521 matches
-
zoospori biflagelați, reniformi, de 6 8 x 4,5 µm. Formarea sporangioforilor și a sporangilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore), dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 1824oC. Către toamnă în spațiile intercelulare ale frunzelor mozaicate ciuperca formează oogoane și anteridii și ca urmare a procesului de oogamie sifonogamă, apar oosporii, organe de rezistență și de iernare ale acestui agent patogen. Oosporii sunt sferici, bruni, prevăzuți cu un endospor, un exospor gros și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să intre în vegetație; în acest caz contaminarea primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele, organe ale plantei receptive la mană. După ce se produc contaminările primare sau cele secundare, urmează perioada de incubație, în care ciuperca se dezvoltă intercelular, se hrănește pe seama țesuturilor parazitate, iar pe frunze apar pete galbene-untdelemnii. Lungimea perioadei de incubație variază în funcție de temperatura mediului înconjurător. În tabelul 1 sunt prezentate duratele perioadelor de incubație pe frunze, pe lăstari și boabe, în funcție de temperaturile medii lunare, în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a limbului apare un puf fin, albicios alcătuit din fructificațiile asexuate ale patogenului . Agentul patogen Bremia lactucae Regel, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele foliare, simptome de brunificare a rădăcinilor care, se îngroașă și putrezesc. Agentul patogen. Albugo candida (Pers.) Ktze., fam. Albugineae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina, syn. Cystopus candida. Aparatul vegetativ al patogenului, sifonoplastul se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși. Subepidermic, din sifonoplaști, prin strangulări repetate, apar lanțuri de zoosporangi sferici, hialini, de 13-21 µm în diametru, separați de discuri disjunctoare. La maturitate, aceștia presează asupra epidermei pe care o sfâșie. Temperaturile situate între
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Agentul patogen Taphrina deformans (Berk.) Tul., fam. Taphrinaceae, ord. Taphrinales, cl. Hemiscomycetes, subîncr. Ascomycotina. Miceliul septat al ciupercii, cu celule cu câte doi nuclei, se dezvoltă în spațiile intercelulare ale mezofilului frunzelor. În celulele subepidermice, ciuperca formează celule ascogene, din care apar asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mici ca dimensiuni, care ajung târziu la maturitate. Agentul patogen Leveillula taurica, fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina f.c. Oidiopsis taurica (Lév.) Salmon. Aparatul vegetativ talul ciupercii se dezvoltă intra și extracelular și este hialin. Din miceliul intercelular se ridică la exteriorul limbului, grupuri de conidiofori cilindrici de 225-254 x 6-7,5 µm ce susțin fiecare câte o conidie hialină, ovoid-cilindrică, de 32-63 x 10-18 µm. Conidiile germinează la 26oC pe frunzele uscate, chiar dacă este o umiditate de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Rob. et Desm., fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina și Septoria nodorum Berk. ce este forma conidiană a ciupercii Leptosphaeria nodorum Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de 39-70 x 1,7-2,5 µm.Picnidiile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm. În acervuli, printre conidiofori se găsesc țepi (sete
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și cu zonalități concentrice. Agentul patogen Alternaria dauci (Kühn) Gr. et Sk. f.sp. solani (Ell. et Mart.) Neerg (sin. A. solani sau A. porii f.sp. solani), fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă intercelular și după o perioadă de parazitare, produce conidiofori erecți, septați, bruni ce susțin conidii dispuse în lanț. Acestea sunt alungite, de forma unor butelii, de 90-200 x 14-21 µm, cu 8-15 pereți transversali și 3-7 longitudinali. Epidemiologie. Răspândirea patogenului de la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în organism. Apa caldă activează circulația, stimulează sistemul imunitar, combate atonia musculară, acționează asupra peristaltismului intestinal, întărește organismul prin efectele ei depurative, calmează sistemul nervos și facilitează activitatea cerebrală. Ați fi crezut? Fiind neutră, ea face rapid osmoza cu apa intercelulară din corp, pe când în infuzii, ceai sau alte lichide, prezența substanțelor vegetale antrenează un proces digestiv care diminuează asimilarea sa. Nu adăugați deci nimic, nici lămâie, nici chiar câteva picături. Beți apa foarte caldă (evident fără a vă frige), pentru
