500 matches
-
au un mod sensibil de a fi, doar potențial inteligibil, si ca intelectul agent este cel care are abilitatea de a le actualiza natură inteligibila, făcându-le să fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au suflet vegetativ, animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că, din tre facultățile sufletului intelectiv, cel puțin una este res ponsabila pentru ac tualizarea inteligibilității lucrurilor. Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caracterul inteligibil al obiectelor. Cum doar oamenii au inte lect agent și intelect posibil, înseamnă că doar aceste facul tați cognitive, si nu cele inferioare pre cum simțurile externe și interne, care sunt prezente și la ani male, pot accesa inteligibilitatea. Așadar, caracterul inteli gibil există de la început în lucruri, însă abia atunci când intră în scenă facultățile intelective el devine actual. Dar să revin la manieră în care poate fi înțeleasă operația intelectului agent. La fel cum, pentru a vedea un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actual. Dar să revin la manieră în care poate fi înțeleasă operația intelectului agent. La fel cum, pentru a vedea un obiect, este nevoie ca transpa rentul să fie actualizat de lumină, să fie în mod actual transparent, la fel, inteligibilitatea imaginilor trebuie ac tualizata. Iluminarea imaginilor este o operație analoga aprinderii unei lumini într-o cameră întunecată, operație care face vizibilă o serie întreagă de obiecte, pe care altfel nu le-am fi putut vedea. În același mod, cănd intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
istorie, în mediul cultural. Mitul constituie structurile fundamentale ale realității umane la un moment dat. S-a propus pentru acest context numele de mentalitate. [...] Mitul apare ca fundalul pe care se detașează în prim plan doctrinele și ideile raționale. Dar inteligibilitatea rațională explicită se referă la inteligibilitatea implicită a stratificărilor mitice date în peisajul cultural. Prin aceasta, mitul își face simțită influența chiar și asupra sistematizărilor celor mai abstracte. Există o impregnare mitică a conceptelor, corespunzând codului difuz al unei epoci
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
structurile fundamentale ale realității umane la un moment dat. S-a propus pentru acest context numele de mentalitate. [...] Mitul apare ca fundalul pe care se detașează în prim plan doctrinele și ideile raționale. Dar inteligibilitatea rațională explicită se referă la inteligibilitatea implicită a stratificărilor mitice date în peisajul cultural. Prin aceasta, mitul își face simțită influența chiar și asupra sistematizărilor celor mai abstracte. Există o impregnare mitică a conceptelor, corespunzând codului difuz al unei epoci. Reflex al gândirii instituite, al limbajului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
putere originară de reprezentare a unei totalități semnificative, ireductibile la componentele sale elementare", iar mitul un "mod narativ propriu de a dezvălui un conținut de gândire", care nu transferă un fapt ori o idee în povestire imaginară, ci manifestă o inteligibilitate, exprimă un sens pe cale narativă; gândirea mitică nu este, așa cum s-a tot spus, proprie stadiului infantil al gândirii umane, ci o cale alternativă ireductibilă, care operează în sens invers gândirii analitice (care la rândul ei își exprimă lumea prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
artă, banda desenată nu a pierdut niciodată contactul cu contextul realității în care a fost concepută (deși, cum observa Souchet, intenția ei nu este de a informa asupra realității și nici de a explica). Funcționând pe baza clarității și a inteligibilității mesajului (atât datorită publicului țintă, eminamente tânăr, dar și datorită suportului vizual și static, eficient, al mesajelor și al lozincilor), banda desenată a fost întotdeauna un canal privilegiat de transmitere a unor impulsuri culturale, sociale, filozofice, artistice și chiar politice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
iar formarea unui mit nu este o invenție, o creație, ci o actualizare, o reminiscență. ibid., p. 41. 206 Ibid., p. 47. 207 Ibid., p. 56. "Negânditul care rămâne în mit nu constituie o absență a gândirii, nici o lipsă de inteligibilitate, ci este un semn al prezenței unei Gândiri supratemporale, inaccesibile în mod direct ființei temporale", nu este un loc al rătăcirii, ci o invitație la călătoria inițiatică și hermeneutică pentru recucerirea plenitudinii supratemporale metaempirice a sensului, al cărui mesager și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
