318 matches
-
specifică, tradiția spirituală și catolică, metodologia kantiană îi va servi drept model în problema cunoașterii. Spre deosebire însă de filosoful din Königsberg, Rosmini, cînd vorbește despre apriori îl înțelege ca pe un act original ce descoperă și constituie realul în inteligibil. Este actul ce explică originea și valoarea cunoștințelor umane. Se distinge din nou de Kant și atunci cînd susține că teoria cunoașterii își poate găsi justificarea în psihologie, iar soluțiile gnoseologice le originează la Platon, Aristotel și Sfîntul Toma d
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
femeile, blocați în sala coconilor, nu aveau timp să asculte, ci decât să reacționeze. Numai Apone mai acorda atenție receptorului său și încerca să găsească o noimă în ordinele încâlcite ale lui Gorman, al cărui glas era distorsionat la limita inteligibilului. Aparatele de emisie-recepție erau concepute să funcționeze în orice împrejurări, inclusiv sub apă, dar ceea ce se petrecea în acest loc nu fusese prevăzut de tehnicieni. Pentru simplul motiv că nu exista nici un precedent. Cineva urlă înapoia sergentului. Gorman putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
religios). La Kant însă, efectul creator este însoțit de unul cognitiv, observă Ernst Cassirer: "Pentru artistul care scoate constant din sine o lume în mic și o pune în fața lui, în concretețea ei obiectivă, universul devine pentru prima dată ceva inteligibil, ca rezultat al acelorași forțe [ale Universului] pe care el le încearcă în interiorul sau"132. Interpretată de Kant drept gen de autorie omenească dar elaborată sub regenta suprasensibilului, poezia nu poate avea alt izvor și alt agent decât geniul, maximul
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o perioadă în care literatura, filozofia și religia erau nediferențiate: dintre greci, Eschil și Hesiod ar putea ilustra acest lucru. Platon însă poate deja vorbi despre cearta dintre poeți și filozofi ca despre o ceartă veche, înțelegând prin aceasta ceva inteligibil pentru noi. Pe de altă parte, nu trebuie să exagerăm importanța teoriilor apărute la sfârșitul secolului al XIX-lea, în legătură cu "arta pentru artă" sau importanța teoriilor mai recente privind la poésie pure. "Erezia didactică", cum a numit Poe concepția despre
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
o substanță. Opoziția subiectului (substanță) și obiectului datează din perioada medievală. După Toma d’Aquino, averroiștii latini transformă vocabularul lui Averroes. În loc să spună ca acesta din urmă că imaginile singulare sunt luminate de Intelectul Agent și primite sub formă de inteligibile în Intelectul posibil, exterior spiritului uman singular și unic pentru specia umană, ei spun, cum a făcut-o de exemplu Siger de Brabant în De anima intellectiva: “Dacă intelectul depinde de corp în măsura în care el depinde de imagini în actul intelecției
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în această prefață nici pentru cazul imaginii plastice, nici pentru cel al imaginii literare) "dincolo de reprezentarea intelectuală" (6). Se poate înțelege că funcția imaginației fie este redusă aici la fantezie, fie este diferită de ea și stă în relație cu inteligibilul, dar atunci acesta nu ar avea nimic în comun cu imaginarul. În al doilea rând, nu e de ignorat diferența stabilită între imaginar și simbolic, o altă categorie mentală (cu toate că trimiterea pentru exemplificare se face numai la imagini concrete − figurarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în timp ce obiectul (re)prezintă un obiect real. Pe filieră fenomenologică, Heidegger înțelege arta ca ceva ce explică mecanismul transformărilor în cadrul istoriei, al inteligibililor și, astfel, arta este devenirea și evenimentul adevărului. Adevărul este înțeles în mod ontologic ca istoricitate a inteligibilelor în timp, ca dinamică a dezvăluirii lor. Termenii ontologici ai artei ca a-lêtheiac intră într-un proces de dezvăluire (a lêtheia 13) care se ascunde (lêthe), aflându-se într-un conflict esențial cu dimensiunile interconectate ale inteligibililor, prin care se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
funcția principală a mitului este cea de a oferi tragedia prin mimesis, proces ce are atât funcția de a imita, cât și cea de reprezenta. Pe de altă parte, Platon consideră mitul ca stând la baza a două lumi: lumea inteligibilului și lumea sensibilului. Mitul este înțeles ca un mijloc de tranziție între rațiune și sentiment devenind un mod propriu de gândire. În Antichitate, prin mit se înțelegeau și se explicau fenomenele lipsite de legi logice sau a căror cauză era
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de materiale tipărite, diapozitive, folii retroproietor, casete audio și video, Internet etc. Exemple de materiale tipărite: pot fi linii directoare, cursuri scrise, protocoale, articole, studii și cărți de referință. Utilizați numai materialele care au fost pre-testate; deși materialele pot fi inteligibile pentru dumneavoastră, pot avea înțelesuri diferite pentru personalul ajutător și colaboratori (asistenții sociali). Instruirea persoanelor cu nivel scăzut de cunoștințe (se referă în mod deosebit la personalul slab calificat - infirmierii de rang inferior) Pentru cei care au mai puțină abilitate
