848 matches
-
pipăi” lumea obiectivă pe care o percepe, generic, ca altceva, adică mediul și modul ei de viață. Este o analogie forțată, dar sugestivă și adecvată pentru a pricepe de ce înțelegerea fenomenologică, conștiința, este caracterizată prin intenționalitate. In-tendere spre lume este „intenționalitate a ceva”; astfel se realizează înțelegerea sensului în actul de conștientizare. Max van Manen (1984) a sesizat că această imagine fenomenologică a conștiinței și a înțelegerii își are poezia sa. De aceea a apreciat, cu toată seriozitatea, că, „în timp ce aprofundează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
listening). „Fenomenologia ascultării” pare a avea legături profunde cu teoria „dublei întrupări” (double embodiment) descrisă de Merleau-Ponty143. Conform teoriei lui Merleau-Ponty, noi, oamenii, dispunem simultan de două corpuri: „corpul biologic” și „corpul” alcătuit din structurile fenomenologice trăite (extensiile fenomenologice extracorporale, intenționalitatea). Davis a sesizat efectele „dublei întrupări” în școală și în învățare. Ele se pot constata, cel mai clar, în relația educator-educat și în procesul „ascultării”. Există o „ascultare profundă”, ca eveniment fenomenologic originar, aflat la baza înțelegerii. Dar „ascultarea fenomenologică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales cel dintâi, implicați ca eminențe cenușii în fenomenul Pitești). Intenționalitatea reeducării existase însă dintotdeauna ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii IABv, atunci când este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le replică elocvent acestora în modul următor: „Băi, nu vă convine, vă trimit în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cum actele umane nu sunt niciodată pure, nici gândirea nu este altfel și nici nu poate fi curățată prea ușor de tendința „duplicității”, a demersurilor paralele, așadar nu putem vorbi niciodată de o singură „intenție”. Fără a intra în analiza intenționalității, a instanțelor cenzurii sau a sentimentelor reprimate, aș atrage atenția asupra unei intenționalități latent distructive, greu de controlat și care nu este neapărat conștientă. Făcând abstracție de intersectările inconștientului cu toate instanțele eului și dacă vizăm posibilitatea creierului uman de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nici nu poate fi curățată prea ușor de tendința „duplicității”, a demersurilor paralele, așadar nu putem vorbi niciodată de o singură „intenție”. Fără a intra în analiza intenționalității, a instanțelor cenzurii sau a sentimentelor reprimate, aș atrage atenția asupra unei intenționalități latent distructive, greu de controlat și care nu este neapărat conștientă. Făcând abstracție de intersectările inconștientului cu toate instanțele eului și dacă vizăm posibilitatea creierului uman de a deschide mai multe planuri, ferestre (windows) „în spate”, invizibile celorlalți, ce permit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în condiții optime a unor seturi de deprinderi și achiziții cognitive. J. Piaget distinge pentru dezvoltarea cognitivă urmatoarele stadii și substadii: - stadiul senzorio-motor (al inteligenței preverbale) - 0-2 ani: trecerea de la activitatea reflexă la apariția intenționalitații - 0-8/9 luni; trecerea de la intenționalitate la reprezentare - 8/9 luni-2 ani. - stadiul preoperațional - 2-11/12 ani: substadiul gândirii simbolice - 2-4 ani; substadiul gândirii preoperatorii: al intuiției simple (4-5/6 ani) și cel al intuiției articulate (5/6-7/8 ani); substadiul operațiilor concrete (al logicii concrete
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și chiar rațional. Ei interpretează mediul lor și se manifestă în cadrul unor sisteme culturale care dau un anume sens, determinat contextual, comportamentului lor. Indivizii umani înțeleg faptul că ceilalți semeni pot acționa în mod intenționat și pot integra anticiparea acestei intenționalități reciproce în alegerile pe care le fac, în scopul fie al competiției, fie al cooperării. Astfel, științele sociale sunt mult mai dificil de elaborat decât așa-numitele științe exacte, deoarece indivizii umani nu răspund simplu la stimulii obiectivi. Totuși, în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai mari sunt cauza mai multor accidente, mașinile mai proaste conduc la mai multe accidente. Acestea sunt fenomene sociale care nu rezultă din diferite motivații, ele apar în urma unui proces mecanic de cauză și efect. În continuare, există probleme de intenționalitate insuficientă sau incompletă (din care rezultă consecințele neintenționate), intenționalitate înșelătoare (falsă conștiință) și intenționalitate neexecutată (voință slabă). Cercetătorii pot să le interpreteze greșit. Aceștia pot chiar să interpreteze greșit un obicei. Ca urmași intelectuali ai lui Nietzsche, Marx și Freud
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
