9,535 matches
-
Astfel patetismul mai mult ori mai puțin afectat, tonalitatea înaltă, supralicitată, eul întronat cu o superbie romantică - simptome ale unei crize de regăsire a poeziei autohtone, după eclipsa "realist-socialistă", care a preluat astfel, dilatîndu-le, cîteva filoane ale poeziei noastre din interbelic, apar depășite printr-o tasare a "conținutului" moral ca și a mijloacelor unei creații cel puțin tot atît de reprezentative precum cea a șaizeciștilor în vogă. Așa cum îi stă bine unui artist atent la unitatea creației sale, Petre Stoica își
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
vede, nimeni n-a mizat pe Franța, iar norocul a fost tot al începătorului, întrucât, după câte știm, Ioana Pârvulescu n-a început să fie interesată de fotbal decât după ce Cristi Chivu a vorbit despre cartea ei Întoarcere în Bucureștiul interbelic la emisiunea lui Ioan T. Morar. Când Cronicarul a pomenit numele de Lippi, Ioana Pârvulescu și Adriana Bittel au întrebat, una "Filippo", cealaltă "Filippino?". Oricum, câștigătoarea a anunțat pentru săptămâna viitoare o sărbătorire în redacție. Din toți banii. De ce să
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
libertății - unitas libertatis ars - din deviza lui Heinrich Burch. Unitate, or nu uniformitate, între ele existând, de la Diderot citire, aceeași deosebire ca între o melodie frumoasă și un prelung sunet continuu. La fel ca în "grupul celor șase" (din epoca interbelică), diferențierea nu înseamnă nici privilegiu, nici subordonare, ci aduce, mai curând, cu o monedă de argint care, oricum ai arunca-o, cade mai tot timpul cu efigia în sus, extrem de rar cu reversul. Fără să convoace neapărat un sistem rigid
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
născut în tăcere și a rămas în continuare învăluit în tăcere. Marin Diaconu face parte dintr-o categorie de specialiști care astăzi este pe cale de dispariție: cea a editorilor profesioniști. Pentru Marin Diaconu, stabilirea și îngrijirea edițiilor aparținînd filozofilor români interbelici a devenit un modus vivendi, un fel de preocupare pasionată și îndelungată al cărei exercițiu constant s-a transformat cu timpul într-o a doua natură. Numai Biblioteca Academiei știe cîte mii și mii de ore și-a petrecut acest
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
articolele de presă sau edițiile princeps ale cărților aflate în arhivele acestei instituții. Și pentru că selecția culturală operează continuu, însușirile de editor ale lui Marin Diaconu l-au preschimbat astăzi într-un veritabil specialist în materie de resuscitare a publicațiilor interbelice. Căci Marin Diaconu asta face, resuscită la propriu lumea literelor de atunci, trezindu-le la viață și dîndu-le chipul nou al edițiilor din zilele noastre. Ciudățenia este că textele cărora Diaconu le dă o a doua viață aparțin unor cotidiene
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
văzut niciodată la înfățișare. Ziare precum Curentul, Universul, Vremea sau Cuvîntul, al căror nume, deși ne sună familiar în ureche, nu ne pot isca în minte nici o imagine însoțitoare, sînt materialul zilnic de lucru al acestui arheolog săpînd în lumea interbelică a documentelor românești. Dacă acest scufundător în apele arhivelor nu s-ar fi înhămat la o asemenea muncă, gazetăria lui Vulcănescu, Noica, Cioran sau Nae Ionescu nu ar fi ajuns niciodată să fie strînsă între coperțile unor volume unitare. Așa
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
existență ar fi fost imposibilă în lipsa lui, niște cărți despre care astăzi vorbim doar pentru că domnia sa le-a stabilit structura și s-a îngrijit de editarea lor. Și pentru că a străbătut rînd cu rînd opera și producția gazetărească a filozofilor interbelici, Marin Diaconu a devenit totodată un avizat cunoscător al lor. Și cînd spun că Marin Diaconu îi cunoaște îndeaproape pe filozofii interbelici, prin asta trebuie să se înțeleagă că latura livrescă a unei competențe de specialist este dublată de o
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
a îngrijit de editarea lor. Și pentru că a străbătut rînd cu rînd opera și producția gazetărească a filozofilor interbelici, Marin Diaconu a devenit totodată un avizat cunoscător al lor. Și cînd spun că Marin Diaconu îi cunoaște îndeaproape pe filozofii interbelici, prin asta trebuie să se înțeleagă că latura livrescă a unei competențe de specialist este dublată de o inițiere biografică: Marin Diaconu cunoaște viețile interbelicilor, le cunoaște intimitățile, le intuiește natura psihologică, la fel cum cunoaște epoca în care aceste
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