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
ar putea avea un rol important în creearea unui „computer holografic”. A nu se confunda însă biofotonii cu fenomenul de bioluminescență - intensitatea acestuia din urmă fiind mult mai mare decât intensitatea biofotonilor. În plus, biofotonii intervin în procesele de comunicație intercelulară, pe când bioluminescența are rol în comunicarea cu indivizii din cadrul aceleiași specii. Existența unei structuri energeticoinformaționale paralele cu cea a structurilor fizice ale corpului tradițional recunoscută de știința modernă este demonstrată de fotografia în curenți de înaltă frecvență, descoperită în anul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
la femei [34], elocvente în acest sens fiind rezultatele studiilor Framingham și Women’s Health Study [35-37]. În acesta din urmă s-a descris și o asociere semnificativă între creșterea riscului de AVC și nivelurile de IL-6, moleculele de adeziune intercelulară și amiloidul seric [36 39]. Un rol aparte în determinismul accidentului vascular la femei îl are fibrilația atrială, care se întâlnește mai frecvent la populația vârstnică; or, femeile cu AVC sunt mai vârstnice decât bărbații (prevalența fibrilației atriale crescând în
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
circumferinței abdominale și modificărilor electrocardiografice la testarea de efort [15]. De asemenea, s-au dovedit și efecte antiinflamatoare, precum și eficacitatea asupra funcției endoteliale sau a hemostazei. Influențarea mecanismelor de tip inflamator și hemostatic (proteina C reactivă, fibrinogen, molecule de adeziune intercelulară) prin efort fizic regulat are cea mai mare pondere în reducerea riscului (32,5%), urmată de efectele asupra tensiunii arteriale (27,1%), lipidelor serice (19,1%), lipoproteinei (a), apolipoproteinelor A1 și B100 (15,5%), indexului de masă corporală (10,1
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
activ chimic decât celuloza sau alți polimeri naturali, datorită grupelor funcționale pe care le conține în macromolecula sa, fiind componentul aromatic principal al țesuturilor vegetale reprezentând 20-40 % din masa plantelor superioare unde este prezentă în peretele celular și în spațiile intercelulare. Mod de lucru. Interpretare rezultate. În nouă cilindri gradați de 100 ml, se introduc 0,3-0,4 g de pulbere de sulf, cărbune și lignină, după care se adaugă apă distilată, ulei vegetal și alcool etilic, conform tabelului de mai
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție, formează o barieră impenetrabilă pentru patogeni și toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
observat într-o proporție mai redusă și la câini, și - subfamilia citoadezine, mai putin cunoscută. Superfamilia imunoglobuline sau CAM (molecule de aderenta celularăă este constituită din 5 membrii: ICAM-1, ICAM- 2, VCAM-1, MadCAM-1 și PECAM (Fig. 2.3Ă. 1. ICAM-1 (intercelular adhesion molecule-1 sau CD54Ă este o glicoproteină transmembranară exprimată pe leucocite, dar și pe celule epiteliale și mezenchimatoase. În condiții normale celulele endoteliale neactivate nu exprimă decât foarte puține molecule ICAM-1. În cursul inflamațiilor expresarea de ICAM-1 este foarte intensă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
extracelulare se produc modificări profunde și în componență nestructuralizată sau în substanță fundamentală propriu-zisă. Aceasta va suferi polimerizări și depolimerizări care vor avea ca efect ruperea legăturilor dintre celule și matricea extracelulara, creșterea permeabilității structurilor fibrilare, sporirea difuzibilității prin spațiile intercelulare, cuprinderea în procesul inflamator a unor arii tisulare din ce in ce mai întinse. Acțiunea agenților patogeni asupra capilarelor se va manifestă pe de o parte asupra porilor existenți la contactul dintre celulele endoteliale, iar pe de altă parte asupra membranei bazale a capilarelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
scurtîndu-le. In modul acesta se destramă structurile. In timpul coacerii fructelor în depozit protopectinele se transformă în pectine solubile, la unele specii înregistrîndu- se pierderi. Pectina este o polizaharidă de schelet, care se găsește în pereții celulelor și în straturile intercelulare ale tuturor plantelor, mai ales în fructe și în țesuturi tinere, dar și în lemn. Acid pectic ( acid poligalacturonic ) Substanțele pectice din fructe și vegetale apar sub formă de protopectină insolubilă. Pe măsura maturării celulelor și țesuturilor vegetale, protopectina se
