915 matches
-
uneori ele se schimbă în timp (moda, fabricile de confecții, de încălțăminte se confruntă cu dinamismul atitudinii, care determină, la rândul său, schimbarea stilurilor de viață<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 37. footnote>). Atitudinea are trei componente: cognitivă, afectivă, conativă (intențională<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 90. footnote> sau comportamentală<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Inteligența marketing plus, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 332. footnote>); altfel spus, dimensiunile atitudinii sunt: rațională, emoțională și decizională. Dimensiunea rațională constă în ansamblul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și oboseal.... Aceste sisteme ofer... și metode unice de protecție, cum ar fi „solzii dragonului” sau „blană tigrului”, care creeaz... în jurul corpului practicantului adev...rate scuturi energetice de ap...rare. Aceste sisteme fac parte din cele cu metod... de acordaj intențional..., bazate pe afirmație, nefiind necesar... urmărea unor pași stricți în procesul de inițiere, aceasta realizându-se prin citirea unui text și prin intenție. Seichim 7 Facet Este un sistem derivat din practică maestrului Patrick Ziegler, la fel ca toate sistemele
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
al maestrului. Seichim lucreaz... cu o energie „transformațional...”, drept pentru care Patrick Ziegler ofer... o explicație a apariției variet...ții de sisteme conexe, de natur... egiptean... ap...rute. Exist... unele inițieri Seichim foarte complicate, altele foarte simple, iar altele sunt intenționale. Exist... ramuri de Seichim cu multe simboluri, în timp ce altele sunt lipsite de acestea... Variațiile sunt foarte mari tocmai datorit... caracterului transformațional al energiei utilizate. Aceasta își schimb... natură în funcție de practicant și de necesit...țile acestuia. În cadrul sistemului, se opereaz... atât
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
starea energetic... foarte bun... a terapeutului. În New Ușui Reiki, întâlnim simboluri noi, iar Ușui Grand Master 5,6 reprezint... o „extensie” a sistemului clasic și c...tre alte tipuri de energii, inițierea pe acest sistem fiind una de natur... intențional.... Reiki Do (Reiki Tao) Reprezint... un sistem energetic foarte puternic și complex, care îmbin... armonios o serie de tehnici specifice, tradiționale, cu metodele practice de energizare și curat...re specifice Qi Gong-ului chinezesc, printre care mențion...m: studiul meridianelor
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
faptul că o bună corelație a mișcărilor degetelor mâinii (registrul particular) conține elementul de spontaneitate al talentului (cenzurat prin tracul inhibiției, dar potențat prin uitarea de sine). Studiul teoretic al secvențialității mișcărilor nu poate conduce la succesul execuției, deoarece conștiința intențională a subiectului ia forma a două dispoziții: intenționalitatea focală și intenționalitatea subsidiară 1. Conștiința focală se aplică unor obiecte epistemice izolate, privite „în-sine”, deci scurtcircuitate semantic în raport cu totalitatea. În actul contemplației focale, nici unul dintre obiectele cunoașterii nu este integrat deja
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unitatea sintetică, dar și indeterminarea formală a înțelegerii. Acest fond tacit coincide cu dimensiunea aperceptivă a conștiinței 2, oferind printr-o „vagă și subtilă aluzie” ritmul și calitatea comprehensiunii. Dacă Polayni tematizează caracterul nespecificabil al conștiinței, Husserl evocă nedeterminarea orizontului intențional al acesteia 3. Prin urmare, cunoașterea euristică nu este integral categorială. Arhitectonica cunoașterii propusă de Imm. Kant în Critica rațiunii pure nu poate sta în picioare. Polanyi leagă eșecul proiectului fundaționist al modernității, care mizase pe algoritmul deducției până la un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
orizontul de transcendență al conștiinței. Orice apariție convertită într-o imagine indică un conținut, iar nu actul invizibil prin care donația ajunge o irefragabilă prezență 2. Fragilitatea ivirii e neutralizată în deschisul unui orizont mundan de semnificație: orizontul înseamnă determinare intențională, iar semnificația evocă deja un conținut. Esența manifestării fuge, alunecă și se ascunde într-un acel ceva deja manifestat. Așa cum pentru Heidegger ființa e sufocată de aglomerația ființărilor disponibile privirii, pentru Henry verticalitatea unitară a apariției e blocată în tripla
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
1. Altfel spus, orice fenomen proiectat în lume e pasibil de o dublă identificare: lectura concentrată asupra actului efectiv de apariție, care demundaneizează fenomenul și, respectiv, lectura fixată asupra conținutului apariției, care pune masca lumii în fața fenomenului, livrându-l conștiinței intenționale într-un raport de exterioritate imediat falsificabil 2. Lucrul fardează fenomenul. Lumina conștiinței e mai degrabă o „penumbră” care cade peste apariția originară în domeniul fenomenalității (numită de Henry „autoapariție”). Fenomenul nu este, în nici un caz, identic cu subiectul apariției
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
