a informației industriale și sociale. Conținuturile și activitățile de învățare realizate în orele de abilități practice pot avea o puternică influență asupra dezvoltării copiilor atât prin câștigarea deprinderilor mânuirii
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
moartea lui Ioan Slavici), cât și literatura contemporană (cronica lui B. Constant la un roman al lui Gib I. Mihăescu, Brațul Andromedei). În articolul O floare disgrațiată (1/1930), Aureliu I. Lupescu motivează scăderea gustului cititorului pentru poezia contemporană prin „intelectualizarea” excesivă în defavoarea „tonalității afective” și prin „mocirla materialismului feroce”, instaurată și ca o consecință a războiului. În sumar intră pagini de proză și poezie semnate de Grigore Patriciu, Gh. Ion, Al. Bistrițeanu ș.a. A.-M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288614_a_289943]
-
modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
asemenea creații sortite de la bun început să îmbătrînească, încît să se înhame la o asemenea întreprindere divizată în specialități și orientată spre infinit?" Cu îndreptățire, sociologul crede necesar să puncteze cîteva considerații generale. Sîntem supuși la un proces constant de intelectualizare, în care progresul științific este doar o fracțiune. Este limpede că, tehnic, altele sînt condițiile de viață, dar cunoștințele despre condițiile de viață nu au suferit un salt semnificativ. Cîți dintre cei care se uită la programele TV sau deschid
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
au suferit un salt semnificativ. Cîți dintre cei care se uită la programele TV sau deschid frigiderul cunosc principiile lor de funcționare - extrem de puțini; știu doar să îl folosească, să apeleze la aceste mijloace pentru nevoile lor, multe artificial create. "Intelectualizarea și raționalizarea crescîndă nu înseamnă deci o sporire generală a cunoașterii condițiilor de viață în care trăim. Ele înseamnă altceva, și anume cunoașterea sau credința că am putea afla oricînd cu condiția să vrem că, în principiu, nu există forțe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
avem nevoie să apelăm la mijloace magice pentru a domina spiritele sau a le implora, așa cum făcea sălbaticul pentru care aceste forțe existau. Acele mijloace au fost înlocuite de mijloace tehnice și de calcule. Iată care este, înainte de toate, semnificația intelectualizării ca atare. Acest proces de desacralizare, desfășurat de milenii în cultura occidentală, și mai ales acest "progres" la care participă știința, atît ca verigă, cît și ca forță motrice, au oare un sens dincolo de cel practic și tehnic?" (M.W
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și memoria. "Omul comunitar este un om de suflet, sentimentele sale sunt modelate de cutumă (fel tradițional de a fi și de a acționa), afectul lui e predominant religios, starea mentală e impregnată de trăiri de conștiință și nu de intelectualizare. Viața lui se desfășoară în familie, în sat și în mediul burgului, al spiritului corporatist."(Bădescu, 2002: 235) Tönnies a construit cele două concepte având în minte opoziția între zonele rurale și cele urbane și considerând cele două ideal tipuri
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
partea noastră. O stare de nemulțumire Nu știm dacă s-a subliniat îndeajuns și această constatare: cultura română s-a arătat critică, nemulțumită de sine, de nivelul, starea generală și lipsa de realizări, încă de la începuturile eroice ale modernizării și intelectualizării sale. Adică din secolul XVIII, al perioadei influenței iluministe. O carte precum Spiritul critic în cultura românească (1909) de G. Ibrăileanu ar trebui deci rescrisă, pe noi baze, radical schimbate. Reținem, deocamdată, acest fapt capital: la fiecare etapă istorică importantă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și îi duce în străinătate, luând toate măsurile pentru a nu fi descoperiți. De atunci, viața Xenei rămâne „înstrăinată” (cum sugerează și numele ei), sub apăsarea așteptării chinuitoare, dramatice, privită minuțios de autoare, ca prin microscop. Apropiată prin tendința de intelectualizare a emoției de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Delavrancea, Ioana Postelnicu și Anișoara Odeanu, B. apare ca o prozatoare stăpână pe tehnicile moderne ale romanului, practicând discontinuitatea temporală, paralelismul planurilor și decuparea lor într-o manieră asemănătoare procedeelor cinematografice. Scriitura este densă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]