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
este hidrolizat, doar hemicelulozele variază foarte puțin sub aspect cantitativ. Acizii organici sunt consumați în procesul respirator, mai ales la temperaturi scăzute. Fructele mari se păstrează mai greu și cu pierderi mai mari, avînd o structură mai afînată, cu spații intercelulare mari, celule mari și cu pereții subțiri, precum și un conținut mai mare în apă. La rîndul lor fructele mici, în momentul recoltării fiind insuficient maturate, au o durată de păstrare mai scurtă. Toate aceste transformări sunt condiționate și de alți
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
și de alte celule (fibroblaști, celule endoteliale), sub influența unor antigene, complexe imune, factori solubili (alte citokine) sau factori fizici. Interferonii (α, β, γ) sunt glicopeptide cu rol antiviral, antiproliferativ și imunomodulator. Fibronectina este o glicoproteină cu rol în aderența intercelulară, și fagocitoză. 1.5.3 Factori celulari nespecifici Fagocitoza este cel mai puternic și rapid mecanism de apărare. Celulele fagocitare “specializate” sunt polimorfonuclearele neutrofile, macrofagele și celulele “Natural Killer” (NK). Polimorfonucleare neutrofile sunt activate de complement, factori chemotactici sau de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de mobilitate și invazie, precum și căile preformate de transducție a semnalelor activatoare ale mobilității și invaziei celulare. În realizarea acestui program intervin proteine cu localizări distincte: • proteine membranare din categoria ectokinazelor și ectofosfatazelor, care asigură recepția semnalelor, interacțiunea cu matricea intercelulară și pierderea aderenței; proteine intracelulare din alcătuirea citoscheletului care se leagă la actină, elemente de transducție a semnalelor și numeroase alte molecule legate de mecanismele locomoției celulare. Celulele metastazante circulă pe cale sanguină sau limfatică, realizând evaziune față de atacul celulelor și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
adică la receptorul pentru EGF. Membrii familiei EGF sunt exemple de factori care se leagă de receptori membranari. Ei sunt sintetizați ca precursori cu greutate moleculară mai mare și care se acumulează pe suprafața celulei și pot participa în semnalizarea intercelulară. Formele solubile ale acestor factori sunt eliberate prin clivajul proteolitic al proteinelor precursoare. TGF-α a fost identificat în diferite tipuri de celule transformate. Supraexpresia TGF-α induce tumori în șoarecii transgenici. El este exprimat frecvent în carcinoame umane care exprimă totodată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
omologie redusă față de alte proteine cunoscute. Ea este localizată în citoplasmă, cu acumulare pe marginile laterale sau în regiunile subapicale ale anumitor celule, în special cele epiteliale. Această proteină are roluri multiple: în procesul de transducere a semnalului, în aderența intercelulară, în stabilizarea citoscheletului și în reglarea ciclului celular, precum și în apoptoză. Pe baza implicării sale în carcinoamele de colon, ereditare sau sporadice, se admite că gena apc are funcție supresoare a creșterii tumorale, dar activitatea ei biologică nu a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
exemplu genele Rb (Sakai și colab., 1991), hMLH1(Herman și Baylin, 2003) sau BRCA (Esteller și colab., 2000). Hipermetilarea apare în diverse stadii de dezvoltare a cancerului și poate afecta genele implicate în ciclul celular, repararea ADN, metabolismul carcinogenilor, interacțiile intercelulare, apoptoza sau angiogeneza (Herman și Baylin, 2003; Esteller, 2007). Aceste modificări determinate de afectarea pattern-ului de metilare sunt specifice pentru fiecare tip de cancer (tabelele 31.4 și 31.5). Fiecare tip de tumoră prezintă un pattern specific de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lor asupra percepției, cunoașterii și conștiinței. 79 Gerald Maurice Edelman (1929-2014), neurobiolog american, împarte Premiul Nobel cu Rodney Robert Porter pentru descoperirea structurii moleculelor de anticorpi în procesul imunitar. Cercetează procesul de creștere a celulei nervoase, în special al influenței intercelulare. Descoperă procesul de adeziune moleculară, important pentru stabilirea formei oragnelor, precum și gena "neuradeziunii". Dezvăluie secretele structurii moleculei imunoglobulinei G. Se dedică filosofiei minții și elaborează (în patru volume) lucrarea privitoare la o teorie asupra conștiinței, la care colaborează cu Giulio
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]