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
o oarecare măsură, fondatorul proiectului științelor despre om. El nu este lipsit de raționalitate: după cum notează Dan Sperber, „Întrucât variațiile culturale nu corespund În mod semnificativ unor variații genetice, cu cât culturile variază mai mult, cu atât devin mai puțin inteligibile În termeni de moștenire filogenetică” (Sperber, 1974, p. 491). În consecință, determinarea culturală a activităților definește omul mai mult decât presupusa sa natură, aceasta neexistând decât ca obiect al antropologiei fizice. Etnologia are deci misiunea să explice diversitatea nesfârșită a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
3 cariată depresiunea în talveg, în rîpe fuga apei, șoimul nimerește în brazi, cîrtița le ia reperele constante, stafii în faptele abordate din mers, Toplița triunghiul ochi-mînă-creier ieșit pe gîndul mîinii, reia mituri, asigură obsesii, găina neagră, codul interpus agresiunii inteligibilul, bătrînele în codurile lor, mai ales cînd sînt pe maghiară, a doua care te descoperi și-ți prinzi părul în public, cere-i și ajutor, părul alb! Gălăuțaș cod să nu țină trecerile pe noi, acceleratul arc dinainte, aplecat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adică despre problema dobândirii adevărului, altfel spus, a cunoștințelor veritabile, metafizicul nu poate fi decât ceva cu totul diferit față de "fizic", luat drept "sensibil" (în măsura în care acesta reprezintă natura lucrurilor physis-ul cunoscută direct, la nivelul opiniei). Metafizicul astfel luat este "locul inteligibilului". A cunoaște a dobândi adevărul înseamnă a călători către locul inteligibilului. Totuși, această călătorie presupune și o anumită "tehnică" a gândirii, care, formal, tinde către "negativizarea" celui dat (sensibil), dar numai după predicarea negativă despre cel de dincolo de lucru (acesta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu poate fi decât ceva cu totul diferit față de "fizic", luat drept "sensibil" (în măsura în care acesta reprezintă natura lucrurilor physis-ul cunoscută direct, la nivelul opiniei). Metafizicul astfel luat este "locul inteligibilului". A cunoaște a dobândi adevărul înseamnă a călători către locul inteligibilului. Totuși, această călătorie presupune și o anumită "tehnică" a gândirii, care, formal, tinde către "negativizarea" celui dat (sensibil), dar numai după predicarea negativă despre cel de dincolo de lucru (acesta din urmă, ca dat sensibil: physis) și chiar de dincolo de natura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
negativă, de la bun început refractară față de orice "formulă" a cunoștinței, doctrinele agnostice încifrate în "maxime" ale înțelepciunii, exprimările de natură simbolic-metaforică ce refuză sistematic intrarea în forme predicative (cele poetice, de exemplu), toate depășind, prin programul lor, spațiul judicativului, devin "inteligibile" (pot fi înțelese și cuminecate), pentru cei mai mulți dintre noi, doar prin raportare la acest enunț, la judicativul a cărui marcă este. Așa încât, cel puțin comunicarea "experiențelor" de acest tip este judicativă. Cunoașterea de sine și cunoașterea Celuilalt, a naturii, a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
necuprins și nu e nici simțire a ei, nici închipuire, nici părere, nici nume, nici cuvânt, nici atingere, nici știință.. .”. Iar în alt loc: „Căci, cu cât urcăm mai sus, cu atât sunt mai concentrate rațiunile celor văzute în cele inteligibile. De aceea și acum, pătrunzând în întunericul mai presus de minte, vom afla nu o vorbire scurtă, ci o nevorbire și o neînțelegere totală. Iar de acolo pogorând cuvântul, ca de la cele de sus spre cele din urmă, pe măsura
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Acest nivel de apofatism este cel care păstrează transcendența totală a divinului. Trebuie însă precizat că deosebirea între cele două apofatisme are mai ales un caracter formal, ele împletindu- se în actul de cunoaștere. Această experiență deși pornește de pe tărâmul inteligibilului și nu îl exclude, adâncirea cunoașterii la care duce dovedește tot mai acut insuficiența rațiunii. De aceea s-a preferat termenul de unire celui de cunoaștere. Stăniloae, spre deosebire de Lossky, consideră că tradiția bizantină nu a epuizat înțelesurile apofatismului la cele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
bizantinii filosofia sub aspectul scriiturii este nu tocmai lesne de înțeles pentru interpretul contemporan. Dacă intențiile unui text clasic bizantin, cum este cazul celor reunite sub numele de Filocalia, sau al unei lucrări ce aparține umanismului târziu, par a fi inteligibile sub aspectul conținutului, de cele mai multe ori această inteligibilitate se obține de către cititorul de astăzi încercând să se treacă peste forma discursului, ca peste ceva nu numai secundar, dar care îngreunează înțelegerea și legat de forme culturale depășite. O impresie frecventă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Munții sunt construcții sociale accesibile nouă ca munți. Am ajuns aici la vechea dispută filosofică între realism, pentru care lucrurile există independent de percepția noastră asupra lor, și nominalism, care argumentează că etichetele pe care le atașăm lucrurilor le fac inteligibile pentru noi ca lucruri; în afara acestor etichete sau denumiri, lumea este totalmente lipsită de semnificație. Putem concluziona că socio-constructivismul este divizat astăzi de o formă modernă a acestei controverse, care l-ar plasa pe Wendt de partea realistă, împreună cu Searle