atenției și la menținerea ei deoarece împiedică obișnuirea. Repetiția joacă un rol important în atragerea atenției, calitate care se bazează pe formarea unei orientări prealabile și menținerea ulterioară a atenției. Caracteristica stimulilor verbali pentru a reține atenția este lizibilitatea și inteligibilitatea. D.E.Berlyne efectuează numeroase cercetări experimentale cu scopul de a pune în evidență particularitățile stimulilor care produc reacții de orientare, de investigare sau explorare. Au fost cercetate anumite caracteristici ale stimulilor (incongruitatea, complexitatea, ambiguitatea, eterogenitatea, noutatea), înregistrându-se durata și
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și dinamica evolutivă a literaturii didactice devine astfel inteligibilă doar dacă este plasată în contextul istoric al emergenței și structurării câmpului literar românesc, el însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională, ținându-se cont de sistemul de interdependențe structurale în care acestea sunt prinse. O analiză relațională va putea pune în evidență natura reverberativă a prefacerilor structural-formale și de conținut-substantivale suferite de literatura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
durerile și întrebările Umanității (parafrazând un frumos poem al lui Nikolaus Lenau 221), în ipostaza creatoare în care, deși e om, nu mai e, totuși, omul individual. Cunoașterea mijlocita de concept implică un proces de sinteză a particularului cu generalul. Inteligibilitatea estetică nemijlocita presupune surprinderea, într-o singulară iluminare a spiritului în instanță participării creatoare a artistului la forța creatoare universală și la creat, totalității desfășurate în proteismul viu al infinitelor sale întocmiri și moduri. Și în a cărei perspectiva, un
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
la creat, totalității desfășurate în proteismul viu al infinitelor sale întocmiri și moduri. Și în a cărei perspectiva, un obiect, un detaliu care mai înainte rezista "că o fantasma nedeslușita în fața privirii" încerca Sulzer o lămurire a acestui fenomen de inteligibilitate (despre care, după cum se vede, măi vorbeau și alți autori pe vremea lui Kant) -, "se transformă dintr-dată într-o formă limpede și perfectă"222. În clipa acestei iluminări (sau în această clipă de entuziasm, cum o califica gânditorul elvețian
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți În decodarea semantică Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, În planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede În raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
propoziții, respectându-se cursivitatea În exprimare și pauza Între ele. Munca ortofonică, pe bază de grupuri ritmice, pregătește trecerea de la faza ritmului lent , la faza de accelerare a ritmului. Introducerea exercițiilor de ritm În Învățarea limbajului verbal duce la creșterea inteligibilității vorbirii și ajută la dezvoltarea autocontrolului asupra corzilor vocale, la formarea și consolidarea unui limbaj expresiv, a deprinderilor corecte de pronunție și labiolecturare, menținerea interesului pentru comunicare. În Însușirea ritmului vorbirii parcurgem câteva etape: 1.) Conștientizarea posibilității activizării organelor fonoarticulatorii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pauza dintre două activități, sunete, să diferențieze variațiile de intensitate, să conștientizeze că ritmul neuniform derivă din ritmul uniform (și astfel orice ritm neuniform poate fi transformat În ritm uniform și invers). 4.) Implementarea ritmului vorbirii În comunicare pentru creșterea inteligibilității acesteia. In această etapă copiii Își formează și Își consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța Însușirii ritmului În vorbire se amplifică atunci când În pronunție apar substituiri sau chiar omisiuni. Dacă ritmul este corect, atunci aceste greșeli nu reduc inteligibilitatea vorbirii; ex: cuvântul „ Îmbrăcăminte” pronunțat greșit, dar cu un ritm corect, devine inteligibil. In clasele mari, educarea ritmului se completează cu formarea și consolidarea autocontrolului asupra inflexiunilor vocalice cerute de intonație și modularea conștientă a vocii pentru a reda anumite
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