avizat cunoscător al lor. Și cînd spun că Marin Diaconu îi cunoaște îndeaproape pe filozofii interbelici, prin asta trebuie să se înțeleagă că latura livrescă a unei competențe de specialist este dublată de o inițiere biografică: Marin Diaconu cunoaște viețile interbelicilor, le cunoaște intimitățile, le intuiește natura psihologică, la fel cum cunoaște epoca în care aceste vieți și-au desfășurat cursul. În prelungirea unei astfel de cunoașteri s-a născut Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica. Căci atunci cînd
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
doar "dezastrelor" personale ci și celor politic-sociale, ultimele provocîndu-le nu o dată pe cele dintîi. O excepție pare s-o constituie Jeni Acterian, adolescenta genialoidă ce-și scrutează necruțător viața intimă, e drept în contextul menționării unor personalități de la finele perioadei interbelice. Exhibarea "ratării" sale are aerul a prefața impasul crunt al unei generații confruntate cu totalitarismul. "Am o conformație de om ce va rata, mărturisește diarista fără ocol. Sînt leneșă, comodă, egoistă și fără prea mare energie. în Ťabsolutť nu cred
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
ies de-acolo, înspre legitimarea (de ce nu, estetică...) a unui festin. Pe lîngă asta, o poftă de tot ce se poate pofti, de la mîncare la conversație și de la literatură la femei trece, în această scriere aproape optzecistă, un relais din interbelic. Un fel autentic (jucat, dar contează?), de-a-ți păzi calea ta.
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
respectul criteriilor și standardelor instituite de universitățile europene de tradiție. Abateri și abuzuri, dacă întâmplător se produceau, erau excepție, și nu regula dominantă. Așa se face că universitățile românești ajunsese să se bucure de un real prestigiu european în perioada interbelică. Regimul comunist a dat totul peste cap: instrucțiunile transmise în 1948 de la Moscova impuneau eliminarea din învățământ a profesorilor care se bucurau de aprecierea studenților. Sateliții români ai Kremlinului au aplicat fără ezitare instrucțiunile primite și au eliminat din universități
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
foarte clar, în limba italiană el poate crea confuzii în rândul melomanilor, cu toate că Haydn însuși a scris pe manuscris, explicația în italiană. Bello — este frumos, dar bellare înseamnă a se război. Chiar noi, în limba română avem expresia „în perioada interbelică”, sau spunem că cineva ar fi „o persoană belicoasă”. Deci traducerea ar fi ”în timpuri de război”. Paukenmesse în limba germană înseamnă Misa cu timpani, pentru că Haydn a dorit să introducă timpanii, foarte expresivi pentru scopul căutat în discursul muzical
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]
-
Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
scria totul din dragoste de adevăr și de neamul despre care -după îndelungate dialoguri cu Densușianu - aflase cât de vechi este pe acest pământ, chiar de la facerea lumii! Cine știa în acele vremuri de dictatură, (înafara celor ce aparțineau generației interbelice) poezia care a devenit rugăciune pentru cei întemnițați? Copiii erau învățați de profesorii lor că Eminescu a fost ateu, nu un căutător, nu un om care este străbătut de îndoieli, frământat de a găsi răspunsuri, așa cum se întâmplă cu mulți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
nu poate fi înțeles decât ca efect determinat de o sublimă comuniune ivită pe terenul tenacității în afirmarea, susținerea și apărarea valorilor spiritualității românești, revistele literare ale exilului s-au conturat și din perspectiva proiectului unei anumite continuități cu literatura interbelică a cărei dezvoltare - în România sovietizată - fusese oprită, distrusă, interzisă... Ele deveneau entități de activitate culturală destinate să funcționeze, în lumea liberă, pentru refugiații români. Ca paradigmă spirituală, specificul lor se concretiza în forme de manifestare capabile să contracareze efectele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
ea încerca să determine o prezervare a spiritualității și memoriei colective ca principale dimensiuni identitare. Această încercare, în paralel, se identifica și cu un efort de asigurare a continuității cu realizările mai importante din punct de vedere cultural din perioada interbelică, adică cu tot ceea ce procesul de aculturație totalitară dorea în mod deliberat și consecvent să distrugă. Faptul a presupus, inevitabil, acerbe confruntări cu ideologia stalinistă, transportând în întregime demersurile publicistice în sfera politicului. Dan ANGHELESCU Bibliografie Memory, Culture, Political & Identitary
