3,749 matches
-
fundamentale invocate în susținerea excepției, având în vedere lipsa de acces la informațiile obținute prin interceptare, considerate clasificate, lipsa de înștiințare cu privire la dispunerea măsurilor respective etc. Apreciază că sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ din cuprinsul dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 fraza a doua din Codul de procedură penală din 1968 este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât Codul nu prevede care sunt persoanele sau organele care intră în categoria celor
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
măsură procesual penală care are ca efect o restrângere a vieții private și de familie, justificată de interesul public al realizării instrucției penale, consideră că lipsa de precizie și previzibilitate a normei referitoare la punerea în executare a mandatului de interceptare este de natură a încălca dreptul la respectarea vieții private și de familie. De asemenea, susține că normele din alte state ale Uniunii Europene care reglementează activitatea de supraveghere tehnică sunt clare și previzibile și vizează numai organele judiciare, și
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
furnizării de servicii de telecomunicații sau din alte domenii expres și limitativ prevăzute de legea procesual penală“. Arată că textul de lege criticat nu prevede nici domeniul de activitate specific al persoanelor care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări, în condițiile în care, în România, activează, potrivit legii, în afara Serviciului Român de Informații, numeroase organe specializate în diverse domenii, printre care se numără „Garda Națională de Mediu, Gărzile Forestiere, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, Inspectoratul de
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
2006, pronunțată în Cauza Weber și Saravia împotriva Germaniei, paragrafele 93-95, Curtea de la Strasbourg a generalizat jurisprudența sa cu privire la cerința previzibilității legii în acest domeniu, statuând că reglementarea unor măsuri speciale secrete de urmărire, cum ar fi interceptarea comunicărilor, trebuie să se realizeze în mod esențial prin norme clare, detaliate, din moment ce tehnologia disponibilă pentru efectuarea lor devine constant din ce în ce mai sofisticată (Hotărârea din 25 martie 1998, pronunțată în Cauza Kopp împotriva Elveției, paragraful
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
1998, pronunțată în Cauza Kopp împotriva Elveției, paragraful 72, și Hotărârea din 30 iulie 1998, pronunțată în Cauza Valenzuela Contreras împotriva Spaniei, paragraful 46). Astfel, autorul excepției concluzionează că, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, legislația în materia interceptării convorbirilor sau comunicărilor trebuie să îndeplinească cerințele de accesibilitate (materia respectivă trebuie reglementată la nivel de lege), claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
468 din 1 iulie 2003. Așadar, Curtea se va pronunța numai asupra dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 fraza a doua din Codul de procedură penală din 1968, care au următorul cuprins: „Persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări sunt obligate să păstreze secretul operațiunii efectuate, încălcarea acestei obligații fiind pedepsită potrivit Codului penal.“ ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^1 și ale art. 91^2 alin. 1 fraza a doua din Codul de procedură penală din 1968, reținând (în paragrafele 14-20 și 22-24) că dispozițiile din Codul de procedură penală din 1968 referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video prevedeau suficiente garanții, prin reglementarea în detaliu a justificării emiterii autorizației, a condițiilor și a modalităților de efectuare a înregistrărilor, a instituirii unor limite cu privire la durata măsurii, a consemnării și certificării autenticității convorbirilor
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
a justificării emiterii autorizației, a condițiilor și a modalităților de efectuare a înregistrărilor, a instituirii unor limite cu privire la durata măsurii, a consemnării și certificării autenticității convorbirilor înregistrate, a redării integrale a acestora, a definirii persoanelor care sunt supuse interceptării, iar eventuala nerespectare a acestor reglementări nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare, ceea ce însă excedează competenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit alin. (3) al art. 2 din Legea nr. 47/1992, aceasta „se pronunță numai asupra constituționalității
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
democratică, în vederea asigurării securității naționale, apărării ordinii publice ori prevenirii săvârșirii de infracțiuni. În acest sens, Curtea a reținut că legiuitorul ordinar a reglementat în detaliu, în secțiunea V^1 din Codul de procedură penală din 1968, procedura referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video, Legea nr. 281/2003, Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
281/2003 procedura era sumar prevăzută, înregistrările audio sau video putând fi efectuate cu autorizarea prealabilă a procurorului desemnat, cu condiția existenței unor indicii temeinice privind pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni, ulterior adoptării actelor normative mai sus menționate, o astfel de interceptare sau înregistrare a convorbirilor ori comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se putea realiza numai cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului care efectua sau supraveghea urmărirea penală, în condițiile prevăzute de lege. ... 15
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
fundamentale, având în vedere că, la data comiterii faptelor, legislația în materie era alta - a afirmat că, în noul cadru legislativ, prin modificările aduse de Legea nr. 281/2003 și Legea nr. 356/2006, au fost introduse numeroase garanții în materie de interceptare și de transcriere a comunicațiilor, de arhivare a datelor pertinente și de distrugere a celor nepertinente. Așa fiind, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile de lege criticate oferă protecție împotriva amestecului arbitrar în exercitarea dreptului la viață privată al persoanei
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
-se la reglementarea din Codul de procedură penală din 1968 - tot prin Decizia nr. 140 din 27 martie 2018, citată anterior -, Curtea Constituțională a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 91^6 alin. 1 din vechiul cod, mijloacele de probă referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video puteau fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a părților interesate sau, din oficiu, de către instanță, judecătorul având datoria să examineze valabilitatea acestora sub toate aspectele legalității și temeiniciei autorizării și efectuării înregistrărilor. De
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