proaste conduc la mai multe accidente. Acestea sunt fenomene sociale care nu rezultă din diferite motivații, ele apar în urma unui proces mecanic de cauză și efect. În continuare, există probleme de intenționalitate insuficientă sau incompletă (din care rezultă consecințele neintenționate), intenționalitate înșelătoare (falsă conștiință) și intenționalitate neexecutată (voință slabă). Cercetătorii pot să le interpreteze greșit. Aceștia pot chiar să interpreteze greșit un obicei. Ca urmași intelectuali ai lui Nietzsche, Marx și Freud știm că intențiile nu sunt întotdeauna raționale, sau întotdeauna
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
accidente. Acestea sunt fenomene sociale care nu rezultă din diferite motivații, ele apar în urma unui proces mecanic de cauză și efect. În continuare, există probleme de intenționalitate insuficientă sau incompletă (din care rezultă consecințele neintenționate), intenționalitate înșelătoare (falsă conștiință) și intenționalitate neexecutată (voință slabă). Cercetătorii pot să le interpreteze greșit. Aceștia pot chiar să interpreteze greșit un obicei. Ca urmași intelectuali ai lui Nietzsche, Marx și Freud știm că intențiile nu sunt întotdeauna raționale, sau întotdeauna evidente, sau întotdeauna autentice. Nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și simplu, să numim alegerea drept cauză (asta ar însemna să ne jucăm cu cuvintele) sau să identificăm alegerea cu anumite cauze psihologice interne ascunse vederii (asta ar fi misticism). Mă văd forțat să accept validitatea argumentului criticului referitor la intenționalitatea umană, dar voi nega faptul că aceasta dezarmează ideea unei științe sociale. De fapt, argumentul respinge doar ideea unei științe sociale care ar fi construită pe baza acelorași fundamente mecaniciste pe care se bazează științele naturale. Provocarea pentru noi este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de formulat, dar nu este ușor de rezolvat. Dorim să construim o disciplină în care comportamentul social poate fi descris de tipare, dar care acceptă și constrângerile limitate în cazul comportamentului individual. Acesta trebuie să fie construit pe baza unei intenționalități umane, dar trebuie să producă rezultate care să permită o explicare sistematică. Științele sociale riguroase reprezintă o direcție relativ nouă în istoria intelectuală. Cu toate acestea, au creat mijloace de a asigura încetățenirea ideii că alegerea, intenția, înțelegerea și logica
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
logica științelor sociale este o simplă înșiruire de nenumărate trăsături și episoade neconectate între ele; că structurile de semnificații culturale și sociale sunt importante, dar că putem și adesea trebuie să trecem dincolo de ele; și, în sfârșit, că alegerile și intenționalitatea umană nu constituie frâne în calea unei științe sociale sistematice atunci când avem la dispoziție, precizate corespunzător, premisele practice implicate. Discuția a fost mai mult teoretică până acum. Totuși, concluziile trase vor avea implicații concrete de îndată ce vom începe să ne concentrăm
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
foarte des și cu ușurință, atât în conversațiile zilnice, cât și în teoria științelor sociale. Pe baza unei astfel de premise practice, totuși, putem emite ipoteza că, în ceea ce privește comportamentul uman, există un lanț cauzal direct, în condițiile unei motivații și intenționalități normale. Unii comentatori au inclus și o altă caracteristică în cauzaliatea modelată, anume aceea că schimbările în valorile variabilei X trebuie să fie condiția necesară și suficientă a existenței ipotetice a schimbărilor asociate din valorile variabilei Y. Necesar înseamnă aici
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
specifice ale unei cooperări eficiente. În al doilea rând, alegerile sociale au contribuit la condițiile considerate necesare în vederea găsirii de soluții acceptabile. Acestea au pus în lumină importanța micro-fundamentelor în orice explicație a comportamentului social. Această teorie a subliniat rolul intenționalității în acțiunile umane, precum și necesitatea ca orice mecanism cauzal să includă, ca aspect fundamental, recunoașterea proceselor prin care indivizii își percep recompensele potențiale și acționează strategic în încercarea de a le obține. În al treilea rând, alegerile sociale au contribuit
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt considerate ca fiind acte de agresiune.” (Patrick și Zempolich, 2003, 305) Prin urmare, intenționalitatea joacă un rol foarte important În definirea agresiunii. De aceea, putem spune că agresiunea implică un anumit grad de premeditare. Studiind comportamentul animal, K.E. Moyer (1968, apud Patrick și Zempolich, 2003) identifică mai multe subtipuri ale agresiunii. Primul, agresiunea prădătoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de genocid este bine definit, construit În jurul ideii de intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o asemenea abordare se situează salutar În afara unei eventuale acuze de trivializare, banalizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