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Aici, trimiterea dramaturgului și a celui mai mare regizor american - după cum îl aprecia Eugen Ionescu pe Robert Wilson încă din 1971, pe când acesta avea doar vârstă de 30 de ani! - trimiterea este, nu ne îndoim, la faptul că, în perioada interbelică, naziștii interziseseră spectacolele de cabaret (în care, desigur, se regaseau). De altfel, în românul de notorietate în epoca Goodbye to Berlin, scris de aventurosul Christopher Sherwood, protagonista Sally Bowles făcea furori cu cântecul ei Viața e un cabaret, satirizând decadenta
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
interesul și funcția publică. Oricât de ciudat ar părea, trebuie să spun că politica românească de după 1990 n-a reușit să aducă de prea multe ori în funcții publice oameni la fel de profesioniști și dedicați interesului public precum cei din perioada interbelică sau chiar cea comunistă. Acesta este adevărul. Este totodată motivul pentru care, odată numit Secretar de Stat pentru Culte, mi-am luat consilieri tineri, dinamici, doctori în științe politice, cunoscători ai lumii ecleziastice, ghidându-mă după un singur criteriu: CV
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în plan să aducă zâmbete și distracție pe masura în noaptea dintre ani cu petrecerea Great Gatsby. Maeștrii noștri bucătari și-au pus imaginația în aplicare și au creat următoarele preparate: -pentru antreu vă propunem gustări reci specifice din perioada interbelică -la gustare caldă vă propun: Confit de curcan cu sos de gorgonzola și nuci, budinca din legume - felul principal vine cu un Duo din antricot de vită cu mușchiuleț de porc în jamon cu sos de vin roșu și trufe
Revelion 2017 @ La Taifas [Corola-blog/BlogPost/94769_a_96061]
-
Lucian Vasiliu Am văzut deasupra mării Hellespont curcubeul turanic - scria cu litere latine numele Lucius Domitius Ahenobarbus Am văzut China la ea acasă - medita într-un bob de orez Am văzut chipul tatălui meu interbelic impregnat pe o piatră, la Cernăuți Am văzut mănăstirea Bogdana îngenunchiată în lacrima călugăriței de la schitul Tanacu Am văzut câini socratici - mâncau fructe pe aleile vizitabile ale ruinelor din Milet Am văzut ceea ce nu credeam să văd vreodată Dar niciodată
Înrobirea și dezrobirea cărților by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/4004_a_5329]
-
nopți, râuri de alcool după râuri de alcool; parcurile municipale sunt o mare de lacrimi; poetul nu mai poate ține pe piept armurile tari, spada salvatoare îi cade din mână; până și străzile principale sunt pline de lași, lumina ochilor interbelici se stinge minut cu minut, (cea de pe fața voivozilor e consumată de mult) și pulsul sângelui din rigole e tot mai încet; ivan karamazov paralizează viața cu visele lui; trubadurii nu mai găsesc puteri să renască bucuria, și celulele lor
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
îndelung prin bezna străduțelor din spatele spitalului, nelăsându-mă impresionat nici de zgomotele sinistre, nici de palele inexplicabile de lumină venind, mai bine zis țâșnind haotic dinspre Piața Rosetti unde (aveam să aflu a doua zi) se prăbușise un impresionant bloc interbelic pe care îl știam dintotdeauna, cu mari și late scări de marmură neagră la intrare, emblematic pentru acel loc. și totuși, tributul oroarei abia urma să-l plătesc... Intrasem bâjbâind pe strada destul de strâmtă a Colței, când prin negreala aceea
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
în final, la altă concluzie. Întrebarea mea este: se poate vorbi despre un conflict identitar român-francez sau chiar despre o problemă identitară, în sensul tare al cuvîntului, măcar în cazul tînărului Eugen Ionescu? Răspunsul se construiește pe trei planuri: imaginea interbelicului Eugen Ionescu din jurnalele congenerilor săi, așadar contextul biografic, în al doilea rînd contextul cultural și în fine contextul operei, care la Ionescu traduce fidel obsesiile vieții. Schimbare de decor Fără îndoială că aventura conștiinței identitare se cristalizează pentru Eugen
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
în franceză) prin obsesia Proust - categoric una din trăsăturile distinctive ale intelectualului dintre războaie - prin avangardă, prin revistele franțuzești care se vindeau la librăriile bucureștene, prin cărțile în franceză și prin obsesia călătoriei la Paris, consemnată în mai toate jurnalele interbelicilor, Franța rămîne un soi de a doua patrie. Se pot da, fără exagerare, sute de exemple care să o dovedească și nu numai în cazul intelectualilor. Altfel spus mitul identitar român nu exclude ci implică Franța, nu e în conflict
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]