puteau fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a părților interesate sau, din oficiu, de către instanță, judecătorul având datoria să examineze valabilitatea acestora sub toate aspectele legalității și temeiniciei autorizării și efectuării înregistrărilor. De asemenea, Curtea a reținut că interceptarea și înregistrarea convorbirilor puteau fi dispuse, potrivit prevederilor art. 91^1 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, la cererea procurorului care efectuează ori supraveghează urmărirea penală. Așadar, administrarea unor astfel de mijloace de probă era plasată în cadrul
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
referitor la tentativă, iar nu în sfera unor simple acte de pregătire. În plus, măsurile de supraveghere tehnică nu puteau fi dispuse în mod discreționar de către procuror, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 91^1 din Codul de procedură penală din 1968, interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se puteau realiza numai dacă erau date ori indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu și
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, în cazul unor alte infracțiuni grave ori al infracțiunilor care se săvârșesc prin mijloace de comunicare electronică. În sfârșit, procurorul putea dispune, prin ordonanță motivată, interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor pe o durată de cel mult 48 de ore în caz de urgență, când întârzierea obținerii autorizării de către judecător ar fi adus grave prejudicii activității de urmărire penală, iar măsura dispusă era supusă confirmării
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
în caz de urgență, când întârzierea obținerii autorizării de către judecător ar fi adus grave prejudicii activității de urmărire penală, iar măsura dispusă era supusă confirmării judecătorului. ... 18. Referitor la sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ din cuprinsul dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală din 1968, sintagmă care se înscrie în contextul legislativ mai sus evidențiat și care este criticată pe motiv că nu respectă cerințele de
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
1 alin. (5) care consacră principiul legalității. ... 19. Curtea observă că, prin Decizia nr. 140 din 27 martie 2018, precitată, a respins, ca neîntemeiată, critica de neconstituționalitate cu privire la sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ din cuprinsul dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală din 1968, statuând că sintagma „alte organe specializate ale statului“ din dispozițiile art. 142 alin. (1) din noul Cod de procedură penală nu
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
acesta era asigurat de persoane fără atribuții de cercetare penală, în limitele competențelor lor, motiv pentru care dispozițiile art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală din 1968 impuneau persoanelor chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări obligația de a păstra secretul operațiunii efectuate, încălcarea acestei obligații fiind pedepsită penal. ... 21. În finalul Deciziei nr. 140 din 27 martie 2018, Curtea a invocat și jurisprudența sa referitoare la dispozițiile art. 91^2 alin. 1 din Codul
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
al personalului în zone și perioade de timp; ... g) detecția și alertarea la efracție, în situația pătrunderii prin locuri neautorizate sau cu nerespectarea procedurilor ori drepturilor de acces; ... h) întârzierea și împiedicarea avansării agresorului pe calea de pătrundere vizată; ... i) interceptarea și/sau stoparea/anihilarea agresorului până în momentul acțiunii subunității de pază și/sau a subunității de intervenție, înainte ca acesta să își atingă scopul propus; ... j) detecția și alertarea în caz de incendiu; ... k) detecția și alertarea în caz de inundație; ... l
REGULAMENTUL din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251815]
-
din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică“ (paragraful 47). ... 145. Prin urmare, Curtea a reținut că „este justificată opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
ce privește organele judiciare); (x) modalitățile concrete în care se asigură separarea circuitelor de date (sub aspectul echipamentelor, al aplicațiilor informatice și al persoanelor implicate), astfel încât datele interceptate să fie disponibile exclusiv organului de urmărire penală care a solicitat interceptarea și care este autorizat să le acceseze în condițiile legii, cu excluderea posibilității stocării, accesării sau modificării acestora de către orice alte instituții sau persoane terțe, inclusiv personalul C.N.I.C. Aspecte similare au fost analizate și prin ultimul raport, din 7
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
privind cooperarea între S.R.I. și Ministerul Public pentru stabilirea condițiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale C.N.I.C., S.R.I.: a) asigură Ministerului Public sau organelor de cercetare penală delegate de acesta accesul direct, nemijlocit și independent la sistemul tehnic de interceptare, în scopul punerii în aplicare, în sistem centralizat, a mandatelor de supraveghere tehnică; b) pune la dispoziția Ministerului Public aplicațiile informatice deținute de C.N.I.C. pentru a solicita operatorilor de comunicații electronice direct/independent/nemijlocit datele de trafic, în condițiile legii speciale; c
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
componenta umană, aceasta vizează, spre exemplu, evaluarea relațiilor instituționale dintre beneficiari; modalitățile concrete în care se asigură separarea circuitelor de date (sub aspectul persoanelor implicate), astfel încât datele interceptate să fie disponibile exclusiv organului de urmărire penală care a solicitat interceptarea și care este autorizat să le acceseze în condițiile legii, cu excluderea posibilității stocării, accesării sau modificării acestora de către orice alte instituții sau persoane terțe, inclusiv personalul C.N.I.C. ... 182. În acest context, Curtea reamintește că punerea în executare a
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, implicit, art. 20 din Constituție. De asemenea, se afirmă că introducerea în Codul de procedură penală, prin art. I pct. 17 din legea criticată, a art. 139^1 permite interceptarea de către Serviciul Român de Informații a avocaților, în cadrul exercitării activității lor profesionale. Din această perspectivă, se susține că textul criticat aduce atingere prevederilor Directivei 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
privată și secretul corespondenței avocatului, garantate de art. 26 și 28 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, implicit, de art. 20 din Constituție. Se arată că textul criticat permite interceptarea convorbirilor și discuțiilor dintre client și avocat, fiind astfel încălcat principiul confidențialității client-avocat, și, totodată, ca urmare a faptului că înregistrările devin probe în procesul penal, încalcă și dreptul de a păstra tăcerea și de a nu se autoincrimina, garantat
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]