premisele formale ale realizării unui referat științific. Regulile de bază ale realizării unui referat științific sunt, din punct de vedere structural și inițiatic, cel puțin trei: 1) Alegerea subiectului din cadrul temei date. În orice referat științific există o parte a intenționalității acceptate și de către elev. Că tematica, orice capitol se poate descompune într-o mulțime de subiecte, elevii trebuie să aleagă numai unul (sau câteva) dintre subiectele prognozate pentru a întocmi un referat științific. Alegerea făcută în mod rațional (“mă interesează
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
conceptual, construit pe opoziții, al rațiunii -, face din această sondare regresivă o chestiune aproape aporetică. Husserl acceptă că depășirea acestei dualități se face în registrul pasivității nonintenționale a subiectivității. Pasivitatea radicală exclude pentru pacient (am numit ego-ul) orice tip de intenționalitate în beneficiul unei atenții pure. Apariția oricăreui fenomen fără precedent marchează o naștere netrunchiată, o ruptură a regimului canonic de anticipații intuitive (protenție) și amenajări conceptuale (retenție) ale conștiinței. Pasivitatea pură e omologabilă imemorialului nașterii care declină nu atât un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Henry, cu o impoziție dogmatică sau cu o imprudentă suprapunere de planuri (teologia/fenomenologia), ci doar cu omologarea unui concept filozofic fundamental („apariția”) cu referentul principal al Evangheliei („revelația”). Adevărul este chiar esența manifestării, prealabilă oricărei semnificări obiective a intenționalității; iar „esența manifestării” se dezvăluie ca act pasiv de autoafectare a Vieții divine. Prin însăși definiția sa, adevărul pur fenomenologic este revelație. Am putea vorbi, din acest punct de vedere, despre natura apocaliptică a fenomenalității. Pentru Marion, revelația se distinge
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
filtre „ideologice” sociale și a modelelor de personalitate implicate în procesele de instruire. Principalele categorii pedagogice ale finalităților implicate în dezvoltarea conținuturilor de tip juridic sunt scopurile și obiectivele, ele reprezentând elemente specifice curriculumului universitar. Scopurile desemnează în sens general: • intenționalitățile proceselor instructiv-educative, de diferite niveluri și tipuri de generalitate; • achizițiile la care studenții (elevii) urmează să ajungă la finele unui proces de instruire; • în manieră specifică, desemnează schimbările ce urmează să se producă în conștiința și conduita individului; • capacitățile și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
al copiilor și tinerilor. Această cartă precizează: „Orașul va fi educativ atunci când va recunoaște, va exersa și va dezvolta în afara funcțiilor sale tradiționale (economice, sociale, politice și de prestări servicii), o funcție educativă, în sensul că își va asuma o intenționalitate și o responsabilitate vis-a-vis de formarea, promovarea și dezvoltarea tuturor locuitorilor săi, începând cu copiii și cu tinerii” (Stănciulescu, 2002, p. 202). În ultimul timp a apărut a categorie aparte de specialiști, respectiv specialiștii în intervenție socioeducativă (Stănciulescu, 2002). În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violente (Browne, 1989). Pentru a distinge între acești trei termeni, putem defini agresivitatea ca fiind un comportament comis în vederea vătămării sau obținerii unor anumite avantaje (referire la caracterul ostil sau instrumental al actului agresiv); violența, motivată uneori de mânie sau intenționalitate, implică folosirea forței fizice, psihoemoționale sau sexuale împotriva altui individ; iar violența criminală se referă la acele comportamente violente sancționate în mod explicit de lege (Browne și Wiley, 1997). O definiție mai cuprinzătoare din perspectiva manifestărilor violenței domestice descrie actul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
caută să-și seducă cititorul, să-l domine, zeflemisindu-l, agresându-l, păcălindu-l. Unul dintre principalii factori ai impactului romanelor asupra publicului rezidă în contrazicerea necomplezentă a orizontului de așteptare anterior constituit. Operație săvârșită nu fără „viclenii”, motivate prin intenționalitate artistică: iluzia realistă e instituită pe ample porțiuni ale textului, pentru a fi apoi abandonată, contrazisă, relativizată, deconspirată, distrusă. Nu e însă la mijloc o deconstrucție autotelică, subordonată unor explorări pur „tehnice”: B. e, în primul rând, în felul lui
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
și formate din aceleași lexeme și din aceleași construcții sintactice. Singura deosebire dintre ele constă în aceea că unul este parte a unei structuri artistice, iar celălalt nu. (I.M. Lotman, 1970, p. 83) Diferența între jurnalism și literatură stă în intenționalitate și în scop (a informa, a comunica vs a emoționa, a crea efect estetic), dar și în structură, așa cum arată exemplul lui Lotman: „Tatăl citește ziarul”. În acest caz (neutru, constatativ), semnificația semnelor apare treptat, într-o succesiune temporală anume
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]