să oculteze faptul „că șceva, cinevaț apare” (actul fenomenal), nu permite sesizarea relației fundamentale dintre „adevăr”, „manifestare” și „viață”. Această orbire se datorează modului în care conștiința se proiectează „regal” asupra lumii, saturând cu intuiții empirice orizonturi deschise de semnificații intenționale. Adevărata „reducție transcendentală” atinge pentru Henry rădăcinile mișcării ordonatoare a intenționalității, lăsând dezvăluirea acelui principiu fundamental care dă seamă atât de unitatea fenomenologică a conștiinței, cât și a lumii, simultan. Spre deosebire de Husserl (cel din „Krisis”), pentru Michel Henry nu viața
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
verifică nuanțele cele mai fine ale experienței. Henry caută de fapt materia fenomenologică ce poate da seama de momentul impresiei originare (când începutul unei percepții radicale coincide cu sfârșitul). Privită ca simplă saturare „hyletică” venită ca răspuns la o provocare intențională, impresia „este smulsă din situl ei originar pentru a fi aruncată asupra obiectului”, deci aparența care distruge apariția, fenomenul care opacizează fenomenalitatea. Pentru R. Descartes modelul gândirii (cogitatio) a fost tot sensibilitatea (îndoiala și certitudinea nu sunt acte ale gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
materială, cu precizarea că nu există o corelație perfectă între obiectele din natură și modul lor de clasificare. În al doilea caz, interpretarea realității materiale (cunoașterea științifică) se face pentru a schimba lumea, în conformitate cu înțelegerile comune, motivele umane și actele intenționale. Pentru clarificarea conceptului de constructivism este necesar să se țină cont de două dificultăți teoretice ale acestuia: diversitatea și normativismul. Prima mare dificultate în utilizarea contemporană a noțiunii de "construcție" ține de diversitatea sa, legată de contribuțiile personale ale unor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
acțiune a acestuia este nevoie de a "indica jocul reciproc peste timp în termenii dezvoltării modelelor sau ciclurilor care există între structură și actor"30. Astfel, prin factorul timp se asigură un cadru conceptual integrativ, care implică nivele de explicare intențională, dispozițională și structurală în optimizarea relației actor-structură. Totodată, structurile mediate cognitiv de către actori determină acțiunile politice internaționale în mod direct. În al treilea rând, după Doty și Suganami (1999), relația actor-structură nu poate fi rezolvată niciodată, dacă nu se ajunge
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
constructivistă se generează progresiv: "Meditația obiectului de către subiect ia întotdeauna forma unui proiect" (Le nouvel esprit scientifique, 1934). Astfel, între obiectivitatea prezumată a realismului sau pozitivismului și subiectivitatea atribuită idealismului sau convenționalismului se poate concepe o altă caracterizare a exercițiului intențional al rațiunii, care se cheamă "proiectivitate". Epistemologia constructivistă conține noi dezvoltări începând cu anul 1950, odată cu provocarea epistemologică a ciberneticii lui N. Wiener, prin publicarea articolului cu titlul Comportement, intention et téléologie (1943), eveniment care constituie manifestarea epistemologică cea mai
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
intern (C)" și în final la "domeniul epistemologic derivat (D)", oferă un proces de ciclicitate a științelor. "Paradigma acțiunii inteligente" a lui H. A. Simon (1969), din cadrul epistemologiei constructiviste, are la bază suportul unei referințe empirice, și anume aceea a observației intenționale a comportamentelor manifeste prin acțiuni de cunoaștere. Această concepție a caracterului "inteligent" al reprezentărilor cunoașterii și construcția lor conduce experiența omului la generalizarea folosirii vocabularului informatic. "Științele inteligente" sunt producătoare de cunoștințe științifice construite: demersurile omului sunt făcute pentru a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
atingerii acestor scopuri. Epistemologia constructivistă consideră cunoașterea intersubiectivă și ideile drept efecte constitutive ale realității sociale și a evoluției sale. Regulile, normele și relația cauză-efect fac obiectele materiale semnificative, fiind, totodată, surse de raționare a oamenilor. Astfel, interesele și actele intenționale umane, odată instituționalizate, devin sursă a normelor și practicilor internaționale. Ipoteza etică presupune că prin cunoașterea științifică se produc și idei care contravin normelor etice, având un rol distructiv în schimbarea realității. De aceea, epistemologia constructivistă propune cunoașterii științifice să
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și dezordonat, semantic și pragmatic. Astfel, prin modelarea complexității se dezvoltă succesiv aparatul său conceptual și capacitatea reflexivă a actului cognitiv în cadrul cercetării științifice. O trăsătură fundamentală a analizei sistemice prin complexități organizate este de a modela realitatea în permanență, intențional, în mod inteligibil, activ, funcțional, transformant, finalizat sau finalizant (E. Morin). Definirea analizei sistemice prin instrumentalizarea metodologică a epistemologiei constructiviste oferă referințe prin care se deschide meditația obiectului de cunoscut de către subiectul care construiește această cunoaștere. Tocmai de aceea, problemele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
iau în seamă afirmațiile normative și etice referitoare la dezvoltarea lumii contemporane (comunități transnaționale democratice, drepturile omului, redefinirea securității). Astfel, psihologia cognitivă poate conduce la o mai bună înțelegere a proceselor de raționare, a dispozițiilor umane, a așteptărilor, a actelor intenționale și a relației dintre gândire și limbaj (Searle, 1998). Metodele calitative convenționale cele mai folosite, în cadrul epistemologiei constructiviste, includ studiile de caz (Klotz, 1995); traseul procesual al ideilor și instituționalizarea lor în practică (Sikkink, 1993); contrafacerile (Checkel, 2001); metoda comparativă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