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ce existau cu Ungaria, Polonia etc. (sic!), posibilitatea de a livra mai ușor echipamente chiar dacă nu sunt ultima expresie a tehnicei ("Aprovizionarea României...": 9 mai 1975, 4-5). În continuare, se poate observa că anumite obiective politice internaționale ale RSR devin inteligibile în raport cu interesele sale economice. Astfel, dezarmarea, nucleară și nu numai, nu reflectă numai insecuritatea lui Ceaușescu și resentimentul de a nu poseda arme de distrugere în masă, ci și capital prost gestionat. "Cursa înarmărilor" consuma fonduri uriașe asupra cărora "statele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se intersectează. Acest simbol este tipărit pe o etichetă cu fond roșu, de forma unui pătrat cu lațurile de cel putin 25 mm x 25 mm. Anexă 3 DOCUMENTAȚIA TEHNICĂ Documentația tehnică a aparatului va conține informații care să facă inteligibile proiectul, fabricația și funcționarea aparatului. Aceste informatii trebuie să permită efectuarea evaluării conformității aparatului cu cerințele esențiale prevăzute în anexa nr. 1. Documentația tehnică va conține următoarele documente necesare pentru evaluarea conformității: a) o descriere generală a modelului aparatului; ... b
HOTĂRÂRE nr. 749 din 26 iulie 2001 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa şi de punere în funcţiune a aparatelor de cantarit cu funcţionare neautomata. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136210_a_137539]
-
sau relațiile dintre „obiecte”: frumusețe, inteligență, delicatețe, teamă, neliniște, prietenie, iubire, ură etc. Substantivele abstracte denumesc obiecte nereflectate în conștiința lingvistică a subiectului vorbitor prin intermediul simțurilor. Interpretarea lingvistică a realității extralingvistice implică două trepte: a) a sensibilului și b) a inteligibilului (logicului). Substantivele concrete reflectă lumea prin trecerea de la treapta sensibilului la treapta inteligibilului, cu asumarea celei dintâi. Substantivele abstracte reflectă lumea direct prin treapta inteligibilului. Unele substantive polisemantice pot fi abstracte prin sensul lor direct conceptual sau concrete prin înscrierea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Substantivele abstracte denumesc obiecte nereflectate în conștiința lingvistică a subiectului vorbitor prin intermediul simțurilor. Interpretarea lingvistică a realității extralingvistice implică două trepte: a) a sensibilului și b) a inteligibilului (logicului). Substantivele concrete reflectă lumea prin trecerea de la treapta sensibilului la treapta inteligibilului, cu asumarea celei dintâi. Substantivele abstracte reflectă lumea direct prin treapta inteligibilului. Unele substantive polisemantice pot fi abstracte prin sensul lor direct conceptual sau concrete prin înscrierea în sfera „obiectelor” delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simțurilor. Interpretarea lingvistică a realității extralingvistice implică două trepte: a) a sensibilului și b) a inteligibilului (logicului). Substantivele concrete reflectă lumea prin trecerea de la treapta sensibilului la treapta inteligibilului, cu asumarea celei dintâi. Substantivele abstracte reflectă lumea direct prin treapta inteligibilului. Unele substantive polisemantice pot fi abstracte prin sensul lor direct conceptual sau concrete prin înscrierea în sfera „obiectelor” delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract când exprimă conceptul în sine: „Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pot conține în structura lor alte nuclee predicaționale, determinând astfel o creștere a gradului de complexitate a nucleului predicațional central și, prin aceasta, a unității sintactice care rămâne o propoziție complexă. Chiar dacă, teoretic, această dezvoltare se poate extinde până la limitele inteligibilului, practic, ea nu depășește, decât cu totul excepțional, gradul doi de derivare: „Și-ncepu să-i povestească acestui librar, care nu părea să fie ceea ce este, tot ce se întâmplase la Câmpulung.” (M. Preda) „Ce ne fu dat să auzim
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înțelegerea ei fiind divizată în cele inteligibile și cele sensibile. Nu este nimic între naturile lucrurilor existente care să cadă în afara acestei duble distincții. Dar cele două prezintă mari diferențe între ele astfel că sensibilul nu poate fi inclus în inteligibil și nici viceversa — însă fiecare are caracteristici reciproce opuse ... natură inteligibila este ceva necorporal, impalpabil și fără formă. Natură sensibilă, pe de altă parte, așa după cum îi spune și numele este limitată de percepția care vine prin organele de simt
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]