adecvate recepționării informațiilor școlare, formative și informative. Solicitările activității școlare provoacă dezvoltarea tuturor formelor de sensibilitate (vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică), precum și a formelor complexe ale percepției: percepția spațiului, timpului, mișcării. Astfel, percepția își diminuează caracterul sincretic, sporind în precizie, volum, inteligibilitate. De aceea, acum trebuie realizate obiective importante ale învățării perceptive precum: dezvoltarea sensibilității și a activității discriminative a analizatorilor; însușirea unor criterii și procedee de explorare, investigarea câmpului perceptiv; formarea unor structuri perceptive corespunzătoare literelor, cifrelor, semnelor convenționale (P.P.Neveanu
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
acestora. Proiectul de intervenție logopedică are drept obiective de proces: • Reducerea deficitului motor oral; • Formarea auzului fonematic; • Educarea mișcărilor respirației verbale; Exersarea capacității de concentrare a atenției, centrată în câmp perceptiv pe date vizuale, auditive, verbale; • Impostarea fonemelor deficitare; • Mărirea inteligibilității exprimării; • Creșterea lungimii medii a exprimării. Pentru fiecare dintre aceste obiective au fost concepute seturi de exerciții specifice. Câteva exemple de exerciții în care au fost antrenați și părinții: Exercițiile de gimnastică pentru componentele mobile ale aparatului fonoarticulator; Jocuri diverse
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
S, Z și Ț, iar R pronunță în cuvintele în care există o combinație consonantică de sprijin: TR, DR. Propozițiile sunt alcătuite mai corect, cu folosirea mai bună a articolului, conjuncțiilor, prepozițiilor, etc. Vorbirea reflectată are un grad acceptabil de inteligibilitate, în schimb vorbirea liberă este încă destul de defectuoasă. Ilinca urmează să intre în clasa I la școală obișnuită. 2. Studiu de caz - Alalie senzorială 1. Date personale Adrian S., născut la 01.12.2003 în Iași. Al doilea copil în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
propoziții, respectându-se cursivitatea în exprimare și pauza între ele. Munca ortofonică, pe bază de grupuri ritmice, pregătește trecerea de la faza ritmului lent , la faza de accelerare a ritmului. Introducerea exercițiilor de ritm în învățarea limbajului verbal duce la creșterea inteligibilității vorbirii și ajută la dezvoltarea autocontrolului asupra corzilor vocale, la formarea și consolidarea unui limbaj expresiv, a deprinderilor corecte de pronunție și labiolecturare, menținerea interesului pentru comunicare. În însușirea ritmului vorbirii parcurgem câteva etape: 1.) Conștientizarea posibilității activizării organelor fonoarticulatorii
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
pauza dintre două activități, sunete, să diferențieze variațiile de intensitate, să conștientizeze că ritmul neuniform derivă din ritmul uniform (și astfel orice ritm neuniform poate fi transformat în ritm uniform și invers). 4.) Implementarea ritmului vorbirii în comunicare pentru creșterea inteligibilității acesteia. In această etapă copiii își formează și își consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța însușirii ritmului în vorbire se amplifică atunci când în pronunție apar substituiri sau chiar omisiuni. Dacă ritmul este corect, atunci aceste greșeli nu reduc inteligibilitatea vorbirii; ex: cuvântul „ îmbrăcăminte” pronunțat greșit, dar cu un ritm corect, devine inteligibil. In clasele mari, educarea ritmului se completează cu formarea și consolidarea autocontrolului asupra inflexiunilor vocalice cerute de intonație și modularea conștientă a vocii pentru a reda anumite
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
C. (1982), Elemente de surdopsihologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București footnote>. Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
nimic altceva . Acesta este singurul lucru ce poate fi dedus din conceptul de cogito.) Este adevărat și incontestabil că doar prin el, existența la nivel metafizic, îmi devine inteligibilă dar eul rămîne închis singur, ca într-o capcană, în această inteligibilitate, căci cogito-ul este inaplicabil realității ne-subiective. ) I se pot atribui deci multe calități, dar nu și aceea de a fi prolific. El este indispensabil în identificarea și explicarea naturii și esenței umane dar este insuficient, căci, în fond el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]