464 matches
-
excepții, intelighenția românească s-a adaptat și integrat rigorilor regimului comunist. Ea exersase deja tehnicile minore ale adaptării în timpul regimurilor autoritare anterioare, începând cu cel carlist și continuând cu cel legionar și apoi antonescian. Cultura politică antiliberală a majorității reprezentanților intelighenției a generat adaptarea în registru meschin și minor la rigorile comunismului. Fundamentarea discursului public pe valorile etniciste și autohtoniste tradiționale a predispus intelighenția la o carieră de obediență față de regimurile autoritare. Când regimul comunist, după interludiul internaționalist din anii „obsedantului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu cel carlist și continuând cu cel legionar și apoi antonescian. Cultura politică antiliberală a majorității reprezentanților intelighenției a generat adaptarea în registru meschin și minor la rigorile comunismului. Fundamentarea discursului public pe valorile etniciste și autohtoniste tradiționale a predispus intelighenția la o carieră de obediență față de regimurile autoritare. Când regimul comunist, după interludiul internaționalist din anii „obsedantului deceniu“, a reabilitat, parțial și trunchiat, naționalismul, la sfârșitul anilor ’50, iar ulterior l-a metamorfozat în doctrină legitimatoare, în anii ’70, intelighenția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intelighenția la o carieră de obediență față de regimurile autoritare. Când regimul comunist, după interludiul internaționalist din anii „obsedantului deceniu“, a reabilitat, parțial și trunchiat, naționalismul, la sfârșitul anilor ’50, iar ulterior l-a metamorfozat în doctrină legitimatoare, în anii ’70, intelighenția s-a aruncat cu arme și bagaje în brațele falșilor profeți. Ea s-a repliat în interstițiu, acolo unde a experimentat metoda micului curaj. E o materie în care a dobândit multă dexteritate, dar și un rezultat absolut îndoielnic: consensul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
arme și bagaje în brațele falșilor profeți. Ea s-a repliat în interstițiu, acolo unde a experimentat metoda micului curaj. E o materie în care a dobândit multă dexteritate, dar și un rezultat absolut îndoielnic: consensul asupra inutilității acțiunii 24. Intelighenția umanistă, cu deosebire, a dezvoltat arta adaptării într-o gamă infinită de nuanțe. Scriitorul, spre exemplu, a intrat într-un joc de sumă nulă cu cititorul și cenzorul. Astfel, orice avantaj dobândit de unul dintre ei se traduce în pierderi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cea din perioada autocrației clanului Ceaușescu. În vreme ce destalinizarea a promovat în Rusia hrușcioviană, dar și în Polonia ori în Ungaria, o cultură alternativă și apropierea elitelor de popor, manevrele lui Gheorghiu-Dej și apoi ale lui Ceaușescu au făcut ca trendul intelighenției românești să fie net diferit, aceasta solidarizându-se cu regimul și nu cu națiunea oprimată. Obsesia „cetății asediate“, idee cultivată până la paroxism de patriotismul antirus, abil manipulat atât de Gheorghiu-Dej, cât și de Ceaușescu, a aruncat intelighenția în brațele partidului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
făcut ca trendul intelighenției românești să fie net diferit, aceasta solidarizându-se cu regimul și nu cu națiunea oprimată. Obsesia „cetății asediate“, idee cultivată până la paroxism de patriotismul antirus, abil manipulat atât de Gheorghiu-Dej, cât și de Ceaușescu, a aruncat intelighenția în brațele partidului. Rezultatul: un nou refugiu în interstițiu, acolo unde s-a nutrit din ideea că orice radicalizare a discursului său poate antrena intervenția devastatoare sovietică. Propensiunea către abordarea registrului problematic major al societății românești a fost blocată în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mentale, care vor împiedica diversificarea atitudinilor critice față de regim, precum și cristalizarea proiectelor de reformă. În absența unor structuri autonome, societatea civilă nu s-a putut maturiza în anii regimului comunist și nu a promovat critica fundamentelor sistemului. Din acest motiv intelighenția românească nu a putut promova un Michnik ori un Havel. În anul 1968, Ceaușescu a exploatat această stare de spirit, pentru a-și anexa, cu un nesperat succes, elitele intelectuale. Obsesia paralizantă a pericolului extern a fost mobilul acestei noi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să joace rolul de mediator între putere și națiune. Avea să eșueze lamentabil în versiunea neoromantică a celei de a treia căi, care s-a vrut echidistantă în raport cu statul și societatea. Poziționându-se echidistant în relația dintre stat și societate, intelighenția a eșuat într-o specie de elitism sui generis și un complex sacerdotal, fără a reuși să medieze între cei doi factori 26. Din acest motiv, revoluția din decembrie 1989 nu a putut propulsa figuri emblematice ale societății civile, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
temeiul acestui crez. Nici un „profet“ nu a înțeles subtilitatea capcanei și nu a întrevăzut finalul dramatic. • Ibidem, p. 148. • Ibidem, p. 153. Înșelată curând de un partid care „nu se liberaliza decât pentru a renaționaliza mai bine noua colectivitate națională“, intelighenția a investit enorm în iluzia conservării noului statut, pe care regimul îl acordase deja preferențial, încă din anul 1948, celor docili. Însă intelectualii români care au trăit această experiență în anul 1968 nu au învățat nimic din lecția predecesorilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intelectualitatea românească sub comunism pare să-și fi compromis „spiritul apartenenței și al responsabilității în chiar mișcarea istoriei“30. Comunismul a reeditat un principiu dramatic din epoca războaielor religioase: cuius regio, illius religio. Principiul juridic, metamorfozat în conduită și atitudine. Intelighenția românească din anii regimului comunist nu a negat în substanța sa acest principiu, întrucât asimilase filosofia lejeră a asumării istoriei ca pe o fatalitate și a poporului român ca o victimă a jocurilor oculte de interese. • Claude Karnoouh, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Închisori: tăcuții nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt reproș: nu m-am referit la intelectualitate, la intelighenție, ca fiind reeducată; În orice caz, chiar dacă și printre intelectuali au existat reeducați (și au existat), În general ei au rezistat mai bine spălării creierului decât alte categorii. Majoritatea disidenților au provenit dintre intelectuali. Noi cei care discutăm acum ne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o piață europeană, unde au alte priorități. Problema majoră nu este una de memorie, ci de biologie. Nu este una estetică, ci chiar una fizică. În momentul În care comunismul s-a instaurat În România, a fost distrusă crema cremelor intelighenției românești - oameni care lucrau la dicționare, la atlase istorice, care făceau proiecte culturale, care erau În vârful cercetării sociologice, literare, intelectuale europene. De aceea mă bucur că generația tânără este interesată de astfel de proiecte: nu avem dicționare, nu avem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Guvernul Radu Vasile de a transforma minerii disponibilizați din Valea Jiului (peste 20.000) în mici întreprinzători: uriașe sume din fondurile publice și din cele internaționale au fost alocate pentru a-i stimula să-și întemeieze firme de mici dimensiuni, fără ca intelighenția românească să ia în seamă diferența dintre caracteristicile educaționale, culturale și sociale pe care le presupune „inima lui Stalin” în opoziție cu un registru contabil. Scuza intelectualității române este că nici specialiștii Băncii Mondiale - căci BIRD a finanțat întreaga aventură
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la schimbare: statutul semiperiferic al Ungariei și dependența ei de economia mondială, măsurile de liberalizare luate de vechiul regim și raporturile de interdependenta stabilite cu „economia secundă” și cu „societatea secundă”; modificarea compoziției sociale a nomenclaturii și autoritatea crescândă a intelighenției În rândurile ei; distanță care se crease Între birocrația de partid și cea de stat, precum și, la nivelul aparatului de partid, Între vârful ierarhiei și funcționării locali și regionali. În Uniunea Sovietică (cf. Steiner, 1997, pp. 107-132), termenul „elită” era
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Între birocrația de partid și cea de stat, precum și, la nivelul aparatului de partid, Între vârful ierarhiei și funcționării locali și regionali. În Uniunea Sovietică (cf. Steiner, 1997, pp. 107-132), termenul „elită” era prohibit, preferându-i-se cel tradițional de intelighenție sau cei impuși de ordinea socială sovietică - specialiști și cadre. Termenul era folosit doar În legătură cu „elitele societății burgheze” și cu cele „sportive”. Primele cercetări pe această temă n-au apărut decât după 1992. „Elitele politice” și „economice” au fost cele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a fi oarecum uzurpat, În măsura În care noile școli de partid și-au subordonat manifestările populare, devenind o institutie centrală În departamentele de agit-prop ale partidului comunist sovietic. Lenin, cofondator al unui „socialism științific” apărea că un adversar al unor reprezentanți ai intelighenției literare, ca Bogdanov sau Lunacearski, erau apropiați tradiției romantismului cultural rus, dispuși să asocieze socialismul și religia. Aceștia afirmau prioritatea unei revoluții ideologice drept singur garant posibil pentru Împlinirea revoluției politice. Erau literatorii care-și propuneau să dea marxismului o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aceea de a Împiedica „intelectualizarea” partidului, fiind fixat un numerus clausus al intelectualilor membri de partid. Cf., de exemplu, aceasta observație a lui Jens Reich (1992, p. 24), fost președinte al Akademie der Künste (Academia Artelor) din Berlin: „Contradicția dintre intelighenția și birocrația politică este În realitate cea dintre clasa dominantă și ordinea hegemonica. Ea este analoga contradicției dintre curtea absolutista și mică nobilime sârmana” (Der Widerspruch zwischen Intelligenz und Politbürokratie war în Wahrheit der zwischen der herrschenden Klasse und ihrem
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
deseori uitat, iar meritele lui literare sunt minimalizate. Ca și altele, de altfel. Mă gândesc la „disidența” lui politică, manifestată nu în ultimele zile ale totalitarismului, ci la începutul anilor ’70, atunci când dictaturile comuniste din Est păreau eterne, iar toată intelighenția apuseană jura pe valorile extremismului de stânga. D. Țepeneag mi se pare a fi, după o vorbă a lui Paul Valéry, un om de stânga printre oamenii de dreapta și un om de dreapta în mijlocul oamenilor de stânga docili și
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
și chiar dușmănos, la marginea societății. Z. consideră că există o incompatibilitate de esență între orice totalitarism și arta pentru artă (Statul și capelmaistrul), comunismul rusesc atingând această „performanță” într-o și mai mare măsură prin modul de reprimare a „intelighenției”. Una din cauze este că intelectualii ar fi foarte greu, dacă nu cumva imposibil de manipulat (Abstracție și egalizare). Disprețul comuniștilor merge până acolo încât ajung să vadă știința ca „un fel de ceva care se face fără muncă”, „o
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
pedeapsa cu moartea sau la vreun tip de pedeapsă privativă de libertate pentru a se evita victimizarea și eroizarea protestatarilor la nivel național și internațional; pentru a se evita, de asemenea, o solidarizare a muncitorilor între ei, dar și a intelighenției cu muncitorii (deși doar o mână de studenți inițiaseră proteste și solidarizări, din pricina cărora fuseseră exmatriculați, gestul lor fusese emblematic). În 1987, fenomenul disidenței în România luase oarecare amploare, iar figura lui Ceaușescu decăzuse deja din ipostaza liderului reformator, așa cum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
viața satului ardelean: una dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De arte corespondentica, O serată literară-muzicală-declamatorică în Șunturug ș.a.). În Notarul Scurtu ori în Tanda și Manda, se trece nuanțat de la duioșie la ironie. Aurel P. Bănuț va fi
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
din autorii patristici au fost, de asemenea, considerabile. Interbelicii redescopereau tradiția, construiau instituții, legau noduri de comunicare. Acest imperativ local traduce poate economia culturii religioase creștine, funcțională în spațiul românesc din vremea cronicarilor, dar exploatată matur, pentru întâia oară, de către intelighenția uniată (Inochentie Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior). Misionarismul culturaltc "Misionarismul cultural" Nevoia de convertire a culturii la misionarism ținea în primul rând de credința augustiniană în univocitatea conceptului de „iluminare”. Binele, adevărul, frumosul predate în școli nu puteau fi valori
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apărute la o scurtă distanță în timp: nouă la număr, între Iacob și îngerul (1996) și Turn înclinat (2007). Ortodoxia este un atribut pe care autorul și-l asumă cu temperanță și claritate. Mult timp, Teodor Baconsky a criticat moda intelighenției apusene și, prin recul, a celei autohtone care cere subiectului să își drapeze identitatea religioasă sub pretenția de pudicitate 1. Într-o țară care a cunoscut totuși un „Bizanț după Bizanț”, mulți intelectuali au decis în favoarea deghizării apartenenței lor confesionale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a tomurilor academice. Într-un slalom impresionant printre temele vaste ale gândirii europene, autorul oferă spectacolul reconfortant al unei inteligențe lipsite de complexe. În mod admirabil, H.-R. Patapievici și-a asumat riscul de a ataca subiecte aproape tabu pentru intelighenția românească: atitudinea omului recent față de avort, adulter, homosexualitate. Omul recent reprezintă un manifest scris parcă într-un colegiu din vechea Europă, unde realitatea „războiului cultural” nu era ascunsă după perdeaua cuvintelor. Avem așadar în mână confesiunea virilă a unui gânditor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
filozofic, au atras atenția publicului educat și chiar a cercurilor academice din diferite ramuri ale științelor umaniste 3. „Scriitorul iscusit”tc "„Scriitorul iscusit”" La originea primei cărți semnate de arhimandritul Sofronie s-a aflat opacitatea cu care diverși membrii ai intelighenției ortodoxe din Paris (incluzând un teolog de talia lui Vladimir Lossky) au întâmpinat scrierile Sfântului Siluan. Considerându-le niște simple documente de pietate individuală, fără vreo relevanță dogmatică specială, acești universitari ratau de fapt întâlnirea cu un mare eveniment teologic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]