menținerii puterii"42. Noțiunea "dilema securității" (după John Herz) sau "frică hobsiană" (după Herbert Butterfield) este strâns legată de postulatul realist de anarhie internațională, sinonim stării de război 43. După realiști, relațiile interstatale se derulează în contextul prezenței fricii declanșării intenționale sau spontane a războiului, fiecare stat având percepția că se află în permanență expus riscului de a fi atacat de către alt stat sau grup de state. Într-un asemenea mediu de incertitudine securitară, orice stat funcționează pe baza principiului de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ordonat și aleatoriu, semantic și pragmatic. Pe acest fond, s-a dezvoltat succesiv aparatul conceptual al politicii europene de securitate și apărare comune și s-au analizat complexități europene organizate care au rolul de a modela realitatea internațională în permanență, intențional, în mod inteligibil, activ, funcțional, transformant, finalizat sau finalizant. În acord cu poziția Institutului de Studii Europene de la Bruxelles, profesoara Marianne Dony susține că, în esență, Tratatul de la Lisabona prezintă anumite imperfecțiuni, dar mai ales conține și foarte multe achiziții
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
constructivistă pune un accent deosebit pe cunoașterea intersubiectivă, proces în care ideile, regulile, normele și relațiile dau semnificații realității materiale și sociale, toate acestea fiind surse de raționare ale oamenilor. În acest context, se poate aprecia că interesele și actele intenționale din sfera organizațiilor internaționale, respectiv ale Uniunii Europene, odată instituționalizate, devin sursă a practicilor internaționale. Dar ce este interesul european? Pentru a răspunde la această întrebare, se poate aprecia că în evoluția sa, construcția europeană s-a realizat conform unei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
definiție stabilește clar intențiile actorului A ca importantă parte a conceptului de putere. Deși intențiile sunt construite pe conceptul cauzal de putere, versiunea weberiană trebuie luată în seamă. Dar se impune a analiza diferențele între situațiile în care A cauzează intențional o schimbare în comportamentul lui B și situațiile în care A nu le face intenționat. Analizele puterii relaționale sunt cuprinse în formula weberiană. De pildă, când Statele Unite face comerț cu alte țări, intențiile sale sunt de a îmbunătăți propria sa
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
formale, statistice, semiotice, etnografice contribuie la descifrarea tendințelor și evoluțiilor posibile în managementul crizelor de către Uniunea Europeană, conduce la verificarea aspectelor normative în dinamica operațiilor de menținere a păcii și oferă o mai bună înțelegere a proceselor de raționare, finalităților, actelor intenționale și compatibilității între gândirea și limbajul participanților în teatrele de operații. Prin utilizarea metodelor calitative studiile de caz, analizele procesuale, comparațiile, analiza discursului, simbolisitica, alegerea rațională se desprind concluzii și învățăminte care pot contribui la perfecționarea managementului crizelor de către instituțiile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
În totalitate diversitatea referințelor empirice și a tipurilor de explicații (acțiune vs structură). Centrarea pe organizație nu mai corespunde nici nivelului individual, nici celui holist de analiză, ci unuia intermediar. Comportamentul organizației nu este În totalitate explicat nici de acțiunea intențională orientată spre scop, motivații și dorințe individuale, nici de instituții sau funcții sociale. Organizațiile Împrumută sau exprimă la un moment dat scopuri individuale, dar nu pot fi analizate exclusiv prin prisma acestor scopuri așa cum procedează individualismul metodologic. Pe de altă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Ea se instituționalizează prin mecanisme coercitive, dar mai ales normative și cognitive, generând modele mentale Însușite de către actori (habitusuri). Din punct de vedere metodologic, considerarea acțiunii În analiză echivalează cu o opțiune individualistă. În același timp, se consideră că acțiunea intențională este plasată Într-un câmp structurat de relații sociale stabile Între actorii sociali (N. Fligstein, 2001, P. Bourdieu, 2000). Acțiunea se manifestă În limitele structurale ale câmpului care o condiționează. Mai mult, câmpul limitează spațiul opțiunilor individuale (care devin construcții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pot Îndeplini anumite funcții sociale: instituțiile sunt constitutive pentru agregarea și menținerea sistemului (produc solidaritate În termenii lui Durkheim), realizează ordinea socială, reduc incertitudinea și costurile de tranzacționare, dar se pot dovedi și disfuncționale. În opoziție relativă cu instituțiile, acțiunea intențională este un comportament individual (sau de grup) orientat spre atingerea unor scopuri, finalități ale actorilor ce presupune astfel asocierea unor semnificații (justificări) subiective. În accepțiunea weberiană, acțiunea rațional-instrumentală este un raport subiectiv semnificativ Între scopuri și mijloace. Acțiunile intenționale